2,739 matches
-
imperiului său, În același loc În care, mai demult, bătrânul Friedrich Fischl servea bere răsuflată naționaliștilor cu vise de răzbunare și buzunare goale. Datorită lămpilor chinezești autentice, a canapelelor căptușite cu catifea roșie, a desenelor erotice de pe pereți și a cireșului din papier mâché, suspendat În mijlocul camerei și care făcea mereu niște flori de confetti roz, cafeneaua era un punct de atracție pentru oaspeți din toate punctele cardinale, nu doar din Viena. Singura dată când am trecut pragul acelui loc Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
albaștri. Sunt reporter la ziar. — Casa Exeter e o casă minunată, de patrimoniu, pe care unii vor să o dărâme, zice, acoperind cu o mână telefonul. Șapte dormitoare, cincisute șaizeci de metri pătrați. Întreg parterul e lambrisat cu lemn de cireș. Atâta liniște este în camera pustie, încât din telefon se poate auzi o voce firavă, care zice: „Helen?“. Închizând ochii, zice: — E construită în 1935 - și-și dă capul pe spate. Are încălzire cu abur, unsprezece mii de metri pătrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
sunt roz și pufoși de atâta pudră. Nu mi-a luat prea mult până să aflu că soții Stuart erau cei care cumpăraseră casa de pe Exeter Drive. O splendidă casă de patrimoniu, cu șapte dormitoare și întregul parter lambrisat cu cireș. O casă pe care aveau de gând s-o dărâme, ca să construiască alta în loc. Un plan care o înfuriase pe Helen Hoover Boyle. — Vai, domnule Streator, zice. Nu știți ce vorbiți. Din locul în care stăm, în fiecare direcție pornește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mine și zice: — Am auzit de așa ceva. E un descântec de adormire, nu? În cartea de pe biroul ei este o frază subliniată cu markerul: Rezultatul ultim al morții este chemarea renașterii. De-a lungul blatului lustruit al biroului ei de cireș este o zgârietură lungă și adâncă. Ce poate să-mi spună despre descântecele astea? o întreb. — Toate cărțile le pomenesc - zice, și ridică din umeri - dar se crede că s-au pierdut. Ține mâna întinsă, cu palma în sus, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ziarul de azi. Știe cine sunt acum. Acum vreo două săptămâni am trecut cu mașina pe lângă casa lor. Îi zic că i-am văzut pe el și pe mama lucrând în curte. Eram parcat mai încolo, pe stradă, sub un cireș înflorit... mașina mea, mașina lui Helen, acoperită de petale roz. Arătau bine, zic, și el, și mami. Îi spun că și mie mi-a fost dor de el. Și eu îl iubesc. Eu sunt bine, îi zic. Nu știu ce să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și cinstiți. De fapt, cinstea lor consta într-o repulsie totală față de ceea ce nu era a lor, ce nu li se cuvenea. Țin minte că veneau la prășit la noi și, dacă nu-i îndemnam, nu luau o cireașă din cireșul de pe hat, spre deosebire de alții..., de-a lu' Vlădeanu, spre exemplu... Nu țin minte ca moș Ion să-mi fi zis vreodată să nu iau..., lua tot satul. Da, tata era... larg la suflet, nu? Așa-i rîde Mihai. Cînd bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lângă tancul de apă. E un copac înclinat, care pare oricând gata să se prăvălească, să se desprindă din rădăcini. Are câteva crengi cu flori bătute, roz-violet, și altele albicioase. Nu știu cum se cheamă, habar n-am dacă ăsta o fi cireșul japonez. Oricum, nu l-am văzut niciodată făcând cireșe sau alte roade. Aici a fost cândva și-o grădină botanică, veche, cu niște chioșculețe de lemn și rozarii, cu alei cu pietriș alb, cu bazine și iazuri acoperite cu nuferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
