1,428 matches
-
de- vie, că prea te-a-mbăiat în amurgul secret al razelor în pâlpâire, îndreptate către celălalt capăt al lumii, amestec de trăinicia lemnului cu finețea bobului ținut pe buze... Ți-aduci aminte de-acel sărut ? De-atunci îl caut în fiecare ciorchine și ascult greierii ascunși sub frunza inimii... Referință Bibliografică: AMURG SECRET / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AMURG SECRET de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361087_a_362416]
-
lipesc cu spatele de teracotă. Vântul aleargă pe străzi cu labe de leu, șerpii își leapădă solzii de aur pe frunzele copacilor. Anul ăsta, toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute cu aramă. - Ești oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
un sunet care-l trezi definitiv din gândurile lui. Era alarma, anunța că s-a terminat bombardamentul pe ziua aceea. Apoi forfota de dinainte, în sens invers, căruțe, mașini , trăsuri, tramvaie se înghesuiau printre dărâmături să-și facă loc, oamenii, ciorchini pe ele, înjurau, blestemau, plângeau, ambulanțele cărau la morți, claxonând înnebunite printre mulțime... După acestă alarmă trebuia să apară și țiganu-ăla de Praporică, dar nu va mai apărea, capul lui va rânji ce va mai rânji sus acolo pe gard
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De sărbători biserica era ne-ncăpătoare. Eram mai ortodocși, supuși canoanelor ... Și-n zi de sărbătoare era ... tot sărbătoare. Și școala era școală ! Avea respectul ei. Copiii erau cu
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
cum desișul parcului se prelungea dincolo de raza privirilor. Întunecimea adâncă a vegetației compusă din tufișuri și siluetele arborilor seculari se conturau, forme tainice ce se pierdeau în valuri de umbră. În imediata apropiere a aleii, florile glicinelor în formă de ciorchini, de culoare violet și roz se întrezăreau la lumina lămpilor, asemeni altor arbuști, care creșteau în apropierea unei fântâni de piatră la marginea aleii, străjuită de statuile a doi gemeni, care aminteau de Castor și Polux. Au pătruns într-un
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
opream la tot pasul aproape la fiecare dugheană și priveam cu mirare cum rumegă localnicii ceva cenușiu învelit în frunze, fapt pentru care dinții și buzele lor se făceau de un roșu închis. Mai eram tot timpul ispitiți și de ciorchinii atârnați de banane, ca și de grămezile de nuci de cocos. Cât am mers, s-a ținut scai de noi o droaie de băiețandri despuiați care ne sâcâiau pe fiecare cu propuneri a tot felul de mici servicii ca, bunăoară
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului MĂLINII Au înflorit pe deal mălinii; Uimiți, s-au cumințit sticleții Și-ascunși în spatele grădinii I-admiră-n zorii dimineții. Și albul rupt în bucățele De nu știu cine-n noaptea caldă, Ciorchini formează-n rămurele Și-n roua limpede se scaldă. Acum, când ziua se-nfiripă Lățindu-se peste fânețe, Se-oprește soarele o clipă: - Of, Doamne, câtă frumusețe ! Referință Bibliografică: MĂLINII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul
MĂLINII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367727_a_369056]
-
Consulul onorific al României și, aș spune, consilierul personal, uneori, al primului ministru israelian, deși modest, așezat și cu foarte mult bun simț natural (stătea retras, relativ discret, într-o parte, la intrare) avea adunat, totuși, în jurul său, un bogat ciorchine de oameni. Observând cum stau lucrurile, am rămas cuminte, prin alte părți ale salonului, mai ales pe lângă masa bogat încărcată cu bucate alese. Mă duceam ca să am de unde veni din nou, la masă, și să mai ciugulesc un sanviș mic
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
distinsul oaspete. Dar, mă-ntreb, cam descumpănit, în ultima clipă, ce să-i spun?! De fapt nu ne cunoaștem, n-avem nimic comun. Scena mi-o imaginam un pic cam ridicolă, cam „forțată” și, când mai observ, apropiendu-mă totuși, că„ciorchinele” mai persistă ( unii mi-au spus între timp că au discutat cu el, rugându-l, delicat sau nu, câte una, câte alta) ei bine, fac stânga-n prejur, și dau să mă-ntorc. Atnci, în momentul acela, simt o privire
