598 matches
-
ales reacții polemice, stârnite de vehicularea, în politica și presa maghiară, a unor sintagme ca „Ungaria Mare” sau „Transilvania-conglomerat național”, și sunt propuse ca replică la o lucrare a al lui Méliusz Jozsef, Destin și simbol, care insista asupra rolului civilizator al Ungariei în ținuturile românești și asupra hegemoniei teritoriale a acesteia. Accentele mesianice sunt înlocuite aici cu ieșiri disproporționat umorale, iar ideea subiacentă a „misiei” istorice providențiale a neamurilor este schițată în manieră rigidă. În plus, sunt vehiculate multe dintre
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Contemplez fisura; proorocesc („până unde se poate ajunge”), timpul se vede mișcându-se, dar nu duce nimic În el; descoperirea golului e o descoperire a lumii, a necesității umplerii; conștiința spărturii pe care o deschide timpul mă transformă În zeu civilizator: umplu golul cu obiecte și, pentru a nu le lăsa să fie diseminate de timpul acesta pe care Încep să-l percep cu teamă, le opresc din pornire, ca să nu rămână un vid, o sferă de vid și pentru prima
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discuției sunt împărații Constantin și Theodosius). Din acest motiv, unii cercetători au presupus că în micul poem al păgânului Rutilius Namazianus, din aceeași perioadă, intitulat Despre întoarcerea sa în patrie (De reditu suo), compus în 416, acesta, atunci când exaltă funcția civilizatoare a Romei păgâne, ar dori să răspundă ideilor lui Augustin - însă e doar o ipoteză. După interpretarea istoriei, se trece la interpretarea filosofiei păgâne de care Augustin era foarte interesat încă din perioada petrecută la Milano. O inteligentă istorie a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și distrug natura și, implicit, echilibrul ființă-cosmos. Un moment important al carierei poetului îl reprezintă apariția volumului Cavalerul trac (1969). Regresiunea spre lumile dintâi, spre o Dacie mitică se asociază evocării „hegemonului tânăr”, „cavalerul întemeietor” Manimazos. Acesta este, bineînțeles, eroul civilizator care se confundă cu identitatea primordială a neamului său și cu aceea a poetului dintâi, a întemeietorului de limbă: „Ceea ce stăpânea el era o răscruce;/ sulița sa era o răscruce a sulițelor/ purtate de străbunii săi/ și-o răscruce a
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
trecere convulsivă de la Republică la Principat: refugierea în armoniosul univers arcadic (Bucolice) este urmată în chip firesc de reconcilierea cu natura prin travaliul asiduu (Georgice) și, mai târziu, de împăcarea cu istoria prin regăsirea originii latinilor și descoperirea sensului destinului civilizator al Romei (Eneida). În bogata sa activitate de traducător, G. se distinge prin rigoare și acribie filologică, dar și prin simț al nuanțelor, intuiție lingvistică și capacitate de a transpune adecvat spiritul originalului într-o limbă română suplă și firească
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
prima povestire științifico-fantastică pentru copii (O întâmplare în împărăția zăpezilor, 1959). Romanele Drum printre aștri și Robinsoni pe planeta oceanelor (1958, în colaborare cu Radu Nor) ilustrează într-o manieră de inspirație sovietică formula space-opera: se descriu peripețiile unor astronauți civilizatori sau doar curioși, cu propensiuni pentru enciclopedia galactică. Partea de divertisment propriu-zis ia pe bune porțiuni forma unui cofraj în care se toarnă betonul ideologic și cel al științei popularizate. Sahariana (1958, în colaborare cu Max Solomon) imaginează, speculând clișeul
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
creștine (obiectul discuției sînt împărații Constantin și Theodosius). Din acest motiv, unii cercetători au presupus că în micul poem al păgînului Rutilius Namazianus intitulat Despre întoarcerea sa în patrie (De reditu suo), compus în 416, autorul, atunci cînd exaltă funcția civilizatoare a Romei păgîne, ar dori să răspundă ideilor lui Augustin - însă e doar o ipoteză. După interpretarea istoriei, se trece la interpretarea filozofiei păgîne, de care Augustin era foarte interesat încă din perioada petrecută la Milano. O inteligentă istorie a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale sau valorile culturale, cărora le corespunde tipul geniului; eă sfințenia sau valorile religioase având ca reprezentant tipologic sfântul. Rezultă de aici faptul că tipul psihomoral este dobândit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Tucidide la Al. Ivasiuc) și un „mic curs practic de stat la coadă”. Analizând societatea la scară redusă, S. reușește o abordare tragicomică a istoriei ceaușiste, în care noțiunea de „grup” implică și mentalități populare, subconștient colectiv etc. Coada, element civilizator în viziune comunistă, poate ajunge obiect de studiu - ca o materie școlară -, cu evoluții, clasificări fiziologice și psihologice proprii, gradele ei de „dezvoltare” semnalându-le și pe cele de dezordine, violență, lipsă de orizont. Conceptul, raportat la revoluție, război sau