deasupra pământului, sprijinindu-se pe nimic, în schimb, macaronarul se îneca în glorie și admirație, pe cînd ei își rodeau coatele prin birouri și stăteau smirnă în fața unui pifan cu tuleie la gură care urcase în grad ca furnica pe cireș. "Trăim zorii unei noi lumi, o lume a tehnicii și a curajului, de fapt a curajului și a tehnicii, pentru a fi mai exacți, iar îndrăzneala este aceea care alege oamenii noi din fierberea întunecată a mulțimii, așa cum se alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-mi fie frică. Nu există vrăjitoare". Ajunsă sus pe buza podului, se chirci cu genunchii la gură și așteptă nemișcată să vină Dan s-o caute. Vezi să nu! Băiatul o ghici pe Ema, îl găsi pe Doru ascuns în cireș și după încă alte minute de zbucium îl dibui pe Silviu pitit în stradă. Fiind deja obișnuit cu ciudățeniile Luanei, o căută în locurile știute după care, negăsind-o, renunță să se mai obosească. Bica făcuse clătite umplute cu dulceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sălcii bătrâne își mișcau pletele argintii; pomi îmbrăcați în dantele albe, cercelate; sălciile oftează, șoptesc; o lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor; brazi ca niște lumânări de flacără verde; un zarzăr mic și-a răsfirat crenguțele ca spinii; parfumul cireșilor înșirați într-o fascinantă simfonie de culori de-a lungul străzilor; copacii se dezbracă; Despre flori: un fir de ghiocel plăpând; ghiocelul argintat; gingașul clopoțel; bănuții de păpădie; aroma tare a florilor de salcâm; cei dintâi ciorchini albi; ciorchini ca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe-aripi presărat cu brumă. Despre iarbă: iarbă de mătase; iarbă groasă și deasă; covor mătăsos; iarbă de un verde crud; iarbă de catifea; prispe de verdeață. Despre iarnă: văl alb de promoroacă; fulgi ușori și albi ca florile de cireș; fulgi ca niște steluțe sclipitoare; fulgi ca niște fluturi ce plutesc în aer; roi ușor de fluturi; vine cu mantia argintie; pune cușme albe caselor; steluțe poleite de argint; vrăjitoarea cea căruntă; un fulg abia s-a născut și vântul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-te jos că te căptușesc eu! Nică nu vroia, dar a sărit gardul și a fugit acasă. Vino înapoi, lașule! Dar ce să mai insist... Vrând să se răzbune, Nică s-a gândit să fure cireșe. În sat erau destui cireși, dar numai la noi și Petre dădeau în copt. La Petre nu se putea, deoarece avea vreo cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gândit să fure cireșe. În sat erau destui cireși, dar numai la noi și Petre dădeau în copt. La Petre nu se putea, deoarece avea vreo cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă cobor repede îmi iau un băț îmi și pe câinele meu Leuțu, și mă duc direct la cireș. Deci, dumnealui îi e poftă de cireșe nu? Ha! Ha! Ha! Nu mă poate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă cobor repede îmi iau un băț îmi și pe câinele meu Leuțu, și mă duc direct la cireș. Deci, dumnealui îi e poftă de cireșe nu? Ha! Ha! Ha! Nu mă poate prinde câinele tău!!! Și dacă îl urc în copac? N-ai nici o grijă! E foarte ușor... Te rog... nu! Nu! Dar ce mai!! Nică a sărit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
strălucește pe cerul ca oglinda. Câțiva nori pufoși și albi plutesc pe cer. Adie o boare caldă însoțită de fermecătorul glas al păsărelelor. Eu stau în ogradă și privesc la frumosul salcâm din medean. Îmi imaginez că este un frumos cireș copt. Deodată, parcă prin vis, adorm. Ajung lângă o casă care seamănă perfect cu cea a lui Ion Creangă, cel mai mare povestitor român. Văd un copil bucălat, îmbrăcat într-un genuncher și ițari. La început am crezut că-i
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ceva! Spune! Aș vrea să mă iei și pe mine la furat cireșe! Da de unde știi?... cum te cheamă? Anca. Te iau, Anca! răspunde el cam cu o jumătate de gură. Plecăm noi de la mătușa lui și ajungem drept în fața cireșului cărpănoasei mătuși. Începem a cărăbăni la cireșe și deodată apare mătușa Mărioara cu o jordie în mână: Dar bine, ghiavolilor, aici vi-i scăldatul? Am încurcat-o! zic eu. Nu-i nimic! Va trece și asta. Neștiind ce să fac
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Szántó vegheam sicriul. Prin ușile larg deschise ale capelei se vedea cimitirul inundat de flori și verdeață: 6 August. Sezonul de băi nu era Închis Încă, dar lumina verii era mult mai blândă. Schimbarea la Față era, de când mă știu, Începutul toamnei. Cireșul din livadă, Înalt, bătrân, era primul care Își pierdea frunzele. Vecinătatea cimitirului o făcea deseori pe bunica În obișnuitele ei plimbări vesperale, mai ales după ce a rămas văduvă, să treacă firesc din livadă printre morminte, cel mai adesea cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
