660 matches
-
cu perspective de dezvoltare industrială - Valea Jiului, Valea Oltului, Hațeg, Brezoi, Sebeș Alba etc. În numeroase orașe posturile de ingineri și arhitecți de la marile întreprinderi erau ocupate de italieni iar în Dobrogea începând cu anul 1882 apar emigranți din Italia ca cioplitori în piatră, marmură și specialiști în construcții urbane. În anul 1930 în România s-au înregistrat aproape 20.000 italieni. Viața cultural spirituală s-a menținut prin numeroasele biserici romano catolice, prin școli proprii și clasele românești în care se
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
o linie tensionată de vibrația viului. Descendent al străvechii civilizații a lemnului de pe aceste meleaguri, Toader Ignătescu reușește să fie în același timp tradițional și modern, pragmatic și visător.” (Scriitorul Constantin Severin - Monitorul de Suceava, 6 iunie 2000) „Toader Ignătescu cioplitor de măști și lighioane ciudate, cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, recuperează un larg orizont cultural popular deschis de lumea basmului și a snoavei.” ( Tiberiu Cosovan - Monitorul de Suceava, 10 iunie 2008) Ionici
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. "Esență arboricolă, în formă de lemn de foc, buturugă sacră sau lemn prelucrat de mâna meșterului cioplitor, păstrează urmele arborilor sacri și ale pădurii mito-simbolice. Este considerat materie prin excelență, plină de căldură și personalitate față de răceala și indiferența metalului [...]. Civilizația românească tradițională este una a "lemnului" și în mai mică măsură a pietrei." Unchiașul dintr-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
apa, "pulbere slabă"; berea, "pulbere galbenă"; lichiorurile, "pulbere explozivă"; sarea, "nisip"; piperul, "ciment"; a mânca se numea "a chitui", iar pentru a bea se spunea "a trage un tun"104. Nu știm de ce au dispărut în Renaștere corporațiile zidarilor, ale cioplitorilor în piatră, ale dulgherilor, ale arhitecților. Însă este evident că în secolul al XVII-lea nu mai există urme ale acestora și că primele cluburi, primele societăți franceze cu aparență masonică, sunt reuniuni ale băutorilor și ale chefliilor 105. Acesta
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Praga, Bologna, vol. II, București, Democrația. Niculescu-Mizil, Paul (2008), România și războiul americano-vietnamez, București, Roza Vânturilor. Nițescu, Marin (1995), Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, București, Humanitas. Pacepa, Ion Mihai (1993), Moștenirea Kremlinului, București, Venus. Popescu, Dumitru (1994), Am fost și cioplitor de himere, București, Expres. Roguski, Camil; Chivu, Florentina (2005), Ceaușescu: adevăruri interzise, București, Editura Lucman. Roman, Toma, Jr. (2008), Ceaușescu văzut de aproape, București, Editura Curtea Veche. Sănătescu, Constantin (1993), Jurnal, București, Editura Humanitas. Schuyler, Cortland van (1997), Misiune dificilă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să Încerci să intri În sistem ca un fel de kapo... Nu se putea? - Nu se putea. Kapo erau dintre cei vechi, care de șase-șapte ani erau tot kapo... Nu-i schimbau, pentru că Își știau bine meseria. La Buchenwald erau cioplitori În stâncă, erau bolovanii ăia enormi, pe care Îi transportau sus pe deal pentru construcții. Era groaznic de greu, iar kapo era unul care, Întâmplător, era un social-democrat vechi, din’33, care fusese pe la diverse Închisori... Cine putea să Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de spirit a acestor lucrători de excelență 19, cum erau denumiți în Evul Mediu companionii masoneriei operative pe care o găsim sub numele de companionaj, narează un dialog dintre un vizitator al unui șantier de construcție al unei catedrale și cioplitorii în piatră. Întrebați ce fac, ei au răspuns pe rând: Îmi câștig existența, domnule, spuse primul bărbat sobru fără să-și ridice capul, al doilea fără ezitare afirmă că taie o piatră, spre deosebire de al treilea care răspunse cu demnitate construiesc
