333 matches
-
Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. II) 68. Jean -Pierre Vernant - Omul grec 69. Matei Călinescu - Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții 70. H.-R. Patapievici - Cerul văzut prin lentilă 71. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. I - Transformări ale conduitei în straturile laice superioare ale lumii occidentale) 72. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. II - Transformări ale societății. Schița unei teorii a civilizării) 73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții 70. H.-R. Patapievici - Cerul văzut prin lentilă 71. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. I - Transformări ale conduitei în straturile laice superioare ale lumii occidentale) 72. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. II - Transformări ale societății. Schița unei teorii a civilizării) 73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX 74. Augustin - Prima cateheză. Inițiere în viața creștină 75. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. III
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lentilă 71. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. I - Transformări ale conduitei în straturile laice superioare ale lumii occidentale) 72. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. II - Transformări ale societății. Schița unei teorii a civilizării) 73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX 74. Augustin - Prima cateheză. Inițiere în viața creștină 75. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. III) 76. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului al XIX-lea 77. Georges Dumézil - Căsătorii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
constituie" astfel "o unitate organică" (Râmbu: 2001, 38). Putem distinge acest organicism în concepțiile lui Bălcescu asupra națiunii, recuperate mai târziu cu fidelitate de către Ceaușescu, dar încastrate, de data aceasta, pe un soclu leninist. În continuare, romanticii susțin că "misiunea" civilizării omenirii trebuie să aparțină unei elite spirituale. Chiar dacă elita aceasta este gândită în termeni mai degrabă conservatori (exclusiviști), partidul de tip leninist poate fi considerat la rândul său o elită, de data aceasta inclusivistă, având misiunea de a civiliza lumea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de ce nu facem față provocărilor și oportunităților prezentului? iată o temă pe care nu toți au curajul s-o abordeze, necesar mai întâi fiind reflectarea asupra trecutului ce conține numeroase lecții asemănătoare. Dacă pentru o mare parte a perioadei de civilizare a occidentului instituțiile de stat, religia și învățământul au fost strâns legate, iată câteva exemple din timpurile străvechi în care lumea avea, după opinia mea, o dezvoltare normală. În Grecia antică, Platon întemeiase Academia în 387 Î.C. la Atena
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Duquesne, Jacques, Diavolul, Editura Humanitas, București, 2014. Durkheim, Emile, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București 2001. Echaudemaison, Claude-Danièle, Dicționar de economie și științe sociale, Editura ,,Niculescu", București, 2012. Elias, Norbert, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002. Engels, Friedrich, "Anti-Dühring", în Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964. Engels, Friedrich, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura PCR, București, 1948. Engels, Friedrich, Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953. Engels, Friedrich, Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Editura Polirom, Iași, 2010. Nagel, Thomas, Ce înseamnă, oare, toate acestea?, Editura Humanitas, București, 2014. Nicholas Taleb, Nassim, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Friedrich, Genealogia moralei, Editura Humanitas, București, 2006. Norbert, Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002. Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Otovescu, Dumitru-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Piketty, Thomas, Capitalul în secolul XXI, Editura Litera, București, 2015. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
valorile altora". Cultura însemna, în sensul ei originar, exact acest lucru, cultivarea (în înțelesul cel mai "grădinăresc" cu putință) a patrimoniului artistic, mitologic, poetic și filosofic al Greciei. Imperiul Roman a lăsat Europei cel mai formidabil mecanism de cucerire și civilizare din istoria omenirii. Această capacitate, mecanică aproape, de a se extinde, de a aduce cu sine administrația în ținuturile barbare, de a construi orașe și viaducte, temple și terme și, mai ales, de a impune Legea, reprezintă, neîndoielnic și fără
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
