254 matches
-
-și speranța într-o revoluție mondială a comunismului (spre deosebire de rivalul său L. Troțki), Stalin a enunțat teza "socialismului într-o singură țară" în 1924, în contextul eșecurilor revoluțiilor proletare în statele Europei centrale și apusene. Or această mișcare autarhică, de claustrare în cadrele propriului sistem socialist, a așezat dalele ce au purtat spre intensificarea naționalismului precipitat de invazia lui Hitler asupra URSS declanșată în 1941. Turnanta naționalistă în URSS a fost propulsată de demonetizarea simbolurilor marxist- leniniste de mobilizare a populației
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu putere, deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și nege instinctele, este cu siguranță o feministă convinsă. Devine o adevărată eretică în încercarea de a-și impune punctul de vedere, știe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
corelată cu trupescul, spiritul pasiv, iraționalitatea și emoția, pofta, îngăduința și dezordinea.60 Limbajul era destinat bărbaților, reprezenta o caracteristică masculină pentru cultura târzie medievală. Femeii din această epocă i se recomanda tăcerea, semn al unei subordonări totale, al unei claustrări aproape imposibil de acceptat, era mai mult o sclavă, interzicându-i-se chiar să râdă sau să glumească, altfel era aspru criticată. În Evul Mediu se făceau diferențieri lingvistice și de libertate a exprimării între bărbați și femei. Femeia era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Personajele feminine chauceriene (Sfânta Cecilia, Prudenția, bătrânele din povestirile târgoveței din Bath și ale fratelui cerșetor, soțiile din fabliau-uri, Dorigena) nu doar vorbesc, se fac auzite, ci folosesc această libertate foarte eficient. Personajul feminin se găsea într-un fel de claustrare, așa cum apare el portretizat atât în operele boccaccești cât și în cele chauceriene, de aici și dorința intrinsecă de libertate care se manifestă permanent, prin toate actele pe care le întreprind. Trădarea soțului devine o formă de manifestare a libertății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a cânta și de a dialoga. Răzeșul este un apărător al femeii, economul un spirit refractar, antifeminist, încheie surprinzând sfaturile mamei referitoare la importanța tăcerii. Penultima povestire din cadrul capodoperei chauceriene aduce în discuție importanța tăcerii, anticipă oarecum sfârșitul istorisirilor. Uneori, claustrarea forțată și privarea de libertate, duce la personajele feminine din operele celor doi scriitori analizați la manifestări deschise de violență împotriva unor parteneri mult prea obtuzi sau geloși. Femeile pot fi agresive, bătăioase, impulsive, dure, belicoase: „Există o importantă diferență
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să transforme viața în ceva mult mai plăcut.”116 Ceea ce ne frapează la un autor medieval cum este Boccaccio, viu ancorat în epoca sa și cunoscând realitățile nu tocmai satisfăcătoare ale vremii, este recunoașterea directă a statutului marginal al femeii, claustrarea impusă de societate sau de familie: „femeile ținute în frâu de voia, de porunca ori de bunul plac al taților, al mamelor, al fraților sau soților rămân închise cea mai mare parte a vremii în strâmtele hotare ale odăii lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un bărbat. Statutul femei era mai mult decât ingrat, pentru că se făcea vinovată și de impactul pe care l-ar fi putut avea asupra celorlalți și de care era cu totul străină. De aici s-a ajuns ușor la nevoia claustrării feminine în spațiul privat al căminului, privându-o de orice libertate: „Virginia încetează să mai fie castă din momentul în care este văzută, iar dispariția ei este pecetluită atunci când părăsește spațiul securizant al căminului. Este moartă, cel puțin din punctul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o lume pe care bărbații o vor doar a lor. Femeii i se cereau doar virtuțile de soție și de mamă, ce presupun răbdare, fidelitate, supunere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zi. Șarpele mitic gigant păzește comorile ascunse în păduri și izvoarele fermecate cu apă vie și apă moartă. Șarpele