263 matches
-
îndeplinească această atribuție, care nu este reglementată de legiuitorul constituant ca o simplă formalitate. Acesta a lăsat la latitudinea celor două Camere atât adoptarea deciziei, cât și modalitatea în care aleg să decidă, având în vedere că Legea fundamentală nu circumstanțiază sub niciun aspect actul de decizie al acestora. Pentru ca decizia deputaților sau a senatorilor să nu fie una arbitrară, politică, după reguli imprecise și aleatoare, sunt necesare câteva elemente care să confere actului de decizie un caracter întemeiat având în
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
și înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Afacerilor Interne să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252483_a_253812]
-
proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională, a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, s-a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare". Așadar, potrivit deciziei Curții Constituționale, Guvernul nu își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege aflat în procedură parlamentară. Or, în cauza de față, Guvernul nu și-a angajat răspunderea
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
existența unui ansamblu unic de instituții cu putere de decizie politică și juridică (un singur organ legiuitor, o singură autoritate executivă, o singură autoritate judecătorească). 39. Crearea unor "organe proprii de decizie și executive" ale unor comunități de cetățeni români, circumstanțiate prin statutul de "minorități naționale", adică pe criterii etnice, este de natură să determine confuzie, acreditând ideea unei autonomii de decizie și execuție a acestora, incompatibile cu conceptul de stat unitar. În acest mod, fiecare minoritate națională ar putea avea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
textului propus, constată că premisa acestuia este aceea că, în prezent, persoanele cu handicap/dizabilități nu ar beneficia de toate drepturile și libertățile fundamentale. De aceea, noul text le acordă beneficiul tuturor drepturilor și libertăților fundamentale; însă, și acesta este circumstanțiat, respectiv în condiții de egalitate de șanse cu persoanele fără handicap/dizabilități. Or, ab initio cele două categorii de persoane nu sunt în aceeași situație, întrucât deficiențele lor "fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
că, potrivit art. 91 alin. (1) teza întâi din Constituție, "Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil". Totodată, având în vedere rolul Avocatului Poporului, astfel cum este acesta circumstanțiat de prevederile art. 58 din Constituție, de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice, s-ar justifica introducerea acestuia în rândul subiecților care pot sesiza Curtea Constituțională. 430. Curtea mai reține că, în vederea corelării art. 146 lit. b) și art.
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
autorităților competente ca, ori de câte ori apare necesitatea utilizării unor astfel de date, accesul la acestea să se dispună de judecătorul instanței competente să judece fondul cauzei și numai în cursul procesului penal. Ca atare, de la bun început, intenția legiuitorului constituant se circumstanțiază pe cauzele penale și nu are în vedere situațiile extraordinare care pot interveni (dezastre naturale, pericole iminente sau altele asemenea). Soluția pronunțată de Curtea Constituțională pleacă tocmai de la ideea că statul trebuie să se manifeste activ atunci când apare un pericol
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
acestor situații nu li s-ar permite să facă toate eforturile necesare pentru salvarea de vieți omenești, mai ales dacă se are în vedere limitarea operată cu privire la datele de trafic. Or, după cum am arătat mai sus, restricția impusă autorităților se circumstanțiază la cauzele penale. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 18 din noul Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă există vreuna din cauzele justificative prevăzute de lege, iar starea de necesitate este prevăzută de art.
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală nu întrunește această cerință, Codul de procedură fiscală fiind, în fapt, o ordonanță a Guvernului ce nu poate interveni în domeniul legilor organice. Se mai arată că neconstituționalitatea textului invocat este circumstanțiată de antinomiile legislative existente între Constituție, Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . În prezentul caz, există o antinomie reală între prevederile Constituției [art. 52 alin. (1) care consacră dreptul
DECIZIE nr. 694 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. 124 alin. (1) raportate la cele ale art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267610_a_268939]
-
din definiția pe care art. 2 lit. b) din legea sus-menționată o dă operatorului rezultă că acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică care desfășoară ori intenționează să desfășoare operațiuni de natura celor prevăzute de același act normativ, legea necircumstanțiind în niciun fel natura acestor operațiuni. Deopotrivă, a învederat c�� un alt argument este faptul că art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, stabilește că subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, fără ca aceasta să fie circumstanțiată prin vreo calitate specială. În consecință, din interpretarea textelor de lege precitate rezultă că legiuitorul nu a restrâns sfera subiectului activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din legea menționată numai la operatorul prevăzut de art. 2 lit. b), așa cum
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
din definiția pe care art. 2 lit. b) din legea menționată o dă operatorului, rezultă că acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară sau intenționează să desfășoare operațiuni de natura celor prevăzute de același act normativ, legea necircumstanțiind în niciun fel natura acestor operațiuni. În concluzie, Ministerul Public a constatat că din interpretarea textelor de lege precitate rezultă că legiuitorul nu a restrâns sfera subiectului activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 numai