context aș vrea să încep o dezbatere asupra moștenirii patrimoniale și culturale a Moldovei și asupra viitorului ei european. În ianuarie 1832 luau ființă, la Iași, Arhivele Statului Moldovei, instituție esențială în construcția statului modern, efect al formidabilului efort de civilizare a principatelor coordonat, după Pacea de la Adrianopol, de contele Pavel Dimitrievici Kiseliov. Comandant al misiunii militare țariste care a administrat Țara Românească și Președinte plenipotențiar al Divanurilor celor două principate, Pavel Kiseleff, cum franțuzit i-a rămas numele pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dezvoltarea rețelelor de drumuri și a telecomunicațiilor), Bourriaud accentuează ideea promovării unei arte experimentale a relaționării în contradicție cu ideea delimitării statutului social în funcție de puterea de achiziționare a unei opere de artă percepută ca lux. Creșterea gradului de urbanizare și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției practicii artistice de a crea legături pe baza intersubiectivității și a elaborării colective a (con)sensului cultural. Fiind pretextul producerii unei sociabilități specifice prin oferirea oportunității de a deschide o conversație imediată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Rapoartele periodice ale oficialităților vorbesc de sporirea permanentă a gradului de civilizație în stabilimentele din subordine. Rapoartele organismelor neguvernamentale și ale celor internaționale vorbesc de privațiuni și sărăcie penitenciare și de necesitatea alinierii aspectelor de civilizație la standarde moderne. Procesul civilizării închisorilor este unul sinuos. Norbert Elias 15 spunea că acesta este dificil de realizat din cauza constrîngerilor culturale și a reglementărilor interne. Telefoanele mobile sînt interzise în penitenciar atît deținuților, cît și cadrelor deoarece ar contribui, prin comunicarea cu cei din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în alte organizații; d) apare nu ca un cosmos obiectiv (cazul civilizației), ci ca o "agresare spiritual-temperată de simboluri"; e) este dependentă de contextul istoric în care s-a constituit și îi rămîne fidelă chiar și după dispariția acestuia. O civilizare a pușcăriilor este deci un proces greoi, datorită închiderii acestora lumii externe, iar ea se produce forțat, la presiunile internaționale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale presei. În fața civilizării inevitabile, schimbările sînt mai întîi formale, de multe ori adoptate prin mimarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a constituit și îi rămîne fidelă chiar și după dispariția acestuia. O civilizare a pușcăriilor este deci un proces greoi, datorită închiderii acestora lumii externe, iar ea se produce forțat, la presiunile internaționale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale presei. În fața civilizării inevitabile, schimbările sînt mai întîi formale, de multe ori adoptate prin mimarea lor. Drepturile deținuților sînt subiect de frecvente ironii și batjocoriri din partea cadrelor. Deși sînt interzise apelativele jignitoare (bă țigane!) și înlocuite cu altele de politețe (domnule deținut), deseori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instituției și repunerea lor în discuție. Ce le menține în starea în care sînt? Care sînt pașii necesari pentru modernizarea lor? Ce costuri implică aceasta? Ce rezultate se produc în interior și în exterior în urma unei asemenea acțiuni? Este rentabilă civilizarea închisorilor? Cum pot fi ele rentabilizate, sporind, în același timp, utilitatea socială și umanismul tratamentelor la care sînt supuși deținuții? Răspunsul la aceste întrebări împarte specialiștii în două tabere, unii susținînd desființarea închisorilor și alții înființarea altora noi. În ciuda dezvoltării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nasului și scuipatul, pudoarea în relațiile sociale etc). Despre standardele de comportament elevat în Evul Mediu au scris cu mult înainte mai mulți autori, utilizîndu-se însă termenul de curtoazie sau cel de maniere. După Norbert Elias, în lumea medievală "procesul civilizării constă mai ales din transformarea structurală a oamenilor în direcția unei mai pronunțate consolidări și diferențieri a controlului reacțiilor emoționale, implicit a trăirilor de exemplu, în forma unei avansări a pragului de pudoare și a celui de aversiune și a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poate depăși limitele propriei ignoranțe, profitînd de cunoștințe pe care nu le posedă."150 În acest sens, civilizația avansează prin extinderea numărului de operații importante pe care orice individ le poate îndeplini fără să se gîndească la ele. Procesul de civilizare se referă la două aspecte: transmiterea în timp a cunoașterii și comunicarea între contemporani a informațiilor pe care ei își bazează acțiunea. "Esențial pentru funcționarea procesului de civilizație este ca fiecare individ să poată acționa pe baza propriei cunoașteri, întotdeauna
