249 matches
-
co mandaturii germane și directorul ziarului Seara: — Dumneata, domnule Bogdan-Pitești, ai primit bani mulți de la noi, cu condiția să scoți o gazetă de mare tiraj - și ai scos o gazetuță de seară, numai bună ca să-ți plasezi În redac ție ciracii dumitale favoriți! Asta Înseamnă că ne ai mâncat banii! Ne-ai tras pe sfoară! Dar Bogdan-Pitești - care cu banii nemților cumpărase tablouri plătite galantonește lui Luchian, Pătrașcu, Ressu, Iser, sau Îi cheltuise În ospățuri princiare, sau trimisese lui Ale xandru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nemărturisite, mai bine o compilație cinstită, cu multe citate În josul paginilor. [...] Nu cunosc decât un singur elev al profesorului C. Rădules cu-Motru, pe care Însă acesta nu și l Însușește (poate din repulsia lui firească de a se ști crescând ciraci În jurul lui) și despre care Îmi vorbea deunăzi consternat de câtă meta fizică, prea multă metafizică!, poate Încăpea În prea micul de stat și prea modestul de felul său, doctorul În filozofie și, ceea ce con tează și mai mult: omul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu hanuri sinistre cercetate de haiduci Închipuiți prin imaginația elucubrantă a celor doi eroi ai acestei isprăvi eroicomice, consemnată Într-o broșură cu ortografia caracte ristică a veloci pedistului Alexandru Macedonsky, poetul Nopților de mai, Însoțit În această cursă de ciracul său C. Cantili, poet și mecenat al poeților, pe care l-am văzut deu năzi așteptând pomana tre cătorilor grăbiți de pe bulevard, tăcut și neîndrăznind să-ntin dă mâna. Nu știu dacă a conduce un automobil ceasuri Întregi cu fundul pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
disensiunile, de-acum seculare, între diferitele confesiuni ale românilor din Transilvania. Românii din Cârțișoara însă, s-au dovedit a fi buni păstrători ai credinței așa cum au moștenit-o dela străbuni, poate încă de pe vremea în care Sfântul Apostol Andrei, apropiat cirac al lui Hristos, când și-a purtat Sfinții lui pași pe aceste pământuri dintotdeauna ale noastre ca să ne scoată din «păgânismul» lui Zalmoxis și să ne învețe arta iubirii aproapelui, a lui Hristos. La Streza Cârțișoara documentele de care dispunem
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
an, aveau să înțeleagă percepând pe viu, multe din învățăturile ce le căpătaseră în timpul exercițiului școlar despre frumosul lor sat de munte. În timpul deplasării, domnu’ tot ordona din timp în timp câte un popas ca să le mai explice isteților săi ciraci, ba una, ba alta, din tainele acelei lumi mirifice ce le înconjura satul, cum și despre ceea ce oamenii satului chivernisiți și gospodari, mai adăugaseră la ceea ce le oferise mama Natura. Noi autorii lucrării ne vom lua iarăși permisiunea să povestim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ministerul de Externe "nisipurile" sunt mai mișcătoare decât în Sahara (Un caz celebru George Macovescu. La începutul carierei, este trimis consilier la Ambasada României de la Paris. Își face omul pregătirea, bagajele... și la aterizarea avionului la Orly se prezintă un cirac de la Ambasadă cu o depeșă de la București: este rechemat de urgență în țară pentru a prelua postul de adjunct al ministrului! N-a apucat săracu' nici să se dea jos din avion "în occident"!) La Direcția America am început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un pas, să strângă și el o ființă în brațe că hop, ăștia te și descoperă. Nici cei de la Siguranța Statului nu v-ar întrece în descoperiri. Hai ici, la "Monte Carlo" să bem și să gustăm ceva, măi ciracilor! În restaurant chelnerul, cum ne-a văzut însoțiți de conu Iancu, a și pus cap la cap două mese și a luat poziția de drepți: - La ordin, coane Iancule! - Măi băiatule, mâncare și băutură pe săturate. Ce doriți, măi băieți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Bilă”. Având un caracter aprins, i se mai spunea și „Chibrit”. Intrând agale în clasă, se holba de sub chelie cu doi ochi bulbucați și albaștri la „flăcăii” pe care îi instruia în științele exacte. Întotdeauna avea