847 matches
-
BURLĂNESCU-ALIN, Nicolae (14.VIII.1869, Burlani, j. Gorj - 20.IX.1912, Bisericani, j. Neamț), poet și dramaturg. Și-a petrecut copilăria în satul Burlani, baștina părinților săi, Elisaveta și Nicolae Burlan, cizmar. Cu o întrerupere de trei ani, când intră în armată (primind gradul de sergent), face liceul la Craiova (1892). Se înscrie, în București, la Facultatea de Litere și la Drept, luându-și licența în 1900. A fost institutor și director
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă refăcută și în Pescarii. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița, scrierea care i-a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata, și cizmarul Alexandru Gangu. Cu Barbu Sălceanu, un posibil Sneghirev autohton, evident mai puțin complicat decât personajul lui Dostoievski, se inaugurează o galerie de învinși, oameni pe care existența nu i-a cruțat. Eșuat sau refugiat în abjecție, Sălceanu caută în alcool
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
respingere. Adolescentul știe că înduioșătorul confort al acelei încăperi s-a refugiat în izba cea mare care mișună de viață, de strigăte, de certuri, de beții. Se aud suspinele răbdătoare ale unei vecine de dincolo de perete, loviturile ciocănelului mânuit de cizmarul din apartamentul din față, chemarea unei voci care încearcă să ajungă din urmă zgomotul sacadat al pașilor, amplificat de casa scării. Iar sub ferestre, în amurgul de iarnă, trecerea greoaie a trenurilor, a căror încărcătură poate fi întrezărită - trunchiuri lungi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
BARBORICĂ, Cornel (5.IV.1931, Turnu Severin), slavist, comparatist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Mardale), croitoreasă, și al lui Gheorghe Barborică, cizmar. Absolvent al Liceului „Traian” din Turnu Severin (1949), urmează doi ani la Facultatea de Filologie din București, apoi alți cinci la Bratislava, luându-și licența în limba și literatura slovacă în 1955. Urcă toate treptele carierei universitare la Facultatea de
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
Pielea are grosime dublă. Pantoful Dundee e pentru când vrei să străbați proprietățile funciare, să hălădui prin noroaie purtând cravată, cu cockerii spanioli În urma ta. A trebuit să aștept patru luni pentru pantofii ăștia. Pe cutie scria „Edward Green: Maestrul Cizmar pentru cei Puțini“. Exact ăsta sunt eu. Cei puțini. Am luat-o pe Julie de acasă Într-un Mercedes Închiriat, un diesel zgomotos. Înregistrase niște casete pe care să le ascultăm pe drum și adusese și ceva de citit: The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
României. Tăticul lui Sorin A. Toma, „academicianul”, A. Toma avusese grijă în acele vremuri să-i treacă la dos mai pe toți marii poeți și scriitori români, cum ar fi Eminescu (!!!), Blaga, Rebreanu, George Călinescu și impusese în loc pe poetul cizmar Theodor Neculuță (???). Tudor Arghezi a rămas, cu tot cu bătrânul Zdreanță, la Mărțișor ca să se hrănească biblic, doar din sudoarea frunții, să sape pământul, să crească găini și bibilici, iar bani de sare și gaz pentru lampă să-i procure prin vânzarea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
fără sfârșit. Numai în 1919, și ținând seama numai de grevele principale, au avut loc: în martie, greva tipografilor; în mai, greva funcționarilor de la tramvaiele electrice și Compania de Apă, a lucrătorilor Municipiului, a micilor negustori, a croitorilor și a cizmarilor; în iulie, grevele Uniunii Fabricanților, ale tipografilor, ale atelierelor presei zilnice; în august, greva feroviarilor Companiei Portugheze; în septembrie, greva constructorilor civili din Porto și Guimaraes; în octombrie, greva bărbierilor, a muncitorilor din Porto, a topitorilor din Olhao, a lucrătorilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în august, greva feroviarilor Companiei Portugheze; în septembrie, greva constructorilor civili din Porto și