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
în colaborare, seria de povestiri și compilații pentru copii „Cărticica cu povești”, apărută la Editura Net. Este membru fondator al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. În paginile eseistice din Lucruri S. are în vedere în primul rând valorile culturale care reprezintă lucrarea civilizatoare a câtorva sute de ani, dar investighează din aceeași perspectivă și perioada de tranziție ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989, stăruind asupra transformărilor din 1990-1992. Volumul Carte de citire (2003) este, dincolo de aplicațiile concrete, o pledoarie pentru „cultura scrisului
SILVESTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
Civilizația, cu rigorile și avantajele ei, „închide”, dar în același timp și „protejează” omul în spațiul cetății prin scoaterea lui din natură. Din acest moment, asupra sa nu vor mai acționa exclusiv „factorii naturali” ai mediului fizic, ci și „forțele civilizatoare” ale mediului social. Viața civilizată transformă omul și plasează evoluția sa biologică și sufletească în alte registre ontologice. Modelul socio-cultural va începe să exercite interdicții generale cu caracter normativ. Această reprimare are un scop modelator și se face conform unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a mă saluta că sunt român, este că națiunea mea, cu bunul simț ce posede, cu caracterul său naturel și inocent, fiind [...] lipsită de orice prejudețe și superstițiuni, și profitând de toate erorile prin care a trebuit să treacă societățile civilizatoare, va putea lesne primi și aplica toate avantagele civilizațiunei și ajunge la o adevărată perfecțiune morală mai Înaintea altor națiuni din oriente” . Nu se poate preciza cu exactitate În ce măsură Boerescu era familiar În acel moment cu doctrina lui Rousseau, ale
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
umanității supraistorice. Astfel, dacă prima parte descrie stările-limită pe care le trăiește sufletul în călătoria sa intermundană, secțiunea secundă sugerează o posibilă „renaștere”, în care abundă amintirile din copilărie și reminiscențele arhaice, încât geneza individului reface pe cont propriu experiența civilizatoare a umanității. Fără a fi o anexă a poeziei, proza lui S. își probează apartenența la același repertoriu tematic. Spațiul narativ rămâne, în toate romanele - Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001) și Romanul-basm (Trup și Suflet) (2002
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
religioasă”. Alți critici (Nicolae Manolescu, Cornel Regman, Radu G. Țeposu) au insistat pe ermetismul poeziei sale, asupra dimensiunii livrești (Laurențiu Ulici) sau a componentei textualiste (Octavian Soviany, Al. Mușina). În primele cărți - Ieșirea din apă, apoi Cinci cântece pentru eroii civilizatori (1983), Lumină de la foc (1990) -, deși vocea poetului se exersează în diverse game și arpegii optzeciste, poate fi recunoscut un stil unitar. S. optează pentru o lirică a metamorfozelor, poemele constituind în genere amalgamuri textuale, construite după o logică absconsă
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
într-un discurs care refuză linearitatea, coerența vechii poezii. EUGEN SIMION SCRIERI: Ieșirea din apă, București, 1981; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Florin Iaru), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Cinci cântece pentru eroii civilizatori, București, 1983; Lumină de la foc, București, 1990; Lux, București, 1992; Ruleta rusească, București, 1993; Desfacerea, București, 1994; Cântă, zeiță, mânia..., București, 1996; O zi bună pentru a muri, Constanța, 1996; Mai mult ca moartea, Botoșani, 1997; Apa moale, București, 1998
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Călin Andrei Mihăilescu, postfață Octavian Soviany, București, 2001; Pământ vinovat, Ploiești, 2003; Țara dispărută, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ion Stratan și alții, RL, 1981, 24; Nicolae Manolescu, Treptele viziunii, RL, 1983, 29; Al. Cistelecan, „Cinci cântece pentru eroii civilizatori”, F, 1983, 12; Grigurcu, Existența, 474-485, 505-508; Simion, Scriitori, IV, 499-507; Gabriela Omăt, Poem dincoace de ființă, RL, 1990, 44; Cornel Regman, „Lumină de la foc”, JL, 1990, 47; Coșovei, Pornind, 107-114; Ioana Bot, Mărturisirea, TR, 1991, 1; Vasile Spiridon, Timpul
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
semnificație: instituirea dinastiei străine, În persoana lui Carol I, și proclamarea independenței. În fața Parlamentului, Suveranul declara, la 10 mai 1877, că „România intră În veche sa independență, ca națiune liberă, ca stat de sine stătător, ca membru util, pacificator și civilizator al marii familii a statelor europene” <ref id="54"> 54 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 36/1877, f. 1-2. </ref>. Puterile occidentale - preocupate de localizarea conflictului oriental și de asigurarea propriilor interese la reglementarea păcii -, Își manifestau temerea că
