590 matches
-
un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are niciun destin. "Ciocoismul" alterează totul prin indiferență. Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el. Cercul vicios se extinde și asupra ciocoiului. În România nici el nu este fericit, pentru că ne aflăm cu toții sub un val de nefericire. Până și familia a început a fi puternic afectată de problemele noastre individuale de raportare la sine și la lume. Ea nu mai este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
originea Îndepărtată a naționalismului șovin [...], care a dus la formarea și la succesul fascismului româ nesc.” Culianu Încearcă să creioneze imaginea Întreprinzătorului capitalist În literatura română modernă. O imagine extrem de negativă, indiferent că este vorba de romanele lui Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi, 1862), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară, Tănase Scatiu, 1894- 1896) sau M. Sadoveanu. Și (mic-)burghezii din piesele lui Caragiale, adaug eu, pendulează Între ridicol (jupân Dumitrache) și cinism (Cațavencu). Pe fondul exaltării societății tradiționale, compusă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel, dacă nu și mai rău [...]. Urmărește toată presa ! Pretutindeni, mai În surdină, mai pe față, sunt justificate, aprobate, chiar blagoslovite sălbăticiile țăranilor răzvrătiți, cu scuza subînțeleasă «Jos jidanii !»” <endnote id="(209, p. 212)"/>. Sau : „Jidanii [arendași] sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult la adunarea averei, decât la Îngrijirea și nutrirea corpului” <endnote id="(126, pp. 7-9)"/>. Ultima remarcă a fost probabil influențată de zicala deja amintită : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”. „Trebuie să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Împrumutau bani domnitorilor sau boierilor din Țările Române erau turcofoni sau grecofoni și locuiau sau nu În Istanbul, dar erau de origine evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. V, Editura Științifică, București, 1973. 656. Antim Ivireanul, Opere, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972. 657. Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi și Nenorocirile unui slujnicar, ediție Îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 1987. 658. Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului [prima ediție, Die Protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus, 1920
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anul acela și [29] în cei trei ani de facultate. Dar cine și-ar fi putut închipui atunci, în ziua aceea a manifestației de dragoste a unui tineret entuziast, că peste zece ani Iorga va forma un guvern tocmai cu ciocoiul cinic și semi degenerat care-l amenințase, fără principii și fără pudoare, cu figură hidoasă și corp diform! Mai apoi am început să mă duc și la unele ședințe ale Camerei - mai ales când vorbea Iorga sau când mă înștiința
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pur legionar (afară de Președinție și de Ministerul de război, la acesta din urmă fiind propus generalul Coroamă). După anumite obiecții, generalul Antonescu acceptase chiar lista ce i se propusese, dar în timpul discuțiilor au avut loc câteva incidente violente, provocate de ciocoiul N. Mareș, mare proprietar și ministru al Agriculturii, unul dintre cei mai pătimași dușmani ai Legiunii din pricina fricii de expropriere. Mai apoi s-a certat cu Ică, iar astăzi încearcă să-i convingă pe comuniști că exproprierea duce la scăderea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
printr-o victorie a demoliberalismului capitalist (și deci tot evreiesc), atâtea suferințe și atâtea jertfe nu vor rămâne în viitor fără un rezultat pozitiv pentru neamul românesc, dacă această entitate psicho-fizică va mai dăinui. Tudor Vladimirescu a fost ciopârțit de ciocoii fanarioți, dar România modernă s-a născut din sacrificiul lui; Cuza-Vodă a fost alungat de liberali, dar el va rămâne veșnic simbolul unității noastre naționale; Corneliu Codreanu și Mișcarea Legionară au fost crucificați, dar renașterea viitoare a neamului românesc și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
este obligatoriu de semnalat evoluția autorului către panoramarea socio-satirizantă a României anilor 2000: Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial de televiziune. Titircă, Inimă-Bună... continuă Trivial tangou și plachează pe tiparul caragialian personaje din O scrisoare pierdută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Vasile Alecsandri în Foaea nr.5 din mai 1868: „La 1846 Russo compuse pentru Teatrul românesc din Iași o mică piesă intitulată „Jicniceriul Vadrae”, în care un țăran cântă următoarele două versuri: „Din Focșani la Dorohoi, Țara-i plină de ciocoi.” Îndrăzneala îi fu mare de a emite o asemenea idee întro epocă de aristocrație, precum era sub domnia lui Mihail Sturdza! Autorul dramatic a plătit cu un exil de două luni la Mânăstirea Soveja. Fosta însă el condamnat de vreun
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
venit în București. Iată de pildă o satiră scrisă pe la 1838 de către C. Bălăcescu, care avusese mare răsunet la vremea ei și care era încă citată de către cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că acest neînsemnat incident a fost semnalul curentului care a împins tineretul din școli către partidul liberal. Dintr-un lucru de nimic, din faptul că guvernul își îndeplinise datoria ca să mențină ordinea pe stradă, noi am tras concluzii în contra guvernului... „ciocoilor și strigoilor!“ Pe vremea pe care o descriu, Capitala devenea din zi în zi tot mai mult liberală, rareori întâlneai un partizan al guvernului, presa de opoziție izbutise să prezinte pe conservatori ca pe niște ființe odioase lipsite de toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apel la public ca să-l ajute. El scrie că și Molière a jucat într-o baracă și a rămas cel mai mare autor dramatic al Franței. La Teatrul Național sau Teatrul cel Mare „Artiștii asociați“ încep cu piesa Boierii și ciocoii de Vasile Alecsandri. La Teatru-Circ Pascaly începe cu melodrama Liberi, dramă istorică în 5 acte, în traducțiune.21 Prin spirit de opozițiune, cât și din reaua educațiune a gustului făcută în atâția ani de teatrul melodramatic, publicul, mult-puțin cât era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
produsul revoluției de la 1848, având conștiința maturității sale politice. Pe vremea aceea: 1874-1878, expresia „democrație“, deși era cunoscută, nu era însă o expresie curentă. Nu era întrebuințată spre a marca deosebirea dintre partide. Pe vremea aceea erau numai două tabere: ciocoii și liberalii. 1. În 1922, când este publicat acest capitol în Adevărul sau în 1927, când apare primul volum din Bucureștii de altădată. Cealaltă expresie, „albii și roșiii“, începea să dispară, deși toți oamenii cari aveau până la 40 de ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghimpele de la 20 martie 1872: ...Am zis Neamțului să tacă Boroboațe să nu facă Ci berea să-și bea! Și să-și vază de slănină Dacă halba-i este plină, De are lulea!... Iată-l azi tare ca fierul Și ciocoiul și boierul Temenele-i fac! Iar el se-ngrașă și crește Tot ce Bismarck poruncește Lui îi e pe plac! Am zis Neamțului să fie Om onest, de omenie, Demn și iscusit! 410 addenda 14. Poezia - scrisă de Constantin Cristescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele! Nemții fac hoțiile Ciocoii iau dările Conții-și rup pingelile! Paparudele! 17 etc., etc 412 addenda 17. „Paparudele“, Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 30 aprilie 1872, pp. 2- 3. Din Ghimpele de la 28 mai: jocui mincei al marelui prusac 18 N-o mai reproduc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]