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fel de acoperiș care astupă prăpastia infernului și iată de ce autorul dorește, ca intrând în Paradis, să arunce Purgatoriul în Infern. Și acolo în cer e Rosa și Crucea, dragi lui Dante și oricărui inițiat în tainele străvechi ale tradiției, cioplitori perfecți ai pietrei filosofale, participanți la ritualurile din protoistorie prezente și azi. E asemănător cu eterna renaștere a păsării Phoenix, cu aparția trandafirului în palma lui Paracelsus în care nu fusese decât cenușa-i. E palingenezia, fenomen de electricitate magnetizată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în mii de practici și limbi diferite, toate ducând însă aceleași informații. Era distrugerea Turnului Babel. Grupurile de masoni organizați în fraternitate, cu membri onorabili, cu venituri mari și privilegii deosebite s-au numit francmasoni și aceasta pentru că ei erau cioplitori, sculptori în piatră, deci lucrau piatra precum un liber cugetător și aveau libertate de mișcare fără restricțiile impuse circulației din acea vreme și posedau o carte regală care îi autoriza să își desfășoare arta indiferent unde în regatele lor. Oricum
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la pădure? Chiar așa, bade, i-am răspuns și eu zâmbind. Leagă săniuța de a mea și sui lângă mine să mai vorovim până ți-o fi voia. La un moment dat zise: No, c-am trecut de baci Toader, cioplitorul de spițe și obezi. Nu la dânsul merg, ci în Poiana Gălzii! D-apoi, nu mă bolânzi de cap, chiar la pădure te duci cu lemne? Da, bade! Uite, am furat un lemn din gardul pădurarului și în loc să-mi cer
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adusă lui Dumnezeu în numele neamului nostru. La despărțire, mă învăluia în lumina albastră a ochilor și a unui zâmbet discret, care nu s-a transformat niciodată în râs, și-i îmbrăca fața aspră, tăiată în linii precise de dalta unui cioplitor ancestral al sufletului dacic. Măsura vieții lui era seriozitatea și gravitatea. În ziua când am plecat la Târgșor, luându-mi rămas bun de la dânsul, mi-a spus: Vezi că lumea cere de la noi totul. Așa ne vrea și trebuie să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
justiție și executiv acuzațiile și loviturile împotriva lor vor fi ușor justificate și pasibile de sancționat. Cearta a degenerat în conflict armat. Căpitanul Madolciu era din județul Neamț, descendent din coloniști italieni, veniți în țara noastră prin secolele XVII-XVIII, ca cioplitori în piatră și constructori. După cinci-șase luni de închisoare a fost eliberat. La plecare a spus: Domnilor, am crezut la început că această formulă comunistă este salvatoare pentru țara și poporul nostru. Vă mărturisesc că din tot ce am văzut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ici-colo în arcanele ortografiei latinizante (nedumerit probabil și de înlocuirea „Treimii“ prin „Trinitate“, a „bisericii“ prin „templu“ ș.a.m.d.), semnează înduioșător cu sănătoasele slove vechi: „IOAN“. Cu alte cuvinte: pentru voi scriu cum vreți, pentru mine cum am apucat. Cioplitorul, sunt sigur, s-ar fi înțeles de minune cu boierul Gheorghe Cantemir din Bacău, cel care, primind în 1861 o adresă oficială în alfabet latin, o restituia cu următorul răspuns, scris cu frumoasă slovă chirilică: „Nici franțuzăști, nici lătinești, nici
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și icoane vechi În cartierul Ioșeni; - punct de plecare spre Munții Bucegi. PUCHENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, urme geto-dacice; - centru pomicol; - centru artizanal: arta țesutului. RUNCU. - etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
admir activitatea ca sculptor dar și ca pictor, pentru că uitându-mă peste anii creației sale, văd că artistul a participat, sau mai bine zis n-a lipsit niciodată de la Expoziția Națională de artă naivă de la Pitești. Soluțiile pentru el ca cioplitor le-a învățat de la alți artiști, căutând după aceea singur elementul său specific în forme ba alungite, ba modificate ca structură în chipurile din lemn duse până la esențializare. Iftinchi modifică însăși linia formată pe volum, lăsând deoparte elementul sculptural pentru
Prefaţă. In: Caravana naivilor by Augustin Lucici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1037]
-