Guimaraes; în octombrie, greva bărbierilor, a muncitorilor din Porto, a topitorilor din Olhao, a lucrătorilor fabricilor de conserve din Setubal și a măcelarilor; în noiembrie, greva cizmarilor din Braga; în sfârșit, în decembrie, greva funcționarilor tramvaielor electrice, a cofetarilor, bucătarilor și lucrătorilor din portul Lisabonei. Strada era stăpâna absolută a politicii interne. Strada, orientată - firește - de Afonso Costa sau oamenii lui. Criza pe care o îndurau toate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Extraterestrul. - Poate vreți să spuneți spirt medicinal? Mașa avea impresia că Extraterestrul făcea aluzie la faptul că mulți localnici În perioada crizei se apucaseră de băut spirt verde, din care pricină unii, ca vecinul lor Nifet, au orbit... Nifet era cizmar și, la sfârșitul fiecărei săptămâni, se Îmbăta cumplit. Atunci Își dezgolea pieptul, arătându-și groaznicele cicatrice ce-i brăzdau În lung și În lat pieptul acoperit de smocuri de păr argintiu. Cicatricele le dobândise pe front, În luptă corp la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cred însă capabilă de rușinea de a fi geloasă. S-a deprins rău să-1 slugărească. Atâta tot! Mini ridică sprâncenele. Motivul pentru care Nory putea teroriza pe Rim îi lipsea. - Atunci? zise. - Atunci! Doctorul Rim trebuie să fie neam de cizmar neamț și eu port pantofi frumoși! râse Nory, întinzînd piciorul ei lung și foarte subțire, încălțat perfect. Bazată pe slăbiciunea pe care o are pentru calapodul meu mi-am permis, urmând o psihologie sumară dar garantată, să-i azvârl ceva
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dar nu era urâtă. - Are picior frumos! declară Rim, aplecîndu-se spre Mini. Echerul trupului îi era așa de lung, încît reușea să devie confidențial pe distanța de la birou la divan. Mini se uită râzând. își aminti gluma lui Nory cu cizmarul neamț. Pare că pointura doamnei Eliza interesa și ea pe Herr Professor Rim." Era cumva în căutarea permanentă a pantofului Cenușăresei? Nu-și socotea oare cariera săvîrșită? După epoca de ambiție, după studiile istovitoare, după cercetări care ceruseră o muncă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
epidemie de gripă care își croiește drum înspre est, de-alungul lumii, de fel fiind dintr-o groapă esoterică de gunoi, din spatele unei tabere americane. Când va pleca, va fi luat cu sine o treime din populația Agrei; o treime din cizmarii, olarii, țesătorii și metalurgiștii din bazare; o treime din femeile care-și spală rufele frecându-le de pietrele de pe marginea râului; o treime din cele șase sute de mâini care muncesc la fabrica de țesături a unui oarecare John, o treime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mare victorie. Iar lista cunoștințelor ar fi albă. PERSPECTIVA DE A DEVENI MORALIST Văd cu groază perspectiva de a deveni moralist. Nici măcar lui Tolstoi nu-i stă bine când spune că o pereche de cizme bine făcute de un bun cizmar sânt mai utile omului decât un roman, sau că Simfonia a IX-a de Beethoven nu e bună fiindcă nu conține nici un mesaj creștin. Morala constituie pentru artă o primejdie pe care mulți o subestimează, arta se apropie mai mult
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
îl iau și mă uit în el. E "cartea de imobil". Încep să citesc numele celor care au locuit în decursul anilor în odăile acestui apartament. Dobre cutare, Cutărescu Ilie, Iliescu cutare, Ionescu Gheorghe, Georgescu Petre, Petrescu George, profesori, avocați, cizmari, frizeri, contabili, plecați, mutați, duși... Pe unde or fi? Numărul lor mare sugerează instabilitatea modului lor de viață, trecerea lor pe aici ca printr-o gară... Unul venea din Pociovaliște, Gorj, altul din Cujmir, altul din Bora, Slobozia, altul din