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepsei. Acest model presupune o constrîngere a unor țări de a se defini prin raportare la el, a cărui forță și chiar avantaje nu le neagă, dar pe care nu sînt dispuse să-l identifice cu o viziune universală despre civilizarea unei instituții totale. Viziunii universaliste (de sorgine occidentală) îi e opusă o viziune ce pune în centru particularitățile fiecărui sistem penal, date de specificitatea culturilor și a religiilor naționale. Această viziune limitează comunicarea cu cealaltă, impunînd un pact de neagresiune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
specificității poartă în sine germenele unui război al civilizațiilor. Afirmarea pluralismului civilizațiilor carcerale este, în realitate, o reacție antimodernizatoare. Teoriile privind limitele creșterii s-au opus și ele viziunii universaliste, căci opuneau tema echilibrului temei dezvoltării și modernizării, ca și cum procesul civilizării nu e decît o fază provizorie, de smulgere brutală din tradiție, dar care trebuie să conducă rapid la o nouă ordine, la un alt control, la o altă formă de etatism. Este necesar deci să descoperim de ce sînt atît de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
climatul psiho-social), este necesară alcătuirea unor indicatori sociali relevanți, care să acopere totalitatea elementelor componente și care să permită comparații în timp și cu alte instituții similare. Indicatorii constituie instrumente de măsurare fiabile și precise a rezultatelor obținute în procesul civilizării, a modului în care obiectivele instituționale au fost atinse. Indicatorii sînt normativi, căci pot fi interpretați în funcție de criterii sau puncte de referință precise (de exemplu, eficiența poate fi evaluată în funcție de starea recidivei). În același timp, ei sînt și integrativi, căci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trecut, privit uneori ca paradis pierdut, în mit sau în utopie, dominat de false reprezentări despre sine și despre rolul pe care îl are în schimbarea atitudinilor, statul creează o instituție inhibată psihic, lipsită de motivațiile individuale și colective indispensabile civilizării sale. Trei factori principali au contribuit la deziluzia față de sistemul penitenciar: recunoașterea crescîndă a faptului că organizarea totalitar-socialistă e contraproductivă; recunoașterea și mai tranșantă a faptului că, în loc să ducă la ceea ce fusese gîndit ca o mai mare justiție socială, ea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spulberat, ca și valorile pe care s-a instituit. Înființarea unei televiziuni similare în România ar dinamiza reforma sistemului juridic mai mult decît toate dezbaterile din Parlament. Dincolo de schimbările structurale, se va produce în următorii ani o accentuată deculturalizare și civilizare a angrenajului carceral. Cultura organizațională, definită ca spiritul locului, ca parfumul unei instituții, cuprinde în esență o viziune globală, o abordare de ansamblu care nivelează gîndurile și comportamentele. Cu cît cultura este mai puternică, cu atît indivizii au șanse mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Humanitas, București, 1996. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, 2 vol., Editura Polirom, Iași, 2001. Eskridge, Chris W., Criminal Justice: Concepts and Issues, Roxbury Publishing Company, Los Angeles, 1999. Eysenck, Hans J.; Eysenck, Michael, Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora, București, 1998. Falque, E., Sortie de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ulterior în Bruno Ștefan, Manipularea și propaganda politică prin televiziune, Editura BCS, București, 1999, arătînd că monitorizarea a fost aplicată inițial cu referire la respectarea drepturilor omului în acele instituții în care libertățile erau frecvent încălcate. 15 Norbert Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2001. 16 Alfred Weber, "Fundamentals of Culture-Sociology", în T. Parsons, E. Shills, K.D. Naegele, J.R. Pitts, Theories of Society, The Free Press, New York, 1969, pp. 1274-1283. 17 Alfred Weber, op. cit., p. 1277. 18 Alvin Toffler, Al treilea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu era ales întâmplător și că el reprezintă un ieroglif. Și cheia se află, probabil, în Autobiografie. Damian înseamnă, etimologic vorbind, „domesticitul“, „îmblânzitul“, iar Silvestru, „sălbaticul“, „pădurețul“. Cele două părți ale pseudonimului reflectă, de fapt, ființa lui primordială, naturală, supusă civilizării sau, cum el însuși o spune în Autobiografie, acea „sălbăticiune de domesticit“, căzută în mâinile celor adulți. Dar așa-zisul prenume al pseudonimului are și o altă explicație, complementară. Și, pentru că I. Negoițescu era un mare cititor al lui Hermann
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]