321 matches
-
l încredințează viața. Cu o clipă înainte era o femeie care transpira și își smucea capul, acum este însă o mamă, a inclus în aspectul ei maternitatea. Izolată în conul acela de lumină rece care cade de sus, cu părul ciufulit și umflat de efort, are forța și nesiguranța unui prototip. Mama ta a rămas în sala de nașteri să elimine placenta. Eu am coborât scările spre salon cu tine în brațe. Chiar dacă erai ușoară ca un săculeț cu pâine, cântăreai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vizibile în întunericul odăii, doamna Rieux a putut să-și dea seama că el o privea mereu. S-a aplecat asupra lui, i-a aranjat perna și, ridicându-se, i-a pus o clipă mâna pe părul lui umed și ciufulit. Ea a auzit atunci o voce înăbușită, venind de departe, spunându-i mulțumesc și că acum totul era bine. Când ea s-a așezat din nou, Tarrou închisese ochii și chipul său istovit, deși avea gura pecetluită, părea din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să spun, auzise de Azzedine Alaia, ceea ce-i o mare bilă albă. Să nu mă-nțelegeți greșit, nu era din categoria Jude Law, dar nu i se putea tăgădui faptul că avea un zâmbet grozav. Părul negru îi era cam ciufulit, avea ochi de un albastru neobișnuit și se îmbrăcase oarecum neglijent, în blugi, un tricou rock’n’roll și niște adidași vechi. Dar arăta cool, ca majoritatea băieților din LA. Apoi, mai purta ochelarii ăia ca de profesor, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Mă așteaptă. Știam eu. Răsucesc mânerul ușii în timp ce țin tava în echilibru lipind-o de ușă. Împing ușa și intru în cameră. Trish mă privește din pat, răsfirată pe perne, singură. Poartă o cămașă de noapte de mătase, are părul ciufulit și în jurul ochilor e mânjită de la machiaj. Un moment, pare uluită să mă vadă. — Samantha, spune tăios. Ce dorești ? S-a întâmplat ceva ? Am un sentiment instantaneu și oribil că am făcut o nefăcută. Continui să mă uit la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
N-o văd pe Trish nicăieri, așa că urc scările cu inima bubuindu-mi. Ajung la ușa ei și ciocănesc. — Doamnă Geiger ? Aș vrea să vorbesc ceva cu dumneavoastră. Câteva clipe mai târziu, Trish crapă ușor ușa și scoate capul, cam ciufulită. — Samantha ! Ce dorești ? — Nu sunt prea fericită cu situația actuală, îi spun, încercând să-mi iau un ton calm, civilizat. Aș dori să discutăm, dacă se poate. — Ce situație ? Se încruntă. — Cu Melissa. Și... nevoile ei permanente. Nu mai apuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
venea, uruind. Treapta era prea înaltă pentru pasul ei mic și fusta prea îngustă. Iritată, dădu un brânci gentuței de piele, se încordă, se agățase, strângea bara, gata, era sus. Tramvaiul aproape gol, doar câțiva pasageri. În față, un tânăr ciufulit, cu obrazul bubos, citea, foarte excitat, dând din picioare, o revistă. Își dusese, sufocată, mâna la gât. Închise ochii, amețită, ca într-un leșin, își șterse fruntea rece, transpirată. Când i-a deschis, tânărul dispăruse. Coborâse, probabil, rămăsese doar revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de bază l-a primit în rândurile Partidului. Sorin se străduiește să răspundă prin demne fapte de muncă încrederii ce i-a fost acordată.“ Dominic ridică privirea. Funcționarul zâmbea. Privirea lui neagră îl țintea, fără clipire. Și privirea albastră a ciufulitului din centrul holului și a vecinului său, ochelaristul care fuma cu furie. Dulcica dactilografă țăcănea fără întrerupere, un fel de misiune de acoperire a muțeniei. Secvență cu funcționari țepeni, nefăcând altceva decât să-l urmărească pe intrus. — Nu este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
colectorului de canalizare al orașului, lângă râu, lângă gura de vărsare în râu. A luat torța lumânare din mâinile primului dinrând. Nimeni nu-l vedea, doar el se vedea. Zâmbea când a luat torța. A suflat în ea. Chipul pacientului ciufulit dispăru instantaneu. Domnul Dominic s-a apropiat zâmbind de următorul, un țăran uscat și roșcovan. I-a stins și acestuia chipul. Și-au stins apoi, treptat, cu toții, lumânările, chipurile, au dispărut cu toții. Dominic a rămas singur cu torța sa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