văzut. Bunica zicea că și morții visează. Nenorocirea lor e că nu au cui să-și povestească visele. Ce e mai rău oare? Închise caietul. Restul pentru alte zile. III. Mică publicitate 1. Din oglinda rotundă Înrămată În lemn de cireș Îl privea un ins de a cărui Înfățișare nu fusese mulțumit niciodată. I-ar fi dorit o frunte mai Înaltă, sprâncene mai stufoase, ochi mai adânci și maxilarul inferior mai ferm. Doar nasul Îi era pe plac: nici cârn, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
A scos din ghiozdan scîndura și un cuțit. S-a pus sé-și termine morisca. PÎné venea autobuzul, mai erau doué ore. Surcelele séreau În jurul lui Șasa și pe pantaloni. Era În jurul lui alb, de parcé s-ar fi scuturat un cireș. O paté roșie se prelinse pe morișcé și Șasa o ciopli sé rémîné albé la loc. A hotérît sé nu mai scoaté morisca pe fereastré. În autobuz, scoase din ghiozdan cartea și Începu sé Învețe. Cartea i se mișcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
putut aduce podișul mai aproape pentru cé, pîné a fi venit colhozurile, podișul era Într-adevér mai sus. Drumul acesta oficial, cobora Între rîpă adîncé, situaté pe stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș, care despérțeau În loc de garduri, terenurile de coasé ale gospodarilor. Mulți și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ridică de fiecare daté atunci cînd se ducea la brebenei. Mai sus era pédurea cea micé pe care o despérțea de dealul lui Șasa o rîpé féré apé În care creșteau méceși. Între aceasté rîpé și gardul de aluni și cireși sélbatici, dupé care gésise Șasa poiana cu iarbé fragedé, dealul se elibera depértare de vreo optzeci de metri, de orice copac și acolo se atingea cu cerul. Numai buturuga cafenie de nuc, pe care se așeza cîteodaté Șasa, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
soare. Compresă pe pleoape, cînd privirea tinde să devină fixă. În spațiul ăsta, plin de prezența lui, legată fedeleș de mîini și de picioare cu spirala unui veșnic ieri... Prețiozități cu carul, Iordana, ajunge! E o grădină mare. Cu un cireș în mijloc, cu un măr despicat pînă la jumătate (mi-e milă să-l tai), cu un nuc respectabil. Mă suiam în nuc și de acolo îl ascultam cîntînd la pian: Elegia lui Grieg, Debussy, prima Arabescă, Fantezie de Schumann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Eram o copilă prea slabă, cu umeri osoși, neîmpliniți. Timidă, nesigură, fără stil. Sprîncenele mi le pensam așa fel ca să fie mult depărtate de rădăcina nasului. Mălăiață, eram o mălăiață. Mă urcam în nuc și-l pîndeam, mestecînd clei de cireș. Cel de vișin era mai bun. Sînt copil de război, făcut sub potop de ordine de mobilizare, născut pe timp de bombardament. Cînd l-am văzut prima oară, am crezut că-i tata: "Tătișor, s-a-ntors tătișor". Presupusul "tătișor" era vărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Coborârea pe verticală, mai rapidă decât schimbarea gândului a fost sublimă; când am ajuns la plafonul de nori, am încetinit brusc. S-a pornit o ninsoare cu fulgi uriași ce la atingerea trupurilor noastre calde se transformau în flori de cireș și cădeau mai departe din cer, florile de cireș și neaua amestecate într-o serbare a anotimpurilor. Am aterizat la loc în grădina Hipogrifului. I-am mulțumit din suflet cu acea strângere de inimă a omului întors acasă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fost sublimă; când am ajuns la plafonul de nori, am încetinit brusc. S-a pornit o ninsoare cu fulgi uriași ce la atingerea trupurilor noastre calde se transformau în flori de cireș și cădeau mai departe din cer, florile de cireș și neaua amestecate într-o serbare a anotimpurilor. Am aterizat la loc în grădina Hipogrifului. I-am mulțumit din suflet cu acea strângere de inimă a omului întors acasă dintr-o călătorie pe care știa că nu o va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]