254 matches
-
sălii se regăsea pe el, omul unei infirmități poate chiar mai mari, una sufletească, pe care, la o adică, putea s-o ascundă și după un timp să se resemneze cu ea. Peste ani, Constantin Șerban l-a făcut pe ciung eroul unui roman despre un învingător care a avut împotrivă-i totul. Când romanul a ajuns în librării, Șerban a dat un interviu într-un cotidian de mare tiraj, mărturisind că se achită de o datorie de onoare. „Când eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
tânăr - a spus Șerban în interviu -, era cât pe-aci să merg cu turma cinicilor, care nu lasă nimic în urmă, și să-l ignor pe singurul om care m-a îndreptat către adevăr.“ Ceea ce nu spunea Șerban era că ciungul murise demult, iar el amânase la infinit momentul în care urma să-i mulțumească. Nici zece romane nu-l consolau de faptul că nu-i vorbise niciodată, cât timp fusese viu și avea nevoie de un „Mulțumesc, omule“ pentru toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în care urma să-i mulțumească. Nici zece romane nu-l consolau de faptul că nu-i vorbise niciodată, cât timp fusese viu și avea nevoie de un „Mulțumesc, omule“ pentru toate lucrurile bune pe care le făcea. Așa fonfăit, ciung și modest îmbrăcat cum era. Macaraua deasupra patului În fiecare seară, după ce plecau muncitorii și pe șantier rămânea numai paznicul, domnul Popescu dădea un ocol macaralei, ca să vadă unde ar fi putut să cadă contragreutatea. Domnul Popescu putea să doarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
istoriseau de la sine, fără a mai trebui spuse. Așa cum se întâmplă pretutindeni unde domnește sărăcia, țara era plină de gândaci-de-casă. Care se chemau ruși, în vreme ce unui bec care ardea fără abajur i se spunea candelabru rusesc, iar semințelor de floarea-soarelui - ciungă șgumă de mestecatț rusească. Oamenii obișnuiți îl luau zilnic în răspăr pe Big Brother recurgând la jocuri de cuvinte șirete, disprețuitoare. Conexiunile semantice erau mascate și, de aceea, cu atât mai ironice. Când în magazine în loc de carne nu s-au
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dar e și un om luminat, o minte educată și subtilă printre atîtea minți războinice, iar Popovici (care clar se simte apropiat de el) îi scrie destule scene bune. Există un raport uman autentic și plăcut între Tiberius și tarabostele ciung (ștefan Ciubotărașu) care colaborează cu el mai întîi în silă, iar apoi din prietenie, și există ceva tușant în curtea pe care i-o face, la beție, femeii dace (Antonella Lualdi) care în cele din urmă îl acceptă ca soț
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
calitate participă la 7 octombrie 1571, la bordul navei "Marquesa", la bătălia de la Lepanto, a "Sfintei Ligi", patronate de Papa, contra turcilor. Se alege cu trei răni, una mai gravă ducând la amputarea mâinii stângi (de aici și porecla sa, "ciungul de la Lepanto"). După 6 luni de spitalizare, revine la regimentul din Neapole, pe care-l părăsește în 1575. În septembrie 1575, se îmbarcă pe nava "Sol", cu destinația Barcelona, însă nava e atacată de pirați algerieni și Cervantes este luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spinare, care cu căruciorul vârfuit -, a luat calea codrului. Câțiva călugări tăbârcesc icoana făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare, cărți ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dreptatea de partea sa. Sunt, din acest punct de vedere, cu totul și eu de partea lui: ba, mi-am montat, pe masa la care scriu, un mic grup emblematic, o statuetă de lemn reprezentând un cerșetor jerpelit, jigărit și ciung, ținând în mână un talger special (pe care l-am găsit într-un beci de antichități din cetatea Sighișoarei, un coșuleț de nuiele împletite, cu fundul de tablă, pe care se mai vede vopseaua roșie, ca o chemare). Mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pentru a mânca. Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu și înzestrată cu toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă” așteptând. „De veacuri mă cobor pe negre plaiuri Spre un noroc și o dreptate ciungă Și-mi par toți munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 840 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 2216 și asigură legătura între locul numit «Livada» și «Dealu Ciungi»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "5.800", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
3 va avea următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 1.700 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 2236, 2235 și asigură legătura între locul numit «Fânață» și «Dealu Ciungi» aparținător satului Hopârta", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "11.650", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub Runcu, Vârfu Ciungilor, Curmătură, Hotarul Glesierii, Vârvu Cherpenisului Potorului. În legătură cu numele locuitorilor, putem să notăm următoarele: oamenii comitetului comunității Idicel: Oltian Mihăilă, oficialu conducătoriu, Cornea Simion, omul comitetului, Pui Grigore a Macarii, omul comitetului, Marc Ioan, omul comitetului, Pop Mihăilă, Moldovan Alexa, Covrig