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
fost îmbibați cu apă, Duhul Sfant a venit în voi, precum focul ce coace coca. Fiți ceea ce voi vedeți și simțiți ceea ce voi sunteți. Cât privește cupa, frații mei, amintiți-vă cum se face vinul. Multe boabe atârnă într-un ciorchine; dar vinul care curge din toți, se amestecă într-o unitate. Astfel, Domnul a voit ca noi să-I aparținem și El a consacrat pe altarul său misterul păcii și unității noastre". Sfânta Euharistie, prin elementele sale de pâine și
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
germane după bombardamentele aliate în timpul celui de-al doilea război (Dresda, cel mai lovit dintre ele),. Ruine de la un capăt la altul, ici-colo câte un peisaj ce-ar fi putut fi asemuit cu o încercare timidă de refacere, grupuri împrăștiate ciorchine de oameni cu roabe, târnăcoape, lopeți, praf, moloz, schele cățărate pe clădirile gata să se prăbușească ... După mică mea „apocalipsă”, cadoul care-mi răsplătea tăcerea și răbdarea în confruntarea la limită cu „otrava din borcan” mi-au deschis orizonturi nebănuite
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
timpanelor.» (SAlf, 133). Arealul ființării permanente a poeziei stănesciene se extinde dincolo de realul receptat și sublimat prin vizual și auditiv, în lumea visului, pe tărâmurile oniricului, de vreme ce Poezia «se lasă să fie / visată în somn, / hrănindu-se numai cu legănarea / ciorchinilor de ochi / atârnând de nori.». Poezia are statutul unui androgin interstelar, obârșiile nașterii Poeziei sunt cosmice: Ea are articulații de păianjen / când alunecă-n tăcere pe suprafața sunetelor / și se ridică la stele, / cu sine împerechindu-se, / cu ea însăși
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
În schimb, se aude. Monstruos, cum ar zice Caragiale. Deși e păcat că se propulsează spre ceruri adevărate simfonii pirotehnice, care amenință cu falimentarea fondurilor publice ale municipalității, administrația Valenciei se conformează fără a clipi. Clipim doar noi, gură-cască adunați ciorchine în piața din fața Primăriei, intimidați de compoziția sonoră monumentală, vestita „mascleta”. La ora 14 trecute fix, se avântă spre văzduh o rachetă răzleață, vestitoare timidă a spectacolului care va veni. Îi urmează un evantai de durduieli consecutive, ca un staccatto
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
altă... Când se uită roată cerul este plin. ECOU Azi, am trecut pe lângă un parc... Pe-a cărui ălei îmi rătăceam ochii În anii de liceu, Când sentimentele, vibrând Ca dintr-un arc Nimereau ținte fără ecou . Eram că un ciorchine - Frunză copilăriei încă nu ruginise... Aveam, Prieteni Un sentiment de zbor Și unul de stâncă . Dogorea iubirea Pe al inimii altar! Aprinsă-i astăzi, încă? SUFLET FLAMAND Tăcerea se vedea că o spărtura În haos Trandafirii se deosebeau de eșecuri
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
mai sus, brazi. La noi cresc mai ales salcâmi și sălcii în locurile joase. Salcâmii au coaja aspră, dar pot fi descojiți ușor. Mie îmi plac salcâmii, mai ales pentru că primăvara fac niște flori mărunte, albe. Florile alea albe, adunate ciorchine, pot fi mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot ai mai mânca, pentru că nu prea țin de foame. Florile de salcâm le plac și albinelor. Am un unchi, fratele mai mare al tătucăi, care e prisăcar. Stă toată ziulica
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
prin comună, cu mâinile legate la spate, târât c-o funie de gât, ca pe vacă. Tot de gât i-au legat o talangă. Și l-au plimbat așa prin toată comuna. Muierile îi dădea cu huo, copiii, ținându-se ciorchine de alai, aruncau cu bolovani, care explodau, ca grenadele, pe țeasta lui Amza. Atrași de mirosul unturii râncede se adunaseră toții câinii din comună, stăteau la o oarece distanță, câte unul, mai îndrăzneț, se furișa pe la spate și-l mușca
