1,905 matches
-
amantele tinere, protagoniștii mediului universitar, salonul Saferian Manigomian, Mișcarea legionară, moartea copiilor săi afiliați Mișcării), ca și cum ar fi surprizele unei existențe inevitabil baroce. Prezentul, irațional și dezordonat, nu poate fi decât baroc. Intelectul instituie ordinea și restaurează, idealist, abstract, sensul clasicismului. Bietul Ioanide e un roman baroc construit în jurul unui personaj de mentalitate clasică. Tensiunea intelectuală dintre clasic și baroc e contradicția internă care constituie însăși temelia spiritului călinescian. G. Călinescu nu e întreg în Ioanide, clasicul, nu se încorporează numai
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
a eului universal. Autoritatea lui decurge din obiectivitatea spiritului, din putința de a anticipa adevărul ca sentință a vremii. Altfel frumosul devine ceva relativ la moment și prin aceasta și relativ la individ" (I, 130). Instabilul impresionism lovinescian este substituit de permanența clasicismului. Definiția memorabilă a criticii este repetată într-un interviu din 1932, cu o țintă anti-lovinesciană explicită: "Criticul trebuie să fie un raportor al umanității, iar nu un reporter al oportunității. A admite mutația valorilor este a nega posibilitatea criticei" (I
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
1,90 înălțime și de 90 de kg greutate era că, în ciuda unor apucături a căror grosolănie te-ar fi tentat să-l așezi în rîndul avangardiștilor și al progresiștilor dezlănțuiți, Hulme era o structură conservatoare și un apologet al clasicismului. Nu credea în progres și în democrația liberală, era mefient în privința bunătății constituționale a ființei umane (respingînd ideea potrivit căreia omul e bun de la natură, numai că societatea îl corupe), nu credea că omul e o ființă perfectibilă și nici
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
de Petru Popescu, ca și de alte câteva fragmente, analizele grupate în acest volum au ceea ce se numește adecvare la obiect. Câteva exemple. Limba și reflecțiile eroilor lui Marin Preda par - în comparație cu cei ai lui Nicolae Velea - că ilustrează un "clasicism de școală". La Fănuș Neagu, "pitorescul e vânat până la exterminare", narațiunea este "fără nod la ață", iar epica e scoasă de autor "din mai nimic". A.E. Baconsky are, ca prozator, prejudecata "artistă" a "ornamentului și dichiselii", pe când Al. Ivasiuc
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
printre străbuni/ strănepoți ai personajelor cu care au pornit, păstrează, întotdeauna, un perete pe care se proiectează o umbră, sau o alcătuire privată, despărțită de ochii lumii, care împrumută funcțiile unei case - insula lui Euthanasius. De altfel, rolul casei în "clasicismul" junimist este mai presus de orice îndoială. De la casa cu ferestre luminate, care a făcut posibilă gruparea, la casele din scrierile fiecăruia dintre "mari", inventarul e generos. Una din cele mai celebre gospodării ale literaturii neaoșe e, de bună seamă
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
care-l separă decît prin acelea care-l integrează în problematica și în obesesiile acesteia. Sculptor cu o foarte bună priză la materie și cu un la fel de puternic instinct al formei, el a rămas oarecum într-un gen particular de clasicism, cu o puternică tentă morală, interesîndu-se mai puțin de experimentele de limbaj, de integrarea unor noi materiale și tehnici, de redefinirea dialogului cu spațiul. De toposurile clasicității îl leagă, mai întîi, fascinația pentru corpul uman, în jurul căruia se naște o
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
Badoiu Raluca Jean Chapelain, s-a născut pe data de 4 decembrie 1595 a fost poet și critic literar francez, unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului. A fost unul dintre fondatorii Academiei Franceze. A fost ideologul clasicismul ideologului francez. Printre cele mai importante opere ale sale se numără ,,Viața lui Guzman d'Alfarache", în 1623 scrisoarea sau discursul lui Chapelain către Favereau privind opinia sa asupra
Personalitatea zilei: Jean Chapelain by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80622_a_81947]
-
Badoiu Raluca Jean Chapelain, s-a născut pe data de 4 decembrie 1595 a fost poet și critic literar francez, unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului. A fost unul dintre fondatorii Academiei Franceze. A fost ideologul clasicismul ideologului francez. Printre cele mai importante opere ale sale se numără ,,Viața lui Guzman d'Alfarache", în 1623 scrisoarea sau discursul lui Chapelain către Favereau privind opinia sa asupra poemului ,,Adonis a cavalerului Marino". În anul 1638 sentimentele Academiei franceze
