599 matches
-
numeroase fragmente traduse și comentate din piesele Wilhelm Tell de Schiller, în tălmăcirea lui St. O. Iosif, și Înainte de răsăritul soarelui de Gerhart Hauptmann. Numărul final semnalează și detaliază subiectul unei comedii a lui Ioan Slavici, Toane sau Vorbe de clacă. Alți colaboratori: A. Ciortea, Ion Broșu. D.B.
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
Dreptate, La focuri, Mateiu Hurezan ș.a.) Primului volum de povestiri îi succedă multe altele, izvorâte din aceeași matrice: Icoane din popor (1911), La cruci (1911), Din umbra satelor (1913), Zile senine (1913) și Însăilări (1914; Premiul Academiei Române), Gura iadului (1915), Clacă și robot (1916) ș.a. Nuvela titulară a culegerii Pădurarul Stoichiță (1957) ilustrează tipic incapacitatea prozatorului de a conferi o armătură durabilă unei materii remarcabile. Scenele în care, întorși de la un proces nedrept, moșierul și arendașul sunt atacați și sfâșiați de
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
La noi, în Viișoara (1907) îi reflectă optica. Sub aspecte mai puțin izbitoare, ea nu lipsește nici din alte numeroase povestiri prin care scriitorul s-a impus ca un talent viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre Hârlău), fetele și nevestele țăranilor sunt seduse de „domnișori” (Păcat boieresc), pe multe moșii muncitorii agricoli se recrutează din rândul dezertorilor și fugarilor, au drept locuințe bordeie și lucrează sub regimul unei exploatări nemiloase (Bordeenii). Disperați de
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
personaje rurale credibile, nu numai pitorești. Intriga și compoziția sunt mai puțin izbutite, fapt compensat de adevărul culorii locale și de abilitatea construirii scenice a unei idile. Întemeiată pe comicul de situații și de moravuri este Toane sau Vorbe de clacă (1874), farsă fără valoare deosebită, ca și Polipul unchiului (1875). Procedeele comice sunt, în genere, comune, ca, de pildă, denominarea personajelor: Frecățel, madam Clevetiță. Dialogurile sunt însă naturale și limpezi. Alte tentative sunt din domeniul dramei istorice: Bogdan Vodă (1876
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea în foileton a romanului Floare ofilită. În ciuda prezenței unor noi comentatori, cum ar fi Ovid Densusianu, Vasile Pârvan, G. Bogdan-Duică, Alexandru Lapedatu, Artur Gorovei, revista este treptat acaparată de personalitatea dominatoare
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
vezi și: Davis, 1987). Davis (1987). Influența religiei asupra economiei este mediată de instituția politică și instituția familială. Înainte de Războiul Crimeii, din 1852, proporția aceasta în agricultură (ceea ce Marx a numit „coeficientul de exploatare”), între plusvaloare (adică numărul zilelor de clacă - sau „boerescul” - executate anual în folosul proprietarilor) și zilele de muncă pentru cultivarea ogorului propriu (corespondentul salariului), era de 56/84. Prin urmare, muncitorul îi oferea proprietarului 56 de zile într-un an (zilele de clacă) și folosea 84 pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adică numărul zilelor de clacă - sau „boerescul” - executate anual în folosul proprietarilor) și zilele de muncă pentru cultivarea ogorului propriu (corespondentul salariului), era de 56/84. Prin urmare, muncitorul îi oferea proprietarului 56 de zile într-un an (zilele de clacă) și folosea 84 pentru munca propriului pământ, ceea ce înseamnă un coeficient de exploatare de 56/84 = 0,66. Prin urmare, în România epocii interbelice coeficientul de exploatare era mult mai mare decât cel întrunit cu un veac înainte. Cu un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndată o apucau de obraz baba și cu fiicăsa și trebuia numaidecât să rămâie pe-a lor. Când veneau duminica și sărbătorile, fata babei era împopoțată și netezită pe cap, de parc-o linseseră vițeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata babei, iar fata moșneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ș-apoi, când venea moșneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă melița; că fata lui nu ascultă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