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
ținută de lucru. Tot cu această ocazie a fost expusă și lucrarea "", cunoscută și ca "Invalizii". Fundalul compoziției prezintă o îmbinare cromatică tricoloră care contrastează puternic cu situația în care cei doi, unul fără un picior și altul orb și ciung, au fost aduși la "paradă". Alte lucrări expuse, au fost compoziția "Culesul merelor" care prin aspectele decorative se înscrie în realismul clasicist, precum și "Adăpatul vitelor", " Întoarcerea de la câmp" și "Tăietorii în pădure". Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
alți soldați. Și odată terminată bătălia, știind don Juan cât de bine luptase numitul Miguel de Cervantes, i-a crescut onorariul cu patru ducați... Din acea bătălie navală a ieșit rănit de către două săgeți, în piept și în mână, rămânând ciung.” De aici provine porecla „ciungul de la Lepanto"” (în ). În realitate, nu i-a fost amputat brațul stâng, doar i s-a anchilozat după ce o bucată de plumb i-a secționat un nerv și nu a mai putut să-l miște
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
bătălia, știind don Juan cât de bine luptase numitul Miguel de Cervantes, i-a crescut onorariul cu patru ducați... Din acea bătălie navală a ieșit rănit de către două săgeți, în piept și în mână, rămânând ciung.” De aici provine porecla „ciungul de la Lepanto"” (în ). În realitate, nu i-a fost amputat brațul stâng, doar i s-a anchilozat după ce o bucată de plumb i-a secționat un nerv și nu a mai putut să-l miște cu atâta ușurință. Se pare
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
iar printre duhovnicii săi s-a numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
trăiască și la ora actuală pe niște planete pe care și eroul nostru a apucat să le viziteze. Vorillhon, chemat să se alăture acestei serii, își schimbă numele în Raël și va întemeia "secta raelienilor". Eduard Meier, un fermier elvețian ciung, s-a întâlnit și el cu extratereștrii, prima oară la 28 ianuarie 1975, după care relațiile lor au devenit sistematice. Controversatul "contactat" afirmă că a intrat în legătură cu creaturi din roiul stelar al Pleiadelor, între care cu blonda Semjase, de o
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
de 8 m, ridicată în anul 1908 de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. În zilele senine, acest monument este vizibil inclusiv din Cernăuți. Tot pe versantul Giumalăului, ne întâmpină câteva vestigii istorice, reprezentate prin urme de fortificații, în Poiana Ciungilor, în Poiana Obcinei Mici și Obcinei Mari, datând din timpul primului război mondial. Din sat se poate urca spre Pasul Mestecăniș (1.096 m altitudine) pe șoseaua modernizată sau pe vechiul Drum Imperial (5 km). Localitatea este traversata longitudinal de
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
între satele Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări produse pe fața sudică a acestuia după cutremurul din 1977
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de 2416 locuitori. În comună funcționau șase mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Satul din munte a devenit mai
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
de justiția romană. Ea vrea să fugă din tabără și să-l aducă pe Gerula pentru a-i ucide pe romani. Între timp, dacii conduși de Ciungu lucrează alături de romani și construiesc un monument triumfal al victoriei. Tiberius îi spune Ciungului că vrea să construiască aici case, drumuri, terme și apeducte, iar căpetenia dacă vrea să-l ajute pentru ca nivelul de trai al dacilor să crească. Într-o seară, generalul îi face Andradei o declarație de dragoste, dar aceasta îl respinge
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
împotriva celor care i-au îngenunchiat poporul și în apropiere de finalul filmului îl va ucide pe Tiberius, comandantul teritoriului ocupat de romani, deși acesta se căsătorise cu o dacă, Andrada, și avea cu ea un copil. Bătrânul și înțeleptul Ciungul, interpretat de Ștefan Ciubotărașu, „un personaj de mare simplitate tragică, simbol al perenității pe pământurile strămoșești”, apare în film ca o contrapondere la fanaticul Gerula. Potrivit criticului, „aceasta a fost ultima înfruntare dramatică daco-romană, înainte ca personajele istorice - o sugerează
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
scară normală: Tiberius este prezentat ca un militar disciplinat, dar și ca un om educat și înțelept, Gerula este un om demn și tenace, a cărui rezistență la ocupație se transformă în timp în rezistență oarbă față de progres, iar tarabostele ciung este un om înțelept. Criticul a lăudat filmul, spunând că i-a plăcut prezența actorilor, străini, festivismul decent al marelui moment istoric, evidențierea sentimentelelor „de neputință, de umilință și de frustrare ale unui popor mic, condamnat la supunere”, interpretarea superbă
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]