294 matches
-
necunoscuți În crispata lor tenacitate creatoare sub dictatură. Am petrecut Împreună o seară sau două În Storkwinkel În compania unui Bănulescu afectuos și Înțelept, franc, dar și reticent cu măsură, de un particular farmec exotic și o delicată politețe, o civilitate cărturărească, aș zice. Când văzuse cartea pe care o citeam nu și-a ascuns mirarea și nici eu nu mi-am putut, la rândul meu, stăpâni uimirea față de uimirea sa. „EPISTOLAR? Asta citești dumneata, aici?” Da, tocmai Îmi adusese cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să mai spun că oricât ne descurajează uneori solemnitatea și reverența, oricât ni se pare, prin cumulare, că Împiedică, de fapt, adevărata fraternizare, resimțim astăzi tot mai acut, În trivialitatea grăbită a vieții „postmoderne”, nevoia, tocmai, de asemenea reabilitări ale civilității, ale politeței și ale discreției care modelează sensibilitatea. * Liviu Petrescu a fost printre primii critici care au scris despre mine, dar de Întâlnit l-am Întâlnit rareori. Corespondența a suplinit, parțial, lacuna. Efect al exilului, nu mi-au rămas de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
care, nu o dată, mă simt teribil de vinovat. Nu mă Împac cu „misterul” dispariției sale, nici cu cel al separării noastre prealabile, pe care aș putea-o vedea astăzi ca un exercițiu pregătitor de adaptare la inevitabil. Liviu Petrescu Întruchipa civilitate și destoinicie, subtilitate cărturărească și elegantă demnitate. Discret și delicat, nu evita În știrile pe care mi le dădea despre România sarcasmul față de vedetele literare și politice profesionalizate În a-și lustrui duplicitatea. Inexplicabila noastră tăcere mutuală de după vizita mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
apoi, scrisoarea entuziastă, tot În germană, primită de la domnul Magris, care mă numea „mare scriitor”, singurele cuvinte mai ușor de descifrat pe pagina cu scrisul său subțiat, cuneiform. În septembrie 2002, În pădurea de la Bard, am regăsit, instantaneu, cordialitatea, luminoasa civilitate a lui Claudio. Am regăsit și afectuoasa noastră complicitate. Glumele nu lipseau, fie că era vorba de dificultățile de comunicare telefonică, În primele zile, cu fiii săi din Europa, de rigiditatea regulilor la eleganta casă de oaspeți a colegiului sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să iubești o femeie. Asta este rațiunea pentru care citim sau scriem cărți.” * Nu doar plăcerea muncii bine făcute marcase colaborarea noastră la Bard, ci bucuria reîntâlnirii. Regăsisem inconfundabila pecete a unui patrician al spiritului. Simplitatea, cordialitatea, erudiția elegantă și civilitatea. Serenitatea amuzată și copilăroasă coabitând cu seriozitatea extremă a angajării etice și estetice fac din Claudio (von Trieste) interlocutorul râvnit și prietenul de preț. Îi redescopăr, pe ambii, de fiecare dată, cu aceeași Încântare. New York, mai 2003 (Familia, nr. 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Și pentru un postmodern funcționează criteriul estetic, pentru că acesta e imanent operei de artă. Dar ceea ce se-ntîmplă în cultura românească de azi, băltirea asta paradoxal agresivă, n-are nici o legătură cu postmodernismul, nu e nici măcar caricatura lui. Când respectul și civilitatea impuse de Manolescu, Simion, Martin etc. s-au dus pe apa Sâmbetei, a ieșit la suprafață acel gen de mitocănie densă, abisală care prosperă exact în apele tulburi ale anarhiei. Despre aceasta, însă, altădată. 169 Despre violență Sânt în general
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fi cetățenii de mâine. Antrenând copiii în astfel de activități practice , interesante și variate , învățătorul va oferi acel gen de ocazii de învățare e-i îndeamnă pe copii să facă față în mod creator și fără teamă diverselor probleme. Mecanismele civilității trebuie demontate cu grijă pentru a fi înțelese de către copii. Ei trebuie să știe, la nivelul lor de înțelegere, cum funcționează societatea în care trăiesc pentru că pe aceste imagini primare rezultatele să se clădească apoi treptat, în relativă cunoștință de
Coronița prieteniei by Inst. Marcu Daniela - Grădiniţa cu program prelungit nr.2 Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93011]
-
trăiesc pentru că pe aceste imagini primare rezultatele să se clădească apoi treptat, în relativă cunoștință de cauză , cultivă respectul față de aceste instituții vitale pentru buna desfășurare a vieții. A forma un bun cetățean , a-l învăța pe copil săși construiască civilitatea înseamnă a-l instrui și a-l educa civic. Necunoașterea, ignoranța poate fi și este de multe ori cauza comportamentelor reprobabile. Pentru ca orele de educație civică să aibă efectul scontat trebuie respectate unele cerințe: predarea învățarea lecțiilor de educație civică