Personalitatea zilei: Jean Chapelain by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80622_a_81947]
-
1362/1943, luna mai, prelungit pînă la data de 21 decembrie 1944. S-a eliberat prezentul spre a-i servi la nevoie. Director Administrativ Fotiade Fotocopie Fondul N.I. Herescu, I/73 *** MEMORIU Prof. Herescu s-a destinat de la inceput apărărei clasicismului la noi, pentru care a militat cu o fervoare și o pasiune aproape agresivă, ceea ce i-a adus destule adversități. Încă înainte de a termina Universitatea a întemeiat revista de întinerire a clasicismului "Favonius" cu propriele-i puteri și pe a sa
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
Prof. Herescu s-a destinat de la inceput apărărei clasicismului la noi, pentru care a militat cu o fervoare și o pasiune aproape agresivă, ceea ce i-a adus destule adversități. Încă înainte de a termina Universitatea a întemeiat revista de întinerire a clasicismului "Favonius" cu propriele-i puteri și pe a sa socoteală, în 1926. După 3 ani, față de succesul obținut, este chemat să înființeze o mare Revista clasică, în 1929, pe care a crescut-o legînd-o prin colaborări cu toți mării specialiști din
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
este chemat să înființeze o mare Revista clasică, în 1929, pe care a crescut-o legînd-o prin colaborări cu toți mării specialiști din streinătate și pe care o conduce și astăzi. În tot acest timp, unica lui politică: lupta pentru clasicism, nu a șovăit o clipă, ci s-a întețit și mai mult. Afară de cursurile de la catedră Universității din București (unde a fost chemat că o recunoaștere a meritelor sale și a reputației științifice) el a activat necontenit în țară prin
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
mai mult. Afară de cursurile de la catedră Universității din București (unde a fost chemat că o recunoaștere a meritelor sale și a reputației științifice) el a activat necontenit în țară prin conferințe publice, articole, publicații de specialitate și de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde prof. Herescu reprezenta România (cum dovedește volumul Orazio, unde e tipărită conferință prof. Herescu la Romă în 1936 la celebrarea bimileniului horațian). Folosind totul pentru izbîndă clasicismului la noi și pentru menținerea lui la nivelul celui din Apus. În acest scop, prof. Herescu a întemeiat Institutul de Studii Latine din România pentru pregătirea și interesarea nu numai a specialiștilor, ci și a marelui public la mișcarea pentru
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
la noi și pentru menținerea lui la nivelul celui din Apus. În acest scop, prof. Herescu a întemeiat Institutul de Studii Latine din România pentru pregătirea și interesarea nu numai a specialiștilor, ci și a marelui public la mișcarea pentru clasicism la noi. Institut care funcționează și azi avînd între alte publicații un buletin șși o culegere de versuri clasice, alese din poetul Pillat, editata la Institutț*. În interesul acestei mișcări pentru reînvierea clasicismului la noi, prof. Herescu a întreținut legături
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
și a marelui public la mișcarea pentru clasicism la noi. Institut care funcționează și azi avînd între alte publicații un buletin șși o culegere de versuri clasice, alese din poetul Pillat, editata la Institutț*. În interesul acestei mișcări pentru reînvierea clasicismului la noi, prof. Herescu a întreținut legături științifice cu toate focarele de cultură clasică din Europa și era regulat chemat să conferențieze în toate centrele universitare, unde profesori renumiți că Marouzeau îi erau prieteni, după ce-i fuseseră dascăli. Așa a
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
individuală și colectivă într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
o realitate. Iată că un romantic, utilizînd o limbă literară încă șovăielnică, reușea să reînvie atmosfera secolului al XVIII-lea. Iar cînd dialogul apărea preponderent în text (precum în capodopera Satiră. Duhului meu), Alexandrescu dovedea o altă înrudire profundă cu clasicismul francez, și anume vocația de autor dramatic. Nicăieri talentul dramatic al lui Alexandrescu n-a căpătat formă mai completă decît în fabule. Toți pașoptiștii scriseseră fabule - de la Asachi și Heliade pînă la Bolintineanu, Bolliac ori Alecsandri -, deoarece adaptarea modelului clasic
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
