587 matches
-
O scrisoare a lui Alecsandri către C.A. Rosetti - inedită). D. Nanu traduce versuri din Elena Văcărescu, iar Șt. St. Tuțescu și S. Fl. Marian publică folclor. E reprodus un fragment din prefața lui N. Iorga la o ediție din Ciocoii vechi și noi de N. Filimon. Ultimul număr al C. l. anunță pe prima pagină apariția săptămânalului „Sămănătorul”: „Suntem autorizați să vestim publicul că doi fruntași ai literaturii noastre, dl. A. Vlahuță și G. Coșbuc, simțind nevoia unei grupări puternice în
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
paremiologică, ironie, realism, morală echilibrată, măsură omenească, a bunului-simț. Complementar rolului jucat de Anton Pann, b. literar românesc își descoperea prin Nicolae Filimon și Ion Ghica fața polemică, dezvăluitoare a unui rău moral-social cu explicații, cel puțin în parte, istorice. Ciocoii vechi și noi (1863) este imaginea înălțării pe scara socială, folosind orice mijloace, a lui Dinu Păturică în, deloc întâmplător, perfectă simetrie cu vertiginoasa ruinare și cădere a postelnicului Andronache Tuzluc. Boierul fanariot este el însuși un parvenit, ridicat pe
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
fără rădăcini (domnitorul Caragea). Orbirea sa față de manevrele și necinstea feciorului lui Ghinea Păturică este reversul unei ascensiuni sociale rapide, „norocoase”, căreia moleșitul Tuzluc, imprudent, pasiv, vulnerabil, e pornit să-i guste satisfacțiile: bogăție, putere, alcov. Slăbiciunile i le exploatează „ciocoiul fanarioticesc” Dinu Păturică; pe rând ciubucciu, „păzitor” al amantei stăpânului, administrator necinstit al averilor lui, trecând apoi de la masca supușeniei umile la cinism: vânzător de slujbe, sameș hoț, jefuitor feroce, trădător. Există o anumită ironie, amară, în viziunea acestei complementarități
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
lumi inconștient agonice, lăsând să se ghicească un aer de impostură, instinctualitate decadentă, pierdere în climatul moral al unui „triumf” precar și narcotizant. E punctul cel mai înalt, în ordine estetică, atins de versiunea dominant polemică, a b. literar din Ciocoii vechi și noi. La rându-i, Ion Ghica a dat în unele pagini din Convorbiri economice și mai cu seamă în Scrisori către Vasile Alecsandri (din 1879 și până spre sfârșitul vieții), cu mobilitatea asociativă și digresivă permisă de forma
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija Îți purta; La bine și la rău a fost cu tine
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trimitea din țară cutii de tabac doar fiindcă erau eventual mai ieftine. „Tutunul de Valahia” era foarte apreciat, spre deosebire de unele tipuri de „tutun turcesc” necultivat (Nicotiana rustica), de calitate inferioară, așa-numita mahorcă. în „romanțul original” al lui Nicolae Filimon, ciocoii fanarioți, vechi și noi, își făceau tabietul fumând „ca turcii” din „ciubucele și narghelelile cele umplute cu parfumatul tutun al Siriei”, sau cu „parfumata plantă arabică numită gebel”, sau cu „tumbekiu aromatic, cumplit de tare” (zice Radu Rosetti), lăsându-se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre indienii care fumează „într-o huka de lemn” frunze de bhang (Cannabis indica), narcotic care le produce „o toropeală mult gustată” (211, p. 121). Colecția de ciubuce, narghilele și chisele brodate era păstrată într-un dulap prețios (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, 1862), într-o cameră specială. Era un adevărat „altar al fumătorilor”, cum îl numea impresionat Stanislas Bellanger, în 1846, pe cel din casa boierului Balș din București (212). Ciubucciul era într-adevăr bine plătit și, cum spuneam