practică, a cărei imensă bibliografie nu poate fi decât benefică. În susținerea tezei de doctorat la care am participat, autoarea compara munca logopedului cu un proces similar învățării unei limbi străine, muncă de finețe și sensibilitate, ca și a unui „cioplitor în piatră”. Prin toată activitatea desfășurată în cercetare și în cabinet, Margareta Tomescu a demonstrat un model de terapie complexă, de construire și adaptare socio-afectivă a personalității umane în formare; a creat în țara noastră „prima școală de logopedie pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înțeleagă imediat - și cu atât mai puțin zidarii, în starea de abrutizare în care se aflau - ajunseseră atât de departe peste vreme încât zăceau de afecțiuni psihosociale futuriste, supte profetic de piatră înspre prezent asemeni unei igrasii nesănătoase. Ca și cum nu cioplitorii ar fi ajuns peste timp, ci viitorul le-ar fi ieșit în întâmpinare incisiv, prematur și bulversant, precedând și Sfinxul de pe drumul către Teba, și alte forme de monstruozitate înrudite cu el. Mult trudiră femeile cretane până să le scoată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a pă rut cea mai potrivită imagine a fru moasei Adelheid, un per sonaj care, În cele din urmă, și-a găsit În credință sensul tristei sale exis tențe. Grația cu care a fost dăltuită vor bește despre experiența unui cioplitor În piatră pe care zbuciumul vieții l-a condus la crearea acestei opere de artă. Poate că au exis tat locuitori ai acestor părți care au dus cu ei pe alte meleaguri experiența atâtor nenorociri, precum și Înțelegerea că nu putem
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cupolele aurite ale Bizanțului, forfoteala ulicioarelor Înțesate de negustori, soldați și prostituate. Simțea În nări mirosurile ascuțite ale mirodeniilor și pe cele sărate ale mării. și retrăia pentru câteva clipe acea perioa dă liniștită din viața lui când ucenicise la cioplitorul Tzamblakis, pentru care piatra nu avea nici o taină. Cioplise zi și noapte cu Înverșunare și cu dorința de a Învăța măiestria bătrânului grec. Dalta și ciocanul deveniseră prelungiri ale mâinilor lui Îndemânatice, scoțând la iveală flori somptuoase, animale ciudate, arabescuri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu m-aș gândi la păcat, te-aș ține aici și aș câștiga bani frumoși de pe urma ta. Dar decât să nu mă mai primească părintele Antonie la Împărtășanie, mai bine Îți spun adevărul. Cunoști tot ce trebuie ca să fii un cioplitor În piatră cum puțini sunt. Te-am Învățat tot ce știu, așa cum m-am Înțeles cu ocrotitorul tău. Bănuiesc că vrei să pleci la tine acasă. Acolo În nord, unde-o fi. Nu știu cât de ușor ai găsi acolo de lucru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să știe Încotro. Trecu prin păduri, trecu prin vaduri. Țara Începea să se trezească după furtună. Întâlni oameni speriați, Însângerați, galbeni de foame și de oboseală, care ieșeau cu fereală din ascunzișurile lor. Unii Încercau să-i vorbească. Dar Simeon, cioplitorul În piatră, trecea Înainte ca o fantomă, fără să audă, fără să răspundă, fără să se oprească. Îl lăsau În pace. Nimeni nu se mira de nimic. Ajunse după un timp, nu putea să-l măsoare, la Istrul cel mare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
călăreț apăru din marginea poienii. Sări de pe cal, abia ținându-se pe picioare și se apropie dând să Îngenuncheze. Dar un gest poruncitor Îl țintui locului: — Nu s-a Întâmplat nimic, după cum se vede. și nu vreau să aud nimic! Cioplitorul În piatră Își plimbă cu mirare ochii de la căpșorul blond la cel cu plete Întunecate. Se vedea cât colo că cei doi călăreți erau femei. Două fete tinere, Îm bră cate În haine de paj. Dar Își stăpâni și uimirea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
destine mai umile. Auzise multe despre du cele Bertold, nepotul episcopului de Konstanz. Simeon Își aminti cu recunoștință de monseniorul episcop. „Un om sfânt“, Își spuse. „Dacă și Bertold ar fi numai pe jumătate atât de bun...“ Ca de obicei, cioplitorul visa cu ochii deschiși. Bunăoară acum Îl vedea aievea pe sfințitul Gebhard, cu fața lui slabă și plină de noblețe. Urca pe schele, gâfâind sub povara anilor și-și ștergea sudoarea de pe frunte cu mâneca rasei simple, de stofă aspră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
unei statui. Celălalt tocmai sosise și se ostenea cu ajutorul unui slujitor mai vârstnic să coboare de pe un asin frumos, bine hrănit și Împodobit ca și stăpânul lui. Când reuși să atingă pământul cu tălpile, sub privirile ușor ironice ale cavalerului, cioplitorul putu vedea că era un cleric rotofei, scund și jo vial. Rasa lui, dintr-o stofă scumpă, ascundea cu greu rotun jimile unui trup bine hrănit. O cruce de aur, bogat Împodobită cu safire, strălucea pe pieptul lat, la capătul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]