mulți liberali, la vorbă ei se-ntrec, Dar pînă în sfîrșit cu oase se înec" (Vulpea liberală); "Slava strămoșească pe strămoși cinstește: în zadar nepotul cu ea se fălește" (Pisica sălbatică și tigrul). De puține ori în epoca pașoptistă revanșa clasicismului restant a fost mai evidentă decît la Grigore Alexandrescu. Acest salonard și poet al conversației spirituale, născut întîmplător 1810, a debutat la 1832; prin forța lucrurilor, limbajul său poetic a trebuit să fie cel lamartinian. Scriitor sensibil și cu intuiție
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
luminoase ce aleargă pe crenelurile zgârie-norilor, cât și afișele concertului, la dimensiunea unui stat de om și plasate în stațiile de autobuz, dispun de un impact mediatic ce se dovedește a fi foarte eficient. Missa Solemnis, celebra lucrare vocal-simfonică a clasicismului vienez, a făcut parte dintr-un program dedicat în întregime creației beethoveniene, concert salutat cu enorm entuziasm de un public ce a covârșit literalmente sala. Atât realizarea propriu-zisă, în concert, a Missei... cât și mai ales imprimarea specială - mă refer
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
cărui carieră se arăta încă deajuns de solidă, Junimea schimbă referința și renunță la perspectiva neoclasicizantă, datorită în primul rând argumentelor oferite de profesionalizare. La Junimea, apar primii clasiciști români cu pregătire europeană: Caragiani, Quintescu, Ollănescu (Ascanio), Xenofon Gheorghiu. Tabloul clasicismului antic, așa cum arăta acesta la noi în prima jumătate a secolului, este modificat și diversificat prin traduceri și studii în care prezența lui Anacreon este infimă, el fiind înlocuit de Homer, Horațiu, Eschil, Ovidiu, Apuleius, Properțiu, Vergiliu. Un exemplu de
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
cele moderne, care dorm pe laptop iar noaptea se arcuiesc ca o pereche de căști în jurul unor urechi imaginare. Au străbătut secolele din vremea când erau zeități în Egipt și au ajuns, supraviețuind medievalelor vrăjitorii, să toarcă pe tomurile din clasicismul rațiunii, apoi să ducă veștile de dincolo de timp prin romantismul iubitor de mistere, tot mai departe... Secretare, colaboratoare ale scriitorilor sau politicienilor (vestitul Gore Vidal apare în fotografii în brațe cu un motan alb), pisicile trec degajate prin viață, cercetând
Din lumea paralelă a pisicilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7683_a_9008]
-
muzician aflat la începutul unui temerar parcurs. Este de crezut că autoritățile locale se vor mobiliza în continuare pentru a etala, la Ateneul Român, valorile muzicale zonale. Debutul a fost marcat! A început anul muzical dedicat acestei mari personalități a clasicismului muzical vienez care este Joseph Haydn. Toate marile instituții muzicale aniversează înplinirea a două secole ce s-au scurs de la plecarea în eternitate a creatorului simfoniei, a cvartetului clasic. Săptămânile trecute, la Ateneu, împreună cu Orchestra Filarmonică, cu dirijorul David Jimenez
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
cu maestrul său, cu minunatul violoncelist Cătălin Ilea, în alte timpuri și domnia sa solist al Filarmonicii bucureștene, actualmente profesor al Universității de Arte din Berlin. ~n mod cert, actuala stagiune ne promite lucrări majore, dintre cele mai captivante, ale întemeietorului clasicismului muzical vienez. Și, pentru a confirma observația inițială privind varietatea spectaculoasă a programelor vieții muzicale bucureștene, voi aminti că în aceste zile la Ateneu și în Studioul de Concerte din str. Berthelot, atât Cristian Mandeal, cât și Ilarion Ionescu Galați
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
departe, dar oricum e un subiect interesant de discutat. Alte determinante ar fi cele privitoare la forța salvatoare a marilor creații literare, asemănătoare fervorii mistice, la preocuparea teoretică permanentă a conjugării valorii estetice cu valoarea morală în spiritul unui nou clasicism și, în sfîrșit, pregătirea unui public receptor; căci majoritatea cerchiștilor erau și dascăli. Ideea de Bildung, de formare nu numai intelectuală, de formare a omului întreg, cultivată în Cerc, era legată de modul clasic cerchist de a concepe obiectul literaturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
Aurora, Adevărul, Cuvântul liber, Facla, Libertatea, Semnalul, Lumea nouă, utilizează imagistica expresionistă pentru a descrie lumea așteptată - "Orașe de mâine, orașe grădini / Veți crește spațioase, geometrice, drepte / Ca niște trepte / Spre alte lumini"10, Ion Caraion păcătuiește chiar din titlu - Clasicism, dar și prin nota pesimistă, la fel de neconformă: "Am să mă-ntorc la voi, sunt sigur... Într-o zi / Vom fi-m-pre--ună iar, Virgil, Horațiu, / la fel de triști și detașați de spațiu"11. Cu siguranță, redacția săptămânalului Veac nou trecea cu vederea scăpările
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]