de apă atrage pescarii la locurile cu pește și este o călăuză a bărcilor. Șerpii devin balauri printr-un ritual de "claustrare inițiatică": ei trebuie să stea în vizuina lor, între 7 și 9 ani, și să se hrănească numai cu insectele și stropii de ploaie ce pătrund la ei. În simbolismul arhaic, balaurul este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și să se hrănească numai cu insectele și stropii de ploaie ce pătrund la ei. În simbolismul arhaic, balaurul este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile și evocă duhurile rele ale pământului.343 Din punct de vedere mitic, șarpele este dual, material, androgin, și șarpele spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de factură masochistă, situații de dominare, tiranice, de factură sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială, legate de absența normelor, a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
după Cetatea totală, Dialectica puterii, de o acuitate evidentă, reprezintă al doilea text pe care l-a produs reflexia noastră politică efectiv de rezistență. Ele ar merita să fie puse, din plin, într-o altă lumină, inclusiv comparativă. în sfârșit, claustrarea morală și intelectuală integrală, izolarea cvasi-ermetică de sistem, despre care stă mărturie autobiografia spirituală Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării de H.-R. Patapievici, un text de o semnificație deosebită. Inclusiv despre toate freneziile intelectuale adolescente și tinerești, dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de regenerare integrală a orizontului spiritual, rămâne și ea, mereu, foarte puternică. O revistă de provincie, făcută în special de poeți tineri, consacră un număr întreg Veneției (Euphorion, 4/1995). El exprimă, în subtext, toate frustrările, legitime, ale izolării și claustrării într-un infern concentraționar, urât și sordid, refugiul magnific, în decor venețian fastuos, al unei întregi generații. Dar ce gândește ea efectiv despre contextul imediat, putem cel mult deduce. O astfel de preocupare este total absurdă, neimportantă, deci neglijabilă, chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
emoțională negativă față de mediul În care Își desfășoară activitatea. În același timp, realizarea unui spațiu format, În principiu, din ecrane opace, dispunerea și forma golurilor către exterior, apare ca un reflex al dorinței de a sugera adăpostirea, de a evita claustrarea, dar și de a rezolva probleme de natură funcțională legate de iluminare. Crearea acestor forme se realizează, Însă, după conștientizarea spațiului construit, pe măsură ce copiii se eliberează de formele stereotipe („cuburi―), construindu-și apoi locul În care se simt „la ei
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
Moș Crăciun, București, 1992; Ora astrală a României, București, 1998; Ultima graniță a terorii, Târgoviște, 2000; Vine iepurașul, București, 2000; De Paști vine iepurașul, București, 2001; Lăcomia se plătește, București, 2001; Poezii cu ghici, București, 2001; N. Steinhardt. Sindromul de claustrare în detenție, București, 2001. Repere bibliografice: Cândroveanu, Lit. rom., 199-201; Florin Mugur, Un revoltat..., RL, 1991, 41. N. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
moment venețian în care, iluzionat, îmi vine să cred că nu sînt doar un biet... anonim. 13 iunie Șuvoiul trăpașilor lumii, pe Strada Nuova, are ceva de manevră psihiatrică. De la un pavilion la altul. Necesară scoaterii, o clipă, din chingile claustrării clinice. Omenirea asta, nevoită să se strecoare prin țarcul coșcovit ce-o poartă fie spre Piața San Marco, fie spre gară, pare tehui-halucinată de ce și-a propus. Fețele, chiar și rar zîmbitoare, se circumscriu, consimțit, unui subit sindrom maniacal. Fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de talentat în astfel de imitațiuni. Deocamdată, surplusul hormonal al teleaștilor și telespectatorilor noștri se consumă în inevitabilele Surprize, surprize. Peste v'un an, poate... Numai exhibiționistul de geniu Picasso putea suporta aparatul de filmat în timp ce picta. Secolele de vitală claustrare în intimitatea atelierului păreau, în ochii impudicului modern, întruchiparea însăși