772 matches
-
prioritate și pentru următoarea perioadă. În ultimii ani, ea își construiește o altă prioritate, cea legată de cercetare-dezvoltare, de promovarea inovației, care se alătură producției și nu i se substituie. În felul acesta, China dovedește capacitatea de a folosi întreaga claviatură a posibilităților pe care i le oferă o perioadă. În plus, China nu cedeză tentației modei. În deceniul ultim al secolului trecut, ea nu exista ca actor semnificativ în zona centrelor de cercetare. Și-a luat parcă un răgaz pentru
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poate să inducă În eroare; - dacă răspunsul este corect (sau a fost corectat), mașina permite trecerea la secvența următoare. Manipularea aparatului și, respectiv, trecerea de la o operație la alta se face cu multă ușurință, acționând anumite butoane, manete sau o claviatură, toate foarte simple, după cum poate fi observat În figura următoare: Fig. 19. Operațiile elev-mașină În prezent calculatorul preia toate aceste funcții. d) Avantajele și limitele instruirii programatetc " d) Avantajele și limitele instruirii programate" În această privință, părerile și atitudinile rămân
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
studii de teologie la Sibiu (1947) și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii și cu traduceri în 1933, la „Satul și școala”, ulterior mai semnând sporadic în „Viața