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
fost îmbibați cu apă, Duhul Sfant a venit în voi, precum focul ce coace coca. Fiți ceea ce voi vedeți și simțiți ceea ce voi sunteți. Cât privește cupa, frații mei, amintiți-vă cum se face vinul. Multe boabe atârnă într-un ciorchine; dar vinul care curge din toți, se amestecă într-o unitate. Astfel, Domnul a voit ca noi să-I aparținem și El a consacrat pe altarul său misterul păcii și unității noastre". Sfânta Euharistie, prin elementele sale de pâine și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
dispărea, clandestin, câte un călător din sat, tolerat de frânar, în funcție de cât de cunoscut era cu acesta. Pe liniile de trenuleț mai circulau și vagonetele de serviciu ale muncitorilor de la calea ferată. Acestea, pe timp de vară, le vedeai încărcate ciorchine cu femei și copii, cu găleți pline de zmeură, afine, ale oamenilor care plecau dis de dimineață la cules prin parchete. Vremurile acelea au trecut. Acum „bâzâie” prin comună, dar și prin sate, mașinile lucioase ale urmașilor foștilor localnici, sau
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
pătrunseră agale pe o alee slab luminată. - Ce parfum plăcut, îmbătător! - exclamă Caterina închizând câteva clipe ochii săi albaștrii și inspirând aerul proaspăt al nopții îmbălsămat cu parfumul florilor. Se opriră la interseciția a două alei și admirară cu nesaț ciorchinii din flori ale pomului ce-și revărsa ramurile deasupra lor. - O nouă primăvară pe aceleași chipuri triste! - medită Ian. - Încă o etapă ce marchează scurgerea minunaților ani ai studenției cu care nu ne vom mai întâlni niciodată! - O amintire vie
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
a fost imensă când fiica lor a apărut în curte așa pe neanunțate. Tatăl era prin grădină: mai lega ramurile viței-de-vie care se aplecau la pământ din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
am venit acum și stau la voi o săptămână încheiată. - Numai atât? Nu ți-ai luat concediul? - Ba da, dar am mai avut și alt program. Tata unde este? La câmp? - Nu... prin grădină, leagă vița-de-vie. Are rod bogat și ciorchinii atârnă o parte dintre ei de pământ. Stai să-l strig. - Lasă că merg eu la el, să-i fac și lui o surpriză, când mă va vedea printre butucii de vie, să văd dacă mă recunoaște. Mama sa se
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Toate Articolele Autorului De mic învăț să mă cunosc fiindcă mă plac și recunosc. Am început școala de eu, m-am studiat și în liceu, am mers chiar și la facultate, am dat vreo două masterate, am scris eseuri - un ciorchine despre cunoașterea de mine. De mic învăț să mă cunosc și am surprize, recunosc căci uneori ce-am învățat a doua zi e perimat. Sunt subiect interesant de studiu, sunt ușor mutant și mai constat că în pasaj e loc
DESPRE CUNOAŞTEREA DE MINE de DAN NOREA în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349454_a_350783]
-
Autorului Arbust din flori înfiorate, Din mici inimi înflorate, Ce sunt duble împletite, Să-și pună fetele-n cosițe. Căutând pe cele cu noroc, Fineții să nu-i fie-n deochi. Pe când liliacul înflorește, Natura toată îmbogățește, Flori parfumate-n ciorchine, Iz-uri înmiresmate-n florărine, De/colorate, fetele să anime, Inimioarele ce alungă suspine. Inimioare-n inimi alungite, Distribuie prin unde mărite, Mirosul ce e'n mii îmbietori, Că se simte mai bine-n zori, Fiind simple ori de's
LILIACUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/349896_a_351225]
-
Acasă > Impact > Pamflet > PARADISUL DESFRÂNĂRII - SUNTEM IAR EPIGONI Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Dispare pasiunea din femeie, Totul devine consumatorism, Iubiții stau ciorchine pe-o glămeie Și practica de zor amatorism. Apare pe la câte-un colț de stradă O haită de posaci, care muncesc Să-ntindă la uscat, pe balustradă, Iluzii care ne-ndobitocesc. Acum nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]