a desuetudinii. Imediat după terminarea cursei olimpice de 10 000 metri, în care cine altul putea lua aurul decît eternul Selasie (se pare că pe toți etiopienii îi cheamă Selasie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au ieșit, o viață, din ulița lor. Dacă la enigmaticul Chardin (1699-1779), despre pictura căruia Diderot spunea că nu pricepe nimic din "vrăjitoria asta", dacă la acesta situația nu ne miră, "interioarele" francezului, ca și ale maeștrilor flamanzi sugerîndu-ne oricum claustrarea, la Utrillo (1883-1955) aceeași situație pare cumva paradoxală, pictorul revendicîndu-se din plainair-iști, din "dependenții" de natură. Plimbăreții. Ei bine, marele consumator de absint, omul bodegii, a pictat tot ce se putea picta doar ieșind pe trotuar. Locanta "La iepurele sprinten
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de moștenitori masculini în familia domnitoare). Chiar dacă i se recunoaște o oarecare competență în administrarea spațiului privat, femeia, indiferent de poziția sa socială, este exclusă a priori din lumea publică a bărbaților. De la indignările scriitorilor bizantini în fața încălcării regulilor de claustrare a femeii în gineceu (dar tot bizantinii au în istoria lor, începând cu secolul VI, cazurile fericite și celebre ale marilor împărătese sau fiice de basilei care ar fi putut ocupa tronul, dacă nu ar fi fost îndepărtate prin jocurile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rare apariții publice sunt puse doar în relație cu stăpânul destinelor lor; orice abatere de la cutumă sau de la legile vieții casnice, orice încălcare a comportamentului prescris (de instanțele masculine) atrage după sine fie condamnarea publică a atitudinilor considerate nefirești, fie claustrarea într-o altă lume "privată": mănăstirea. Situațiile variază în funcție de treapta socială, dar și de conjuncturi. Dacă legile laice (de tipul celor din Pravilele lui Vasile Lupu) sunt făcute să reglementeze în special viața femeii obișnuite, mai libere și mai des
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a mănăstirii, conservată în stare perfectă și astăzi, cuprinde o curte nu prea întinsă, în orice caz insuficientă pentru a fi spațiul unui ospiciu. Bănuim că evadările bolnavilor din cadrul de cetate (de închisoare) al ospiciului erau provocate tocmai de această claustrare apăsătoare. Cele 11 tăblițe de inscripție ale "secțiilor și odăilor" atestă însă un număr redus de încăperi, mai redus decât la Ospiciul Neamț. "Lampe de tiniche", în număr de 16, precum și "12 stupitoare de lemn" completau mobilierul dezolant al ospiciului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
într-o manieră și mai directă, prin intermediul misionarilor bulgari ai patriarhului bulgar de care Biserica de la Kiev depindea deja care fugeau din țara lor cucerită de turci. De atunci datează în Rusia practica de origine bizantină a vălului și a claustrării femeilor, confirmată mai tîrziu și de invadatorii tătari.74 Tot acum începe a se răspîndi liturghia slavonă cu alfabet chirilic, iar mitropolitul de Vladimir și apoi al Kievului cere titlul de patriarh al Bizanțului tocmai pentru a i se opune
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de tulburările de creștere (potențiali pacienți sau părinți). În fine, le mulțumesc soției mele Andreea, fiicei mele Ioana (printre altele și autoarea copertei cărții) și mamei mele Gabriela, pentru răbdarea și toleranța de care au dat dovadă orele mele de claustrare în fața laptop-ului, permițându-mi (impulsionându-mă) să duc la bun sfârșit acest proiect. Creșterea este un fenomen aflat sub controlul strâns al unor factori ce determină omogenitatea creșterii. Dacă observăm talia adulților cu fond genetic rasial comun și de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu o structură lirică modificată. În perioada claustrării în sine însuși a devenit mai accentuat reflexiv, a renunțat la gesturile patetice, la exuberanța dialogului. Poeziile sale se caracterizează prin condensarea la maximum a emoției lirice, prin sobrietatea mijloacelor de expresie, printr-o percutantă economie lexicală. E meditativ și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]