într-o trilogie romanescă. Revenit în țară, publică proză în „Renașterea română” (Sibiu), „Izbânda” și scoate altă serie de volume, iar în 1926-1927 este director la „Gazeta Prahovei” (Ploiești), pe care o scrie aproape singur, semnând diverse rubrici - „Vorbe de clacă”, „Licăriri”, „Lucruri simple” - și cu inițiale sau cu pseudonime (Aladin, Gh. Bradul, Gh. Scytul, ultimul folosit mult și în „Lumina”). Concomitent, era și prim-redactor al ziarului „Săgeata”. Încercările de a aborda și alte genuri s-au soldat cu eșecuri
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
află din parcurgerea ultimei părți a lucrării, cea care prezintă transcrierea a 28 de interviuri pe parcursul a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui (În tinerețe, Înainte de cooperativizate, pe „vremea comuniștilor”, Înainte de revoluție etc.). Imaginile rezultate sunt, unele dintre ele, concordante cu ceea ce se știe deja din literatura asupra cursului modernizării: oamenii nu se mai ajută „ca Înainte”, nici la fân, nici la clacă, nici pentru a face o casă În câteva zile etc. Acum fiecare este mai mult pentru sine decât cu ceilalți pentru că „lucră”, nu mai sunt agricultori, pentru că sunt tot mai puțini pe crânguri, cu tot mai multe case goale sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea satului tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau mai ușor la un brigadier deoarece „merea oamenii la el că aveau nevoieă să le deie câte o foaie pântru lemne” (p. 238). Lumea de „acum” este una În care interacțiunile merg
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să fie chemată la activități colective de interes obștesc. Și în satul Trifești voluntariatul și intenția de asociere pentru lucrări comunitare sunt valori care aproape au dispărut. Oamenii își aduc aminte și apreciază în mod pozitiv experiențele trecute de tip clacă, muncă voluntară. Exista înainte „un consilier al satului sau, cum se spunea înainte, mandatar. Acela reprezenta tot satul. El organiza în sat adunări populare, obștești. Hotărâri... ce facem cu imașul, ce avem de făcut: de făcut șanț, un drum” (bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
religioase, văzută de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și spirit comunitar Sătenii din Ațintiș au creat forme de întrajutorare la nivel comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație comunală), vesela satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun comun al satului). Totuși, la nivelul percepției celor intervievați, consătenii nu sunt văzuți foarte solidari și săritori, în comparație cu ce s-ar dori. Sătenii afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nevoiți să angajeze un alt om și să mai plătească încă o dată pentru fiecare animal. După această experiență, primarul a strâns banii de la sătenii și i-a plătit ciurdarului un salariu lunar pe baza unui contract, încheiat la primărie. Claca. Claca înseamnă adunarea unor săteni cu scopul de a-l ajuta pe un altul, de exemplu, în construirea unei case, a unui gard etc. Claca presupune de obicei și delectarea cu un pahar de băutură și depănarea poveștilor. Bunul la care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
social... S-ar putea face cu forțe proprii manopera...” (bărbat, studii superioare). „Oamenii se mai ajută între ei, aici în sat? Da. În sensul de cum era înainte, nu... Dar se ajută oamenii, când au de muncă așa-zisa «muncă în clacă», la construcții, când își fac case. Merg și se ajută vecinii, prieteni” (profesor). „Se mai ajută cu muncă manuală; atât. Restul cu ce să se ajute, fiecare cu problemele lui” (fermier). Prin urmare, există muncă benevolă pentru bunurile publice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prin modalități vechi de întrajutorare și comunicare ale sătenilor. Oamenii dezbat problemele comune în poiana satului și au dezvoltat chiar instituții a căror sustenabilitate a trecut deja proba vremurilor. Ciurda, vasele satului, banca țigănească, discuțiile de pe pajiștea din fața barului, existența clăcii, a aplicării către programe europene a autorităților sunt argumente pentru potențialul local de dezvoltare. Construirea dispensarului, a farmaciei, introducerea cablului TV, asfaltările, modernizarea școlii, plecarea a tot mai mulți copii spre liceele din oraș, plecarea unor săteni la muncă în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în special în situații de criză cum sunt inundațiile determinate de creșterea cotei apelor Crișului Negru (râu care străbate marginea satului); „Câteodată apa este mai înaltă decât casa noastră, și atunci oamenii se ajută. Se mai obișnuiește vechea practică a clăcii între vecini sau între rude. Dacă se schimbă, de exemplu, acoperișul, vecinii se adună, scot țigla, dau mână de la mână. Sau acum când s-a mutat preotul nou în noiembrie. Parohia a fost zugrăvită, curățată de către oamenii din sat, de către