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, legiuitorul a circumscris sferei subiectului activ al infracțiunii orice persoană fizică sau juridică, cerința normei de incriminare, respectiv aceea ca persoana care săvârșește infracțiunea să nu dețină autorizația eliberată în condițiile legii, necircumstanțiind calitatea subiectului activ al infracțiunii, ci caracterul prohibit al faptei. Altfel spus, doar dacă persoana în cauză nu deține autorizația eliberată în condițiile legii, fapta sa este săvârșită fără drept, în caz contrar, fapta neconstituind infracțiune. Sub același aspect, se
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei este singura care poate înlătura viciul de neconstituționalitate. S-a apreciat că în speță, în procesul de determinare a legii penale mai favorabile, la evaluarea efectelor legii anterioare toate elementele care circumstanțiază fapta și făptuitorul trebuie stabilite prin raportare la această lege, inclusiv cele vizând condițiile de reținere a formei agravate a unei infracțiuni. Prin urmare, forma agravată a infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în întregul său. Examinând, însă, criticile de neconstituționalitate, astfel cum au fost circumstanțiate în partea introductivă a sesizării, unde se rețin în mod distinct soluțiile legislative considerate ca fiind neconstituționale, Curtea constată că aceste critici vizează numai modificările aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. 13. Astfel fiind, Curtea reține
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 , potrivit căruia cheltuielile pentru întreținerea cultelor și desfășurarea activităților lor se vor acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create și administrate în conformitate cu statutele lor. De aceea legiuitorul a circumstanțiat domeniul de aplicare al actului normativ criticat, ��n privința persoanelor îndreptățite la restituire, la cultele religioase, în considerarea scopului principal al acestora, respectiv acela de manifestare a credinței religioase în mod colectiv, scop care diferă, de la caz la caz, de
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
Guvernul României este abilitat de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție să adopte ordonanțe de urgență, competențele acestuia de a reglementa în domeniul legii organice sunt limitate exclusiv la situațiile extraordinare pe care chiar reglementarea constituțională în discuție le circumstanțiază explicit. 28. În acest context, președintele Consiliului Superior al Magistraturii arată că, deși s-a invocat necesitatea asigurării conformității dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu unele decizii ale Curții Constituționale, multe dintre modificările aduse prin acest
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
și înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Afacerilor Interne să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276833_a_278162]
-
la punctul anterior se aplică mutatis mutandis și în cazul variantei agravate, ce se referă la fapta săvârșită de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor. În acest caz, subiectul activ este (dublu) circumstanțiat, fiind un funcționar (conform Codului penal anterior) care, în plus, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor. Aceasta este condiția necesară cu privire la existența subiectului activ, în această variantă agravată. În același timp, pentru existența infracțiunii, în varianta agravată
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
2.2. Interpretarea dispozițiilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale în jurisprudența Curții Constituționale. Consecințe juridice Legea nr. 47/1992 , care dezvoltă regulile procedurale aplicabile în activitatea Curții Constituționale, în mod corespunzător fiecărei categorii de atribuții, circumstanțiază posibilitatea de sesizare a Curții Constituționale de către instanțele judecătorești (dar nu și de către Avocatul Poporului), precum și exercitarea controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate, în ambele sale modalități (respectiv la sesizarea instanțelor judecătorești și a Avocatului Poporului), stabilindu-i
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
d) din Constituție, având ca obiect, în primul caz, legile înainte de promulgare, iar, în al doilea caz, legile și ordonanțele. Se observă foarte clar că, în cazul atribuției Curții Constituționale stabilite de art. 146 lit. a) din Constituție, legiuitorul constituant circumstanțiază obiectul sesizării și, respectiv, controlului de constituționalitate, stabilind că privește legile "înainte de promulgarea acestora", în timp ce în cazul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) nu este cuprinsă nicio limitare sub acest aspect, stabilindu-se că sesizarea și, respectiv, controlul de
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
judecată în litigiile de proprietate industrială, atât în fața completurilor specializate în materia proprietății intelectuale (care include proprietatea industrială), cât și a celorlalte instanțe competente, potrivit legii, să soluționeze asemenea litigii. 85. Răspunsul la întrebarea adresată de instanța de trimitere trebuie circumstanțiat în raport cu împrejurările concrete și particularitățile speței, iar dezlegarea chestiunii de drept se va limita strict la obiectul litigiului. 86. În ceea ce privește persoana reprezentată în judecată, art. 28 alin. (2) din ordonanță nu face nicio distincție, astfel încât este aplicabil în egală măsură
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie", respectiv "(2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie." 44. În literatura de specialitate s-a susținut că normele speciale sunt aplicabile numai într-o anumită materie, expres stabilită. Fiind derogatorii de la normele generale, ele
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]