Coronița prieteniei by Inst. Marcu Daniela - Grădiniţa cu program prelungit nr.2 Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93011]
-
temniță pentru un ideal, dar le și Înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. În special cu aceștia, Domnul Mihai Stere Derdena se luptă cu arma scrisului, argumentând cu calm și În deplină civilitate, uzând de o informație diversă, ce denotă o arie culturală impresionantă (mai ales pentru un „pușcăriaș”, mereu În luptă cu regimul comunist, prigonit și după ieșirea din Închisoare). Iar celor care agită mereu marota antisemitismului legionar, autorul le „servește” cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu privire la un popor și la un individ. Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular care exercită aceste moravuri nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai morigenitate, civilitate. {EminescuOpXIV 916} Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturei cari vor rezulta în decursul studiului nostru, fără din aceasta să urmeze cumva cum că indivizii singulari ai acestui popor sânt într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al culturii și comunicațiilor, începând cu anul 1998. Studiile reunite în volum sunt grupate în cinci capitole tematice: 1) Spațiile intermediare; 2) Incertitudinile rezidențializării (fr. de la residentialisation); 3) Viață și rezidență - ordine, calm și urbanitate; 4) Practici de coabitare și civilitate și 5) Gestionarea spațiilor comune. În continuare ne vom opri doar asupra temei „spațiilor intermediare”, pe care o considerăm de actualitate și interes, în același timp, inclusiv pentru spațiul urban românesc în plină expansiune din nou. Această temă este puternic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Aceste dialoguri sunt, de fapt, schițe de istorie recentă a României. Ele nu ar fi fost posibile dacă interlocutorul meu n-ar face parte din categoria rară de jurnaliști care înțeleg că informarea corectă a cetățeanului depinde de onestitate și civilitate. Fără atitudini inchizitoriale - cu care, din păcate, ne-au obișnuit prea mulți dintre moderatorii ce ne populează teleserile și telenopțile -, bine documentat, curios și scormonitor într-o măsură decentă, familiarizat cu temele adevărate ale agendei publice, cu întrebări bine țintite
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Ateneu. Bun manager cultural, Carmen Mihalache a creat în jurul său o efervescență spirituală aparte. Are o echipă redacțională redutabilă, de invidiat, ce impune spațiului cultural românesc o revistă etalon. Urmează exercițiile de sinceritate. "Așadar, simt ca un disconfort lipsa de civilitate, de cordialitate între oameni, agresivitatea verbală. Și deplâng absența solidarității intelectuale. O fi genul artistic iritabil, se știe asta, or fi în zona asta egouri dilatate și orgolii inflamate, dar puțin autocontrol în manifestări n-ar strica. Nu aștept de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mă încântă cele frumoase, cele expresive. Și în societate prefer categoric masca politeții și am oroare de sinceritatea brutală, de comportamente fruste, ieșiri necontrolate, vanitate hilară, răbufniri de invidie, scene de isterie, etc. Așadar, simt ca un disconfort lipsa de civilitate, de cordialitate între oameni, agresivitatea verbală. Și deplâng absența solidarității intelectuale. O fi genul artistic iritabil, se știe asta, or fi în zona asta egouri dilatate și orgolii inflamate, dar puțin autocontrol în manifestări n-ar strica. Nu aștept de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și-o dăduse în raporturile lui cu Andrei Vlădescu, chiar mai repede decât s-ar fi crezut, ajungând să se certe adesea și ajungând la un asemenea grad de antipatie reciprocă și profundă - care nu excludea aparențele de bunăvoință și civilitate ale fiecăruia, dar care eliminase de mult vizitele reciproce și discuțiile despre cultură, și ale cărei cauze, ce ar fi fost greu de explicat, se adunaseră în timp, din mărunțișuri acumulate și putând fi interpretate drept ceva grav -, un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
primul rând, spune Newton, există probleme în interpretarea pe care o dăm, în general, răspunsului la întrebarea referitoare la încredere din sondajele de opinie. Și asta dincolo de problema definirii încrederii și a sinonimiei imperfecte cu alți termeni, precum empatie, reciprocitate, civilitate, respect, solidaritate, empatie, tolerare, fraternitate, ș.a.m.d. Încrederea pare mai puțin o trăsătură internă, consolidată, imuabilă, a personalității cuiva, cât o evaluare a mediului social. Doar așa am putea explica variația bruscă a nivelului încrederii, ca răspuns la variațiile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