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Balș din București (212). Ciubucciul era într-adevăr bine plătit și, cum spuneam, plata lui a dat naștere termenului „ciubuc”, cu sensul de „bacșiș”. El avea obligația să „curețe bine ciubucele”, să le umple uniform și apoi să le aprindă (Ciocoii vechi și noi). Dacă tutunul sau kief-ul ardea cu flacără, și nu mocnit, fumatul era compromis. Dar era și un semn de rău augur. „De șed închis în casă și trag trist din ciubuc,/ îmi flacără luleaua și-mi face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se observă tendința spre un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de purtare a omului cuminte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedea rezolvarea problemei sociale rom(nești (ntr-o manieră instituțională. Reforma instituțiilor putea conduce Rom(nia către atingerea țelurilor sale ș( (n r(ndul națiunilor mari. Tot această soluție era preconizată ș( de cei pe care Heliade (( vedea ca reprezentanți ai ciocoilor, cei v(nduți intereselor străine. Diferența esențială era dată de tipul instituțiilor vizate. Pentru Heliade, societatea rom(nească trebuia așezată pe temelia instituțiilor originare "pe care (nsă filosoful adesea le inventează pur ș( simplu" (Ungureanu, 1988: 60). Pentru ceilalți, bazele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Equilibru (ntre antithesi sau Spiritul ș( Materia, Bucuresci, 1859-1869. Heliade Rădulescu, Ion, Pentru limba rum(nească, Curierul rom(nesc, 1832, nr. 87. Heliade Rădulescu, Ion, Scrisori din exil cu note de N.B. Lăcusteanu, București, 1891. Heliade Rădulescu, Ion, Boierii ș( Ciocoii, (n Opere, III, Editura Minerva, București, 1975. Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Hohenberg, Paul M., Lees, Lynn Hollen, The making of urban Europe, 1000-1994, Harvard Univ. Press, Cambridge, 1995 (1985). Huang
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
avantajoase ar fi ele: „Cine schimbă stăpânii slugă Îmbătrânește”.) Orice defect care place sultanului devine calitate. (Nu este de mirare, de vreme ce În jurul său tronează frica și slugărnicia.) „Poți să te Închini, fără să te pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
creație”, CL, 1985, 12; Lucian Raicu, Atelier de creație, RL, 1986, 3; Z. Ornea, Hasdeu, poetul, RL, 1986, 23; Aureliu Goci, Eveniment: o nouă ediție Hasdeu, SLAST, 1986, 32; Șerban Cioculescu, Rebreniana, RL, 1986, 33; Șerban Cioculescu, B.P. Hasdeu și ciocoii, RL, 1986, 39; Șerban Cioculescu, Poezia patriotică a lui B.P. Hasdeu, RL, 1986, 40; Mircea Anghelescu, Hasdeu „iscoditor de ritmuri”, T, 1986, 10; Nicolae Georgescu, Ediția Hasdeu, LCF, 1986, 48; Victor Atanasiu, Rebreniana, SLAST, 1987, 30, 32, 33; Eugen Simion
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
este obligatoriu de semnalat evoluția autorului către panoramarea socio-satirizantă a României anilor 2000: Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial de televiziune. Titircă, Inimă-Bună... continuă Trivial tangou și plachează pe tiparul caragialian personaje din O scrisoare pierdută
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Emil Gârleanu, București, 1968; Tânărul Maiorescu, București, 1974; Minunata călătorie a Selmei Lagerlöf în lumea lui Nils Holgersson, București, 1988. Ediții: Anton Bacalbașa, Din cazarmă, pref. edit., București, 1957; Calistrat Hogaș, În munții Neamțului, pref. edit., București, 1958; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1965, Basme și nuvele, București, 1970, Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; Titu Maiorescu, Critice, I-II, pref. Paul Georgescu, București, 1967, Din „Critice”, introd. Liviu Rusu, București
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
în lumea lui Nils Holgersson, București, 1988. Ediții: Anton Bacalbașa, Din cazarmă, pref. edit., București, 1957; Calistrat Hogaș, În munții Neamțului, pref. edit., București, 1958; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1965, Basme și nuvele, București, 1970, Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; Titu Maiorescu, Critice, I-II, pref. Paul Georgescu, București, 1967, Din „Critice”, introd. Liviu Rusu, București, 1967, Critice, I-II, introd. Eugen Todoran, București, 1973, Jurnal și Epistolar, I-
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
Literatura copilăriei și a tinereții, Împotriva pseudoculturii, Un aspect al spiritului satiric - sau despre mari personalități - Maiorescu, Hasdeu, Iorga, Dragomirescu, Vianu, Perpessicius - exprimă opinii pertinente, dar conțin și considerații superlative, exprimate emfatic. M. a editat și a studiat temeinic romanul Ciocoii vechi și noi, publicându-și constatările sub titlul Valori literare în opera lui N. Filimon (1943). Considerând că scrierea lui Filimon a fost abordată excesiv prin prismă sociologică, criticul vrea să-i demonstreze calitățile intrinseci, plecând de la premisa că autorul