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și educativ‑recuperatorii (Iacob, 1998). Mediul este reprezentat de totalitatea elementelor și condițiilor de viață cu care individul interacționează, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltării sale, în diverse etape de evoluție. Factorii de mediu acționează sub forma influențelor bioclimatice, socioeconomice, culturale, civilizatoare, a totalității condițiilor, structurilor și normelor sociale (începând cu mediul familial, școlar, grupurile de apropiați și până la mediul comunitar și societatea în ansamblu) care se manifestă față de fiecare persoană sau grup social etc. Acțiunea factorilor de mediu poate fi directă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de P. cu determinarea spiritului unei culturi conștiente de propria sa maturitate, este, în evoluția literaturii române, celălalt versant ideologic al unei lupte „mitice” în cadrul căreia, având de partea sa prestigiul incontestabil al șefului de școală, Lovinescu părea unicul erou civilizator. Poate fi atribuită, prin urmare, impresia de „discordanță” compozițională provocată de scrisul lui P. aspectului heteromorf al confluenței dintre „urmele” aluvionare, înșelătoare și persistente, ale convențiilor tradiționaliste și debitul, aflat în continuă ascendență, al „mareei” moderniste? În bună măsură, da
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
popularizare. O atenție deosebită este acordată învățământului: se reproduce programa cursurilor de la Colegiul „Sf. Sava”, se publică anual lista premianților, precum și cuvântările festive ținute de Petrache Poenaru, Ion Maiorescu, Simeon Marcovici, în care, în spirit iluminist, se face elogiul înnoirilor civilizatoare și al instrucției în limba națională. Revista a trezit interesul cititorilor mai ales prin tipărirea schimbului de scrisori dintre Costache Negruzzi și I. Heliade-Rădulescu (Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, 1836), expunere a ideilor
MUZEU NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288339_a_289668]
-
pe scena câmpului cultural - calitățile literare sau stilistice, considerabila plajă enciclopedică pe care o acoperă, șarmul speculativ care integrează și manevrează referințele. Pe de altă parte, eseistul a beneficiat de o insistentă, chiar agresivă expunere mediatică, fie ca vedetă/erou civilizator, fie ca „victimă exponențială” (Ștefan Borbély). Segmente ale acestei mediatizări pot funcționa ca topoi ai instabilei, agitatei, chiar istericei vieți de tranziție culturală, politică etc. Sunt de amintit scandalul „căpitanului Soare”, care, bine speculat mediatic, l-a extras pe P.
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
face o expunere a celor trei perioade distincte în evoluția poeticii antice: clasică, elenistică și greco-romană. Pentru perioada clasică analizează idei și concepte prezente la presocratici și la Platon și Aristotel, referitoare la categoria frumosului, natura operei de artă, funcția civilizatoare și educativă a poeziei, misiunea socială a poetului, inspirație și caracterul ei irațional, starea de „entuziasm” a creatorului și „nebunia” divină ce îl conduce în actul creației, mimesis, comedia veche și tehnica dramatică, despre catharsis și funcția sa, ilustrată în
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
miresme de tămâi/ Când cornul mă chema spre legăminte/ Tu încleștai amarnic: «Mai rămâi!»” (Amintiri spre Someș). Figura voievodală, de sorginte eminesciană, se preface aici în chip de războinic, luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator. Lumea mitologică, de o arhaitate caldă, cuceritoare, se întrepătrunde cu lumea mirifică a începuturilor originare, pe care poetul o poartă în arhetipul său: „Pământ, din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
asasinate”, cum pare a sugera Chandler. Dimpotrivă, e greu de imaginat un roman polițist în care să nu regăsim și contrariile elementelor de mai sus. Mai mult, doar coexistența acestora îl îndreptățește pe autor să pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate a investigatorului de profesie”. Însăși temporalitatea indusă de existența textului scris face
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Ca stat ce se proiectează ca apărător al lumii libere, SUA are o viziune a securității mult mai complexă și mai activă, aproape intruzivă, decât a celorlalte, care au o viziune mai degrabă defensivă. În plus, având În vedere misiunea „civilizatoare” și eliberatoare pe care și-o atribuie, SUA poate considera drept chestiuni de securitate factori care În alte cazuri nu ar intra În această categorie. O schimbare de regim Într-o țară de mărime și importanță secundară pe scena internațională
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]