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
integrării și interesul activ al majorității sătenilor față de aceasta au avut, ca premise principale, cel puțin două contexte premergătoare acestei situații: a. Valorificarea potențialului comunitar al unui sat, în care întrajutorarea a rămas și astăzi o valoare socială, prin sistemul clăcii și ca efect al pericolului generat de inundațiile determinate de creșterea cotelor apelor Crișului care amenință distrugerea gospodăriilor satului în medie de două ori pe an. Sătenii au așadar practica întrajutorării și cred în rezultatul efortului comun pentru dezvoltarea comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai degrabă despre formularea unor probleme oarecum firești cu care se confruntă orice primar sau primărie. Relații informale de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale: „Și la sat îi invidia. Fiecare cu a lui, nu prea să ajută. Mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
copii și adevărate prietene pentru mamele copiilor. Prin munca lor neobosită ele trebuie să asigure bunul mers al Centrelor, lucrând efectiv în ele și mobilizând femeile în oraș ca să le ajute; să facă colecte de bani, alimente, îmbrăcăminte pentru copii, clăci pentru prelucrarea materialelor și a îmbrăcămintei colectate. Prietenele noastre să mobilizeze croitorii și confecțiile militare pentru confecționarea cipicilor cu care ele pot încălța copiii desculți. Prietenele trebuie să însoțească transporturile de copii din regiunile excedentare, veghind și ajungând ca aceasta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de îmbărbătare surorilor lor necunoscute din regiunile în suferință, asigurându-le că dragostea lor de mamă o împărtășesc și copilașului venit în casa lor pentru a-și salva viața. Strădania femeilor pentru colectarea de materiale și alimente, prelucrarea materialelor în clăci, facerea pachetelor, expedierea lor, însoțirea trenurilor ca și a vagoanelor care transportă hrană și îmbrăcăminte, toate acestea au fost și sunt făcute cu toată inima. Au fost femei care au făcut 30 zile continuu în tren însoțind transporturi de copii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din Grecia, înțelegând limpede cât de mare este primejdia unui nou război, pentru propriile lor cămine, dacă cei ce uneltesc contra păcii sunt liberi s-o facă în țări ca Spania și Grecia, au contribuit cu adunări, iscălituri de protest, clăci de lucru, pentru susținerea și încurajarea celor ce luptă pentru libertate în țările lor întunecate încă de fascism. Să vedem acum ce am făcut la noi acasă. Contribuția F.D.F.R. la acțiunea C.A.R.S. a fost principalul obiectiv al secțiunii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
G. Golescu-Negru (Arăpilă), face parte dintr-o comisie executivă aleasă de comitetul revoluționar român. Colaborează la redactarea proiectului de constituție și a Proclamației, insistând, într-o dispută neîntreruptă cu mulți dintre conducătorii mișcării, pentru menținerea articolului 13 privitor la desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor. După izbânda revoluției, la 11 iunie 1848, este numit în fruntea Departamentului relațiilor externe, dar renunță repede și preferă funcția de secretar al Guvernului Provizoriu. În tot timpul evenimentelor din 1848, el a reprezentat, în opoziție cu
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
Alexă-Petră-CostĂȘté-Marí-Vasí-Rusă din Curătură și Alexă-Petră-Costă-ȘtéMarí-Vasí-Rusă din Văleni, căci, din șapte, numai trei trăiau. Ar mai fi fost încă multe de pus la cale despre sat, când cinătuiala porcului se isprăvi. Gazda așeză la toți în traistă și, veselă și mulțumită, claca se desfăcu. Belioaie, poreclit Gafton, cam amestecase vinul cu samahoanca și, cum călătorului îi șade bine cu drumul iar bețivului cu șanțul, o bucată din noapte cumătrul a făcut-o sub un gard, nu prea departe de casă. Unui trecător
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]