828 matches
-
parfum alegoric și o atitudine de placebo. Se instaurează un păpușism și un sforism angelic la care copiii până la optzeci de ani nu pot lua parte decât cu acordul părinților. RETORICA, umflată în pene ca un păun, se dă fazan , ciripind pe ram o algebră incoloră, inodoră și insipidă, dincolo de mâzga psihologiei colcăind de pofte lumești.Gestul este pus în ramă și devine icoană.Războaiele se călugăresc sub masca spectacolelor de artificii.Nu mai avem nevoie de nevoi, ci avem nevoie
PĂCĂLITELNIC de JANET NICĂ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356654_a_357983]
-
I. PRIMĂVARĂ., de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. E soare-afară, e iarăși primăvară Șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam, Sfădindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugurească Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste... Grădinile sunt verzi și via e săpata... Citește mai mult E soare-afară, e iarăși primăvară șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam,Sfădindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
să-nmugureascăIisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste...Grădinile sunt verzi și via e săpata...... ÎI. PRIMĂVARĂ - MĂRȚIȘOR, de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. E soare-afară, e iarăși primăvară Șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugureasca Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste. Grădinile sunt verzi și via e săpata Brazdele sunt pline de ceapă ... Citește mai mult E soare-afară, e iarăși primăvară șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geamSfadindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floareE
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
prieteni, puteti viziona clipul cu același nume, versuri în interpretarea prietenului meu bun, domnul George Șerban, aici:http://www.youtube.com/watch?feature=player detailpage&v=5xFjylMqCDQ Primăvară... de Cristian Gabriel Groman E soare-afară, e iarăși primăvară... Șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
mult Dragi prieteni, puteti viziona clipul cu același nume, versuri în interpretarea prietenului meu bun, domnul George Șerban, aici:http://www.youtube.com/watch?feature=player detailpage&v=5xFjylMqCDQPrimăvara...de Cristian Gabriel GromanE soare-afară, e iarăși primăvară...Șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam...Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară...Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață...Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare...O gărgărița se dezmorțește
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
esențial, un monstru pe două picioare, copitele le aveam de cal, când te duceam la izolare, ești totul, dar totuși nimic, ca o perdeauă pusă în geam, la matematici, algoritmic, gaz la chimie, te ardeam, tu ești nebună pasăminte și ciripești în tomberoamne, mormânt, fără de oseminte jilavă moarte prin anale, se scorbură iar roșii focuri, nu calc pe umbra nimănui, la noapte iar te bag în șocuri, apoi te atârn, ca zdreanța în cui. Referință Bibliografică: tu ești o blondă esnțială
TU EŞTI O BLONDĂ ESNŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368821_a_370150]
-
Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă în loc de duș al dimineții. Normal, pijamalele rămăseseră pe punte. Uzi leoarcă au făcut gimnastica de dimineață mânuind vela spre a capta vântul după ridicarea ancorei. Ciripeau voios cu toții. Ziua începuse cu bine și sperau să se termine tot așa. Vântul era destul de șugubăț încât au cam tras de sfori, i-a dus însă repede la debarcader. Pe la zece au acostat și au predat ambarcațiunea. - Când se
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
eu spre Olimp. Nebunia de culori dup-o vară răvășită Mă îndeamnă la visări într-o toamnă insolită Cu vârfuri nedeslușite fagii s-au pierdut în nori În decor tăcut de toamnă au rămas stingheri actori Doar sporadic mai răsună ciripit de cintezoi În desișuri desfrunzite populate cu strigoi. Simfonia de lumini mângâind cărări boltite Arde pân’ la rădăcini brazi cu frunze ascuțite Un decor ce nici în vis n-ai să vezi așa bizar Pregătit e să asculte povești de
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
se trezi c-așterne covor peste noroi./.../” (Se-aude plânsul vântului la geamuri) sau ” E miezul nopții. Singurătate!/ Vuiește, pierdut în zare, dorul./ A adormit uitat, pe deal, la mănăstire./ Nu-i nimeni să-i alunge cu dragoste fuiorul:/ Nici ciripit de păsări, nici licăriri de stele,/ Doar un lătrat stingher, îndepărtat de câine.” ( E miezul nopții ) Versurile doamnei Daniela Popescu Stroe, stârnesc, incită la lectură. Ele se adresează deopotrivă consumatorului avizat de poezie sau profanului. Un parfum de toamnă cu
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
mal de apă vreau o casă sau bordei fără de yală la ușă și la poartă fără chei, undeva departe în lume unde să fiu călător, în pace și rugăciune să pot în eter să zbor, să ascult zgomot de ape ciripit de păsărele, animale să se adape noaptea într-un dans de iele, să nu am apă curentă nici lumină de la stat nu vreau datorii, o centă cu mine să stau la sfat, să aud vuiet de vânt șuierat de ploaie
SINGURĂTATE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370608_a_371937]
-
din nou la viață, într-o explozie de culori feerice, iar florile de tot felul, de pe câmpurile și dealurile satului, îl îmbracă cu o mantie strălucitoare, ce răspândește în aer miresme sublime și amețitoare, iar păsările se trezesc și ele ciripind vesele, sau certându-se zgomotos cu suratele pentru un fir de pai, ce una la smuls din iarbă mai repede decât cealaltă, ca să-și construiască cuibul. Și totuși în acea primăvară a nașterii mele, nu prea a fost să fie
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
era un om deosebit de cult și un credincios eminescian. Atunci am învățat să ”las aleanul să mă fure” și să „ascult de la răcoare/pitpalacul”. Din vara aceea, sufletul meu învăluit în mirajul eminescian, asculta mereu înfiorat cum ”ale paserilor neamuri/ciripesc pitite-n ramuri/și vorbesc cu-atât de multe/înțelesuri”. În iarna următoare, prin luna ianuarie, s-a organizat o serbare șolară. I-am spus domnișoarei Condeescu, profesoara de limba română, că vreau să recit”Scrisoarea a III-a”. - E
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ Cad petalele de crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368103_a_369432]
-
auzi în toată încăperea. Dolores dădu pătura la o parte cu grijă, se ridică și apăsă clanța. - La ce oră a murit?, întrebă doctorul sigur pe el. - Șst!, spuse Dolores încet. Doarme... - Cine? Carmen? - Da, și ea. Dar și Josémaria, ciripi mama fericită. Doctorul își făcu o cruce mare și spuse uimit: - A avut zile. Să vă dea Dumnezeu numai bucurii! În anul când Josémaria trebuia să meargă la școală, tatăl său a rămas fără serviciu. Fabrica de materiale textile unde
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
să ne pară sumbră Lucire ce chiorăște zarea. Sub chiciuri ologesc copacii, Pierzându-și crengile ce crapă. Și despuiați rămân săracii, Când lăstărișul își îngroapă. Apoi, sub soare,-n dimineață, Se-nmoaie-arsura din natură. Doar vrăbii se întorc la viață, Și ciripesc cerșind căldură. Copiii aciuați prin casă, Uimiți privesc de lângă glastră, Cum frigu-ncepe iar să coasă, De gheață floare la fereastră. *** Referință Bibliografică: De gheață floare la fereastră / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368179_a_369508]
-
Ploaia se oprește. A doua zi ciocănesc la ușa academicianului Pi.Se deschide, după o zi și o oră și ies o hârcă și o minoră. Din expresia feței nu poți deduce nimic. Cum te cheamă? Soare dulce. Păsările ciri- ciripesc,în cameră intrăun bulldog omenesc.Carolică îl cheamă, se săpunește, în timp ce-mi spune de țara lui Pește.Părerile sunt împărțite, prietenia s-a stricat ca și puftia. O javră din vecini mă anunță că nu mai publică un
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
-i faci ! Îți vine la pachet cu vârsta ! „ Deci păsărica asta încântătoare are un alibi! Sincer mi-ar fi părut rău s-o bag la zdup, este destul de delicată. Și totuși am impresia că știe mai mult decât vrea să ciripească ! În sfârșit...Trebuie să vedem ce are de povestit și-ndureratul ! Ciocăne discret la 216 ,dar nu primește un răspuns. Coboară treptele și iese din hotel , încercând să se bucure de soarele minunat al unei dimineți de vară. Fețele celor
VIAȚA LA PLUS INFINIT (17) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370096_a_371425]
-
cărările umbroase din pădurea veșnic tânără și m-am oprit la izvorul cristalin ca să-mi răcoresc fața, apoi am băut stropi fermecați din „apa vie” - dătători de viață; dar după cum observați am trimis un mesaj dragilor mele rândunele care-mi ciripeau în fiecare dimineașă cînd mă sculam ca să plec la școală, adevărate prințese „măicuțe îmbrobodite cu batic negru” îndrăgostite de căsuța „din răscruce unde dorul ei m-aduce...”copilăriei din Dealul Viilor; imagini ce-mi sunt vii pe retina ochilor și
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]
-
din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările nemigratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări, obiceiul a fost preluat și de către oameni, Dragobetele ajungând să fie considerat zeitate ce ocrotește iubirea și poartă noroc îndrăgostiților. Motivațiile preluării au fost profunde, întrucât păsările erau
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
grădinile cu flori, Sania, dispare de pe pârtie, Pajiști se-mbracă în culori! Natura, se trezește-ntr-odoară Din amorțirea hibernării mute, Zăpada se topește, o să moară, Gâzele ce se trezesc, sunt sute... Ghiocei, toporași și viorele De sub omătul muribund apar, Cântă natura, ciripit de păsărele, Crivățul, viforul și gerul dispar... Soarele, apare-ncălzind natura Usucând găze pe aripioare ude, Animalele din curți, lasă șura Ieșind, astrul zilei să-l aplaude... Primăvara, aerul învie natura, Animă tot ce mișcă, ce-i viu, Iarna a trecut
TREZIREA NATURII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370241_a_371570]
-
Ploaia se oprește. A doua zi ciocănesc la ușa academicianului Pi. Se deschide, după o zi și o oră și ies o hârcă și o minoră. Din expresia feței nu poți deduce nimic. Cum te cheamă? Soare dulce. Păsările ciri- ciripesc, în cameră intră un bulldog omenesc. Carolică îl cheamă, se săpunește, în timp ce-mi spune de țara lui Pește. Părerile sunt împărțite, prietenia s-a stricat ca și piftia. O javră din vecini mă anunță că nu mai publică
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
Ploaia se oprește. A doua zi ciocănesc la ușa academicianului Pi. Se deschide, după o zi și o oră și ies o hârcă și o minoră. Din expresia feței nu poți deduce nimic. Cum te cheamă? Soare dulce. Păsările ciri- ciripesc, în cameră intră un bulldog omenesc. Carolică îl cheamă, se săpunește, în timp ce-mi spune de țara lui Pește. Părerile sunt împărțite, prietenia s-a stricat ca și puftia. O javră din vecini mă anunță că nu mai publică
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]
-
de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete. Se mai credea că, în această zi, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că, 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se
SĂRBĂTOAREA IUBIRII CELEBRATĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354470_a_355799]