câte o observație la adresa ciracilor sau o zicală potrivită. De pildă, câte unul își pâra colegul, zicând că i-ar fi împrumutat creionul și de asta nu are cu ce scrie. Profesorul îl povățuia: Foaie verde de dai n-ai, Ia nu da, să vezi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se face prin cultură, dar mai ales cu bîta, ceea ce înseamnă esența existențialismului neolitic. Singurul din sală care se plictisea era Cornel Dinu. Ca un rafinat al genului, ajuns să fie ispitit uneori de tentația morții, el privea zbaterea de cirac a lui Mircea Sandu ca pe un desen animat în care Bluto cîntă la harpă, în timp ce Popeye și Olive joacă scena balconului din Romeo și Julieta. noiembrie 2003 Prietenie cu factori de risc Cine s-a certat? Magnatul din Moldova
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
n-ar fi putut-o sfârși, aveau s-o continue discipolii săi spre satisfacția lui postumă: "Oasele mele vor tresări din mormânt la versurile lor, și sufletul meu plin de urgia divină va deveni muza lor inspiratoare". GR. PLEȘOIANU Un cirac al lui Eliade este Gr. Pleșoianu (1808-1857), profesor la Craiova și traducător din Marmontel (Aneta și Luben), Fénelon (Întîmplările lui Telemah, fiul lui Ulise) și din alții. Prefața la Aneta și Luben are caracterul polemic al prefeței la Gramatică a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vasile Boerescu și pe junimiști, și ei un fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri directe la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui Eminescu) (Curriculum vitae sau Viața d-lui C.A. Rosetti de Fabius Cunctator, București, 1878, pp. 13 și 19). Acești roșii erau democrații epocii. Erau prigoniții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cea interesantă. Nu mata, ci eu rămân Îndatorat. Răspund la unele Întrebări: 1) Da, a existat pe hârtie un Ateneu la Flt. Canalia de șt. Ioan voia prin el să contracareze acțiunea „Ligii Culturale”. Ghițescu, adversarul său și-a mobilizat ciracii și la adunarea g-lă n-au reușit candidații lui Ioan. S-a ales președinte Gorovei și Vice subsemnatul. Atunci n-a mai avut interes Ateneul pentru el și n-a mai dat nici fonduri, nici conferențiari. Gorovei atunci a demisionat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
singura cale posibilă de a o continua. Alte mijloace dar același scop. Scopul însă scuză mijloacele, știe oricine, și mai ales când ai de apărat o cauză dreaptă cauza unui popor. Adevărul care i-a înverșunat pe Dictator și pe ciraci, că România este ocupată de români, este usturător ca o lovitură de bici Nu intrăm în amănunte privind teoria literaturii, ci trebuie să subliniem că nivelul estetic ar fi sufocat documentul de viață și apoi nici nu ar fi fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
îl observase de la vizetă nerespectând regulamentul de stat la marginea patului. În astfel de cazuri era ridicat cu targa și internat la infirmerie, unde mai trăia câteva zile si se elibera prin moarte de tortura continuă aplicată de Crăciun și ciracii lui. După aceasta perioadă de distrugere a elementului om, prin iarna anului 1961-1962 se produce o oarecare îmbunătățire a regimului alimentar și o parte din deținuți au fost scoși la muncă în atelierele penitenciarului. Concomitent apar primele cluburi de reeducare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Economică, București, 2003. Glueck, W.F., Business Policy and Strategic Management, McGraw-Hill, New York, 1980. Glueck, W.F., „A Fresh Look at Strategic Management”, The Journal of Business Strategy, toamna 1985, p. 4. Godet, M., „L’Allemagne, puissance paradoxale”, Cahier du CIRAC, martie 1989, p. 26. Gomes-Casseres, B., „Group versus Group: How Alliance Networks Compete”, Harvard Business Review, iulie-august 1994, p. 106. Gomes-Casseres, B., Alliances in High Tehnology, Harvard University Press, Cambridge, MA, 1995. Gouillart, F., Stratégie pour une entreprise compétitive, Economica