neglijență. Nici erîșmaru!, nici nevasta, nici domnișoara crâșmarului nu ar fi stat de vorbă cu un astfel de pitpalac. Așadar, nici amor, nici afaceri de furaj, nici onoruri. Când avea vreo plictiseală cu armata, Lică se gândea mai lesne la civilitate. De ar fi fost vorba să nu mai poarte vreodată tunică, i-ar fi plăcut mult cravatele roșii. După ce plecase de la duduia Mari, Lică se întorsese la gazda veche, ce se dase iar pe brazdă. Cu bărbatul ei chiar tratase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
luată de obicei de bună. Luând de bun că nu o să fii Împușcat ieșind În stradă sau ucis cu o bâtă când te apleci să te ușurezi sau vânat Într-un gang ca un șobolan. Odată Îndepărtată această marjă de civilitate, domnul Sammler niciodată nu-și recăpătase totalmente Încrederea În restaurarea ei. Avusese puține ocazii să exerseze artele ascunsului și ale eschivării În New York. Dar acum, deși oasele Îi tânjeau dureros după pat și țeasta-i era hămesită după pernă, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bine zis, ce-o să fac eu acum, ce-o să facă acum fiecare dintre noi. Prezentul și individualul; ceea ce e acum și aici. În cazul concret al actualei situații politice - sau mai bine zis nu politică, ci apolitică, adică lipsită de civilitate - a patriei mele, când aud vorbindu-se despre politica viitoare și reforma Constituției, răspund că în primul rând să ne debarasăm de mizeria actuală, în primul rând să terminăm cu tirania și să o punem sub acuzare ca să o executăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu Dumnezeu și Poporul!, era un patriot, era un cetățean, era un om al cetății; așa sunt oare și acei tineri culterani? Și acum observ marea noastră eroare de a fi pus cultura deasupra civilizației sau mai bine zis deasupra civilității. Nu, nu, civilitatea înainte de orice și mai presus de orice!] Și iată că ne întoarcem pentru ultima oară la istoria lui Jugo de la Raza al nostru. Asta, în măsura în care eu l-aș face să se întoarcă la Paris și, aducându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Poporul!, era un patriot, era un cetățean, era un om al cetății; așa sunt oare și acei tineri culterani? Și acum observ marea noastră eroare de a fi pus cultura deasupra civilizației sau mai bine zis deasupra civilității. Nu, nu, civilitatea înainte de orice și mai presus de orice!] Și iată că ne întoarcem pentru ultima oară la istoria lui Jugo de la Raza al nostru. Asta, în măsura în care eu l-aș face să se întoarcă la Paris și, aducându-și cartea fatidică, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
baie unei ființe care nu-și poate ține singură capul sus, dar care râde deja, sau așa mi se pare mie, asistenta care mi-o aduce la alăptat numește zâmbetul Dorei grimace, strâmbă tură... Am făcut mari eforturi de obiectivare, civilitate, politețe ca să nu urlu ! Și apoi alte serioase eforturi de voință să nu-mi înșfac copilul și să fug acasă ! Acasă ? Cla m a potolit, mi-a explicat rațional, ca întotdeauna, că e bine să fie protejată dacă ne dă
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
la oportunitatea semnării tratatului româno-ungar. Altfel spus, Brândușă e un comerciant original. Ajan Însuși recunoaște acest lucru, căci iată-l ciocnind un pahar cu dezidentul de ieri și de azi. Lumea din jur, alcoolul și, nu În ultimul rând, perfecta civilitate Îl obligau pe Ajan să-i zâmbească lui Brândușă cu toți dinții săi de aur adevărat. Neavând nici un dinte de aur, Brândușă se feri să-și dezvelească dantura sănătoasă de cal Încă tânăr, cu care, la nevoie, putea scoate, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o manifestare saine a dandysmului”1. Ce vrea să spună de fapt admiratorul marelui dandy englez prin acel saine, cuvânt lăsat deliberat În franceză? Ce s-ar Înțelege prin „sănătatea” dandysmului pe care Îl propune Beerbohm? Un tip aparte de civilitate, o ostentație temperată, fără exhibiționism excesiv, fără teatralitatea unui d’Orsay, de pildă. Sau, am adăuga noi, a unui Wilde. „Dandysmul său e intrinsec: o stare a propriei făpturi, și nu ceva dobândit. E un dandysm psihologic, ce se manifestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să fie îngrădite și orientate de reguli de convorbire. Așa au apărut primele rules of order. Ele se aseamănă, pe undeva, cu acele norme de comensalitate expuse cam în aceeași vreme de către Erasmus din Rotterdam în faimosul său manual De civilitate morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]