521 matches
-
p. 381-383. footnote>. În situația de halupari erau țăranii ruteni fugiți din Galiția în căutarea unor condiții mai bune de viață. Numărul acestora se ridică, în timpul revoluției de la 1848 la 73.218, în raport cu cifra de 126.027 agricultori, adică țărani clăcași din celelalte categorii <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 153-154. footnote>. Revoluția de la 1848 din Imperiul Habsburgic a zdruncinat din temelii, fără să poată distruge, anacronica alcătuire politică din centrul și răsăritul Europei. Salvarea i-a venit din partea Imperiului Țarist și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mari de teren agricol și a densității subzistențiale mici. (C .Iațu, 2002) Spre Câmpia colinară a Jijiei au avut loc migrații sezoniere și din alte zone ale țării, spre exemplu, migrația,,muntenilor”, dar intensitatea lor a fost diminuată de legarea clăcașilor de moșie, spre deosebire de Bucovina,unde împroprietărirea din anul 1848 eliberase țărănimea de această legătură. Aceste curente de migrație temporară s-au declanșat din zonele periferice ale orașelor Botoșani,Huși și din târgurile Lespezi și Tg. Frumos, de unde proveneau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nu de o cititoare plimbându-se leneș printre 1 op. cit., p. 129 - 130 2 op. cit., p. 131 3 op. cit., p.150 44 oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor „clăcași”, văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist.”1 Urmându-l pe E.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în două părți distincte: pământul care alcătuia sursa de hrană a locuitorilor(2/3 din totalul moșiei) și pământul care era în exclusivitate al proprietarului. De asemenea, Legea pentru tocmelile agricole elaborată în 1893 îngreuna și mai mult situația țăranilor clăcași din comună. Pentru a-și mări veniturile anuale, proprietarii de moșii din comună le administrau cu multă chibzuință și pricepere printr-o organizare mai bună a serviciilor administrative cu vechili, vătafi, contabili și alte funcții, cât și prin introducerea mașinilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
păstrează pe la unele case lada de zestre. „O, tempore! O, mores! ziceau vechii latini care e valabil și astăzi. d. Ornamentarea Casele țăranilor din Hudești nu prea au cunoscut ornamentarea în timpurile mai vechi, aceasta datorită sărăciei. Casele sărăcăcioase ale clăcașilor, compuse dintr-o tindă și o cameră pentru toate nu prea mai aveau nevoie de ornamente. Rareori unele case erau acoperite cu stuf într-un chip mai ingenios, mai artistic adică „în solzi. Cei care aveau asemenea case erau „cineva
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
primăvara, de Sfântul Gheorghe și alta toamna, la Sfântul Dumitru. Evident, pentru a-și putea plăti datoriile către arendator dar și pentru a scoate profit din banii investiți, arendașii erau la cuțite mai mereu cu adevărații lucrători ai pământului, țăranii clăcași, pe care literalmente îi exploatau fără milă. De altfel, se adeveriseră previziunea și afirmația conform cărora împroprietărirea de la 1865 nu a fost făcută decât pentru o singură generație, în final țăranii ajungând iarăși la sapă de lemn, nevoiți fiind să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plătitori de dări) apreciază pentru Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din anul Unirii, 1859, menționează pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din anul Unirii, 1859, menționează pentru Colinele Tutovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
De remarcat că una din cauzele defrișării timpurii a Colinelor Tutovei a fost "roirea" continuă a satelor prin poieniri în masa pădurilor (din josul văilor tot mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să se amestece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să se amestece. Din cele prezentate rezultă relațiile strânse ce au existat între istoria populării și istoria pădurii din Colinele Tutovei. Dacă ne referim doar la timpurile moderne (când dispunem de date certe), constatăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
reședință comunală, în care sunt incluse și cătunele învecinate Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni; 11.Uricari. Precizez că pe actualul teritoriu al comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au dispărut în timp ca neviabile sau au fost incorporate de altele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Obârșeni-clăcași (deja înglobate în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I Comuna Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția numărului de locuitori 4. Cât privește evoluția numărului de locuitori, conform tuturor recensămintelor efectuate între 1772
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din 1977), după care urmează o scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de contopire, ca în cazul satului Gârdești-răzeși (pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași (?) și a satului Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de contopire, ca în cazul satului Gârdești-răzeși (pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași (?) și a satului Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni De aici ar începe așa zisa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
distincte dar apropiate (cu tendință de contopire, ca în cazul satului Gârdești-răzeși (pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași (?) și a satului Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni De aici ar începe așa zisa autobiografie, termen de care m-am ferit, considerându-l pretențios, autolaudativ, meritat doar de personalitățile de largă recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Așadar, cât privește vechimea satului Stâncășeni, chiar dacă există variante interpretabile pentru secolele 15 și 16, el este cu siguranță un sat vechi și face parte din adevărata răzeșime tutoveană, căreia i s-a alăturat în ultimele două secole vatra pălmașilor clăcași și șerbi de pe moșia Gabunea Popescu din vecinătatea vetrei satului vechi, răzășesc. După aceste documente specifice istoriei medievale românești, intrăm treptat în documentația premodernă și modernă tot mai detaliată și mai precisă. Tabelul I ne introduce deja în etapa recensămintelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe care-l pierde din 1917, câștigând în schimb satul Corobănești, pentru ca din 1925 să piardă Obârșenii. Comuna Stâncășeni este desființată în 1929, dar reapare în 1931 (în cadrul plasei Alexandru Vlahuță), când cuprinde satele Onești, Corobănești, Băncești, Gârdești, Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari). Din 1935, comuna Stâncășeni pierde Obârșenii Lingurari, iar din 1941 pierde Oneștii (care nu mai apare în actele ulterioare datorită dispariției ca entitate socială). În 1942 reîntâlnim Stâncășenii cu statut de comună (în cadrul plasei Puiești), incluzând satele anterioare (Corobănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
înclinații psiho-pedagogice și m-am pregătit cu râvnă și plăcere la Școala Normală de Învățători din Bârlad. Soarta a decis însă altfel. Să revenim acum la satul Stâncășeni... și să nu neglijăm că el mai are o vatră, a pălmașilor clăcași și țigani (ultimii o etnie aparte, onorabilă, veniți sau aduși special pentru muncă pe moșia boierului local Gabunea-Popescu, care le-a oferit loc de casă la poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lor oficială de la Mavrocordat (1749) și îndeosebi cea reală însoțită pe alocuri și de mici împroprietăriri de la domnitorul Cuza (1864) sau după Primul Război Mondial (1920), ei au devenit liberi ... liberi de a munci în arendă sau zile de clacă (clăcași), ori contra plată în bani sau în produse pentru cei fără pământ sau sărăciți (prin impozite, moștenitori, vânzări), fie la moșier, fie la răzeși în perioadele aglomerate ale anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
situat exact la contactul celor două vetre răzășească și boierească căci a militat spre a fi deopotrivă și în deplină egalitate for de iluminare în înfrățire a copiilor din cele două categorii sociale și etnice, distincte până atunci: răzeși și clăcași (români+țigani). Prezența lui în sat a fost benefică pentru toți, el fiind sprijinul de zi cu zi al părinților noștri, căzuți bolnavi de bătrânețe accentuată de lipsa pământului (trecut la stat) noi ceilalți copii, stabiliți în alte localități, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]