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Altfel te țărăniai de trăiai la țară! ...Ziceam la început că în moravuri n-am progresat așa mult, căci nu degeaba a rămas și azi vorba la noi, când voim a caracteriza pe un om de vază în stat: e cirac de-ai lui Roseti; e om de casa lui Brătianu; iar la noi în Iași câți nu ne sunt cunoscuți ca de casa lui C. Ghiță". Dvornicul de poartă, spune Domnul Cantemir, erau 4 și ședeau în afară de curte; ei desfăceau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ianuarie anul 1890, nu am văzut nici un semn, prin care să-mi probeze că măcar și-a amintit de mine". Primele școli în Principate Primele școli în Principate sunt cele care au funcționat în cadrul bisericilor. În școlile de pregătire a ciracilor, a învățăceilor, aceștia deprindeau învățătura cărților religioase și probabil a scrisului frumos. La Bârlad de exemplu, documentele vorbesc despre o anumită școală a dascălului Frumuzache de la biserica Sfântul Nicolae, alta a dascălului Chiosea, pe care o evocă însuși I. Ghica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce l-am adus e ,Clan". Cum până azi eu n-am avut nici clan, nici gașcă, pe puntea cu ,free duty", năpristan, am luat vreo zece și le-am pus în tașcă. Sper să-mi ajute ca să-mi fac ciraci Cu pipa mea, pe toți care respiră trăgându-mi fumul în plămâni, buimaci, mi-i fac lachei, cu fiecare spiră. Aceasta-nseamnă că, oricât ar fi de vanitoși, umblând cu nasu-n stele, de-acum nainte ei se vor simți trăind
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă "Omul care trebuie să moară", „grotescă tragică în trei acte”, publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice "Cetiți-le noaptea". În anul 1940 a fost inițiat în francmasonerie împreună cu soția sa, Claudia Millian-Minu-lescu. La 11 aprilie, 1944, în urma
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
România era Ioan I. Russu, de la Cluj, grav bolnav de inimă, ce nu peste mult timp avea să-și întâlnească antecesorii întru Câmpiile Elizee. Cartea mea nu s-a bucurat deci de audiența competentă și nepărtinitoare a numelor ilustre amintite. Ciracii lor, neputând-o ataca fără motive și contraargumente, au decis să o sufoce printr-o eficientă conspirație a tăcerii. Și au reușit. Mă pot consola că același lucru li s-a întâmplat vienezilor Riegl și Wickhoff, «ori ce sunt eu
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
civil al casei domnitoare și că va renunța la răzbunări și favoritisme. A acceptat și această condiție. Desigur că asentimentul pe care și l-a dat pentru respectarea condițiilor mele a fost doar formal. Influențat de Lupeasca și de câțiva ciraci care-l cultivau în mod interesat, ca Manoilescu, Gavrilă Marinescu, generalul Dumitrescu și Puiu Dumitrescu, Cesianu, Gatoski și alții, s-a hotărât să revină fără știrea și concursul oficialității, pentru a nu contacta nici o obligație și nici un angajament. Și-a
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf(intei) măn(ăstiri) Mamu". Pe ruloul pe
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
gagurile, umorul pe alocuri absurd, peisajele frumoase și câteva șlagăre compuse de Temistocle Popa. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Logodnic de profesie, care își calculează „științific” loviturile, craidonul Temistocle și ciracul său Alecu evită, la limită, întâlnirea cu un soț gelos, se salvează de furia familiei păcălite sărind din trenul în mers și nimeresc peste niște amazoane veterinare la o fermă, fără a face nimănui vreun rău ireversibil. Temistocle este un
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
paginile acestui ziar, așa cum este obișnuit în opera sa, și portretele intelectualilor pe Haralamb G. Lecca - autorul volumului "Prima secundă" și al piesei de teatru "Costa Diva" cu titlul "Premiantul Academiei și al Teatrului Național"; pe maestrul "Alexandru Macedonski și ciracii săi"; pe I.L. Caragiale în lucrarea " După un veac de om" și "Propagandă catolică". Lucrările publicate în ziarul "Adevărul de joi" dovedesc cu prisosință nu numai un rafinament al desenului, ci și perspicacitate, bun simț, mult talent, o fină observație
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]