comentariu caustic, însă, spre surprinderea noastră, vine direct la mine și la Davey. —Trebuie să vă spun ceva. —Ce? — Promiteți că nu mai spuneți nimănui? Mă uit la Davey și facem un gest afirmativ. Finn e nebărbierit și are părul ciufulit, de parcă tocmai și-a trecut mâinile prin el. Arată chiar mai nonconformist decât de obicei; de când cu anunțul logodnei celor doi, se îmbracă într-o manieră ostentativă. Poartă pantaloni de piele și tricouri în culori țipătoare cu imprimeuri de genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cu niște apă rece. Lui Daisy îi fulgeră ochii a război. — Numai atâta știi! mă apostrofează ea triumfătoare. Mai există și alte metode! Tocmai mă gândesc s-o întreb ce are de gând, dar Barney intră în cameră. Are părul ciufulit și pare foarte, foarte dezorientat și supărat. —Barney! îl strigă Daisy și-i zâmbește fermecător. Barney, bineînțeles, nu rezistă unei asemenea abordări, dar nu reușește să-i întoarcă zâmbetul de rigoare. Traversează camera, se apropie de noi și ne întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
arătă pe a sa și ne-am cufundat în tăcere câteva minute. Îmi pare rău pentru ieri, făcui eu. Nu-i nimic. Tot răul spre bine, presupun. Plictisindu-se, probabil, de urmărit fulgii, își întoarse capul și îmi tasă părul ciufulit. Așa e mai bine. Mhm... Din nou pauză. Am sorbit cu gălăgie din cana caldă. Lichidul mă arse ușor pe gât și coborî vijelios mai jos, trezindu-mă puțin câte puțin. Ce s-a întâmplat ieri? întrebă el. După ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
bar, unde l-am scris pe un șervețel ? — Da, știm, murmură tipul cu ochelari fără ramă. — Nu sunt de acord să vindem o băutură pe care sunt desenate niște ovare. Punct. Expiră adânc, apoi Își trece o mână prin părul ciufulit. După care Își Împinge scaunul În spate. OK, hai să luăm o pauză. Emma, ești te rog amabilă să mă ajuți să duc dosarele astea jos, În biroul lui Sven ? Dumnezeule mare, mă Întreb ce-o mai fi fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pe geam. Culmile, Încununate de sătulețele albe din secolul al XIV-lea, cu străzi Înguste, de piatră, cățărate deasupra livezilor de portocali și mandarini pitici. Fructele aurii, căzute În iarba proaspăt tunsă. Cactuși uriași, cu boboci de flori roșii, coroanele ciufulite ale măslinilor cu trunchiurile albe, răsucite, crescând din pământul roșu. Ochiul lui nesătul, bucurându-se de frumusețea de ilustrată, și vibrația Întristată, recunoscând ceva ce vine la fel de departe din viața lui ca și amintirile copilăriei din țara Îndepărtată. * —Cristian a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fericite, doar că nu aveau pe cineva care să le facă mereu ceai seara. Sophie e blondă: o blondă șic și fercheșă, cu un zâmbet îmbietor și ochi care te invită în pat. Lisa este brunetă, are părul lung și ciufulit și o gură plină și îmbufnată. Când le vedeți pentru prima oară, ați crede probabil că sunt consumatoare de modă, sau cel puțin ceva la fel de fermecător, pentru că ambele arată perfect, au zâmbete pregătite și garderobe cu haine de marcă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
spune Sophie. ― Nu, zice Lisa. Nu fi ridicolă, dragă, era interesat de tine. Dar e al naibii de evident că nu crede ce spune, și chiar și eu îmi pot da seama că a fost fascinat de buzele ei bosumflate și părul ciufulit, aranjat ca și cum abia s-ar fi sculat din pat. ― Și v-a invitat în oraș? întreb eu, dorindu-mi pentru o clipă să se oprească și la masa mea vreun străin chipeș și să plăvrăgească cu mine. Măcar o dată, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mânecile vor atârna în jos, acoperindu-mi mâinile, iar eu voi părea drăguță și vulnerabilă. Atunci o să arăt minunat chiar și dimineața. Îmi închipui că l-am întâlnit deja pe domnul Perfect și că stau fără machiaj și cu părul ciufulit încolăcită într-un fotoliu, cu halatul înfășurat în jurul meu, lăsându-mi la vedere doar picioarele lungi și strălucitoare, genunchii osoși. Și normal, el va fi îndrăgostit până peste cap de mine. Mă gândesc la asta ceva timp, după care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Își ridică mâna și-și pune ochelarii de soare, gemând. ― Doamne, ce mahmureală. Mă uit la ea cu surprindere, pentru că se vede că Geraldine nu cunoaște sensul cuvântului. Mahmureala înseamnă ochi injectați, piele pală cu o urmă de gri, păr ciufulit, cearcăne mari sub ochi. Ca de obicei, Geraldine arată perfect. Îmi iese un gâlgâit de râs pe gură. ― Geraldine, arăți tu vreodată altfel decât perfect? Geraldine își dă părul pe spate și spune: ― Crede-mă, arăt groaznic. Dar îi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