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
Norme gramaticale și valori stilistice, București, 1973; Dinamica limbii române literare, București, 1976; Aspecte lexicale și gramaticale ale limbii române literare, București, 1978; Dezvoltarea limbii române, București, 1986. Ediții: Cartea cu minuni, I-II, București, 1935 (în colaborare); N. Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1941; Anton Pann, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1941; St. O. Iosif, Poezii, pref. edit., București, 1943; A. I. Odobescu, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
și Al. Donici, iar D. Bolintineanu traduce din Anacreon, alți autori de versuri fiind D. Dăscălescu, Radu Ionescu. Și proza este inegală: narațiuni ale lui G. Crețeanu, Pantazi Ghica, dar și Câteva ore la Snagov, memorialul lui Odobescu, ori romanul Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, apărut mai întâi aici. Se distinge printre contribuții și studiul Principiele criticei, în care Radu Ionescu premerge lui Titu Maiorescu prin idei de sursă hegeliană despre specificul artei și al criticii. G.D.
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
din Căiuți, de la părinți, de unde caracterul neunitar al acestui așa-zis roman, care combină anecdotica și memorialistica, pasiunea de etnograf și darul natural de povestitor, fără a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon, romanul suferă o mutație importantă în privința structurii: atenția naratorului se deplasează către spectacolul limbajului. De la acela „simplu”, propriu răzeșilor, până la cel meșteșugit, aluziv, „oblic”, limbajul pare să fie adevăratul personaj. Pământul și dragostea
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
gândul la tristețea din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc nimănui fericire. Nu întâmplător ultima secvență, venind după Ieșul decadenții, se deschide cu întrebarea Cine sunt ciocoii?. Dincolo de valoarea monografică, aceste scrieri rămân un reper important al memorialisticii românești și momentul de vârf al creației lui R. SCRIERI: Cu paloșul, București, 1905; ed. 2, I-III, Iași, 1924; ed. îngr. Gheorghe Drăgan, Iași, 1972; Păcatele sulgerului, București
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
Ghiță, Lepădat Budulea, Mitrea Boarul ș.a. Către roman S. e atras încă din epoca studenției, când încearcă să scrie Osânda răului. Abia în 1894 el dă la lumină romanul Mara, publicat parțial și reluat în volum în 1906. Venit după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon și apărut în „Vatra” în același an în care Viața la țară de Duiliu Zamfirescu intra în sumarul revistei „Convorbiri literare”, Mara reprezintă o altă treaptă în evoluția romanului românesc, fiind una din
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989, iviți, pe de o parte, dintre foști privilegiați ai regimului comunist, care au știut să se adapteze, iar pe de alta dintre „revoluționarii” cu „fitanție”, ca nea Niță, isnaful
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
sau expresionistă, ce îi dau o notă particulară în epocă. Realizarea majoră a lui S. - la nivelul celor mai bune cărți ale literaturii române - este Sfârșit de veac în București (1944), roman de formulă balzaciană, circumscris liniei tematico-epice marcate de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze, îngemănată cu tema-revers a decăderii boierimii
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
din martie, auzise că În România vor veni vremuri grele și că va izbucni războiul. În aceste condiții, cel mai bine pentru români ar fi fost o alianță cu Rusia, deoarece „rușii au să vină În țară să taie pe ciocoi iar pământurile date la săteni”; mai mult, oamenii care participau la demonstrații erau bine plătiți, oferindu-li-se câte cinci franci pe zi <ref id="74"> 74 BNR, Colecții Speciale, fond Bălcescu, dosar 68, filele 4-5.</ref>. Pe de altă
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]