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la Ocnă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton cizmar, care și-a făcut dugheană acolo, dar prin judecata cu Toader Pălade vel vistiernic o pierde, alegându-se doar cu lemnul dughenii la care s-au adăugat șindrila și cuiele date pomană de vel visitiernic. --După ce mi-ai făcut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se mai întâmplă oare pe Ulița Trapezănească (Tărbujenească)? Iaca o nouă vânzare făcută de “Micuța, giupâneasa lui Gheorghiță vornicului, și cuconie (copiii n.n) ei”. Cele patru dughene vândute de Micuța au locul “denapoia dughenelor până în ulicioară ce vine de la Cizmari, cari dughene sântu pre Ulița Tărbujenească”. Cumpărătorul este Iorga “neguțitoriul”. La 30 iunie 1689 (7197) găsim un “zapis de la Despa,... giupâneasa răposatului Dimii ce au fost cămăraș”, în care scrie că “au vândut... o casă de pe Ulița Trapezănească... cu locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și eu ce am aflat din cele cărți”. Acum însă sunt în așteptare ca un ogar de vânătoare. Și așteptarea nu a fost mai lungă de o clipită, pentru că bătrânul mă face atent că la 3 iunie 1649 (7157) Gheorghie cizmar domnesc a cumpărat un loc de casă pe Ulița Strâmbă de la „Diiaconul Vasilie, ficiorul lui Maicăș”. „Și ce-i cu asta?” - am gândit eu. Călugărul mi-a ghicit din nou cugetul și adăugă: Nu întâmplător ți-am spus acestea. Întâi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui Maicăș”. „Și ce-i cu asta?” - am gândit eu. Călugărul mi-a ghicit din nou cugetul și adăugă: Nu întâmplător ți-am spus acestea. Întâi pentru faptul că ne aflăm deja în fața prăvăliei pe care a ridicat-o Gheorghie cizmarul domnesc pe locul cumpărat și apoi pentru a vedea cum martorii care au fost de față îs pe măsura celor care au făcut afacerea. Ca să te lămurești, uite ce spune diaconul: „Într-această tocmală a noastră fost-au de față
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o minune, părinte. Minunea a fost „Păun vamășul cel mare”, căruia Tofana i-a vândut casa și locul „direptu noaîdzăci lei bătuți, toți bani gata”. Ei, lămuritu-te-ai, fiule? Lămuritu-m-am și tocmai mi-am amintit de un cizmar care la 1 decembrie 1708 (7217) a primit cu bezmăn de doi lei pe an un loc de dugheană care „iaste a svintii mănăstiri a Gălății...cari fiind...pustii de atîta samă de vreme și neavîndu mănăstire nici-un folos, l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de ceară la mănăstire”. Se vede de la o poștă că suntem pe Ulița Cizmăriei. Și asta nu numai că la fiecare dugheană deasupra ușii atârnă câte o pereche de ciubote, ci și pentru că cei care cumpără locuri sau dughene sunt cizmari. Uite și la suretul (rezumat) după un zapis din 22 august 1734 (7242) în care se spune: „Șerban postelnicul...am vîndut o pivniță de piatră și cu două locuri de dugheni care iaste în Cizmărie...au vîndut-o lui Gavril Puiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Uite și la suretul (rezumat) după un zapis din 22 august 1734 (7242) în care se spune: „Șerban postelnicul...am vîndut o pivniță de piatră și cu două locuri de dugheni care iaste în Cizmărie...au vîndut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Dar când îi să n-ai noroc, n-ai și pace. Așa i s-a întâmplat și bietului Gavril Puiul, care n-a prea apucat să atârne măcar o pereche - două de ciubote deasupra ușii dughenilor sale. A venit Toader
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
giupîneasa dumisale neam (cu Șerban postelnicul)...au întorsu banii lui Gavril Puiul și „ au răscumpărat. Toată această întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Asta mă bucură și - sunt sigur vei înțelege mai adânc cele scrise în cărțile pe care ți le-am dăruit. Acum însă nu trebuie să ne depărtăm de aceste locuri. De ce? Uite casa de colo. A fost a lui Iacob cizmarul, făcută pe locul Trei Sfetitelor. De ce a spus sfinția ta că această casă a fost a lui Iacob cizmarul? Pentru că acum este a lui Iani cămărașul. Și cum a ajuns în mâinile cămărașului? Simplu: „Pentr-o vină ce-au făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]