lucesc ochii imaginându-și cum arată acest Ben; și pot să-mi dau seama că se înșală amarnic. Jemima Jones are perfectă dreptate, fetele au înțeles-o complet pe dos. Lisa crede probabil că are vreo 1,70, păr castaniu ciufulit, ochelari groși, și că se îmbracă în costume în nuanțe de maro care nu i se potrivesc. Crede că e genul de bărbat care încă locuiește cu părinții, și care consideră că a avut o noapte interesantă în oraș dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
niște pantaloni negri mulați, o cămașă albă încrețită, de in și o pereche de pantofi sport albi. Îmi înfășor o curea de crocodil în jurul mijlocului și-mi scutur capul în toate părțile ca să-i confer părului imaginea aia atrăgătoare și ciufulită, ca și cum de-abia m-aș fi dat jos din pat. ― Mă văd cu Ben! tot țip eu spre Lauren, care pare să fi preluat și ea ceva din entuziasmul meu, pentru că acum sare în sus și-n jos pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
urmă o mulțime de bunuri și mai ales bani. După ce trăsese linia și își făcuse socotelile constatase că îi mai rămăseseră numai puțin peste două sute de milioane de dolari. Era o lovitură puternică dar nu mai avea importanță, deși ieșise ciufulit rău, se simțea fericit că scăpase de acolo. Nu avea decât să se întoarcă acasă, în Europa, și să se orienteze la alte afaceri. Nu-l mai atrăgeau vechile îndeletniciri, contrabanda cu alcool și țigări i se părea acum lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de a-l căuta pe nea Vlad trebuie să facă parte din inexplicabilul oricrui vis). E-aici, E-AICI!! țipă puștii și o dată se dislocă pentru a face loc să apară în dreptul pânzei colorate capul lui Bănică, cu părul alb ciufulit și cu râsul ăla al lui de macho, țipând ceva cu-o voce scopită - nu-mi mai aduc aminte ce, fiindcă ajunsesem deja în pragul trezirii. Ce simplu ar fi fost să vină așa moartea; într-o dimineață de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
revolta împotriva vidului olfactiv. Nu știam pe atunci că drepturile omului includeau printre altele și liberul acces al femeii la industria cosmetică. În loc de ranchiună, simțeam un soi de curiozitate dureroasă față de lumea în care era posibil să-ți porți părul ciufulit și în dezordine, ca scăpat de la spitalul de nebuni. Primul impuls era senin, de evadare, nu de incitare la fapte. Sora mai mare a vecinei de la care îmi completam colecția de junk se numea Anca și era cea mai frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
aduce mare noroc, dormi nemișcată, neîntoarsă de pe o parte pe alta, până la ivirea dimineții de lapte. plimbare mă îndrăgostesc de tine și plec să mă plimb prin oraș plouă și e destul de frig, zilele mele din urmă s-au îngrămădit ciufulite, sub streșini troleibuzele, cu ușile deschise și amintiri pe scară, pleacă cu greu din stație scrâșnind albastru din cablurile electrice, ca din dinți nu te zăresc, nu te aud orașul e acoperit de fețe posace și asurzit de foșniri de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
soarelui, o lumină albă și ușor cețoasă deasupra orizontului, în timp ce în jurul lui creșteau nestingherite bălăriile înalte, nerușinate și atotstăpânitoare. Vântul care le clătina făcea să se audă în răstimpuri câte un șuier în timp ce le mângâia în trecere capetele țepoase și ciufulite. Niciun petic de pământ nu era cultivat cât vedeai cu ochii, iar drumul pe care trebuia să-l păzească Eugen nu se știa sau el cel puțin nu știa nici de unde vine și nici încotro duce. Undeva către mijlocul câmpului
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
câte o poziție ce aducea cu posturile din artele marțiale maimuțărite prin filme, își studia vaginul. De fiecare dată când făcea chestia asta, observa că se schimbase. Crescuse. Mai precis, se maturizase. Acum se acoperise cu o tufă de păr ciufulit. Era dispusă de o parte și de alta a deschizăturii, ca o aură de culoarea ghimbirului, nu departe de nuanța dominantă a lui Bull. După partida de sex cu Alan, Bull nu fusese cruțat de o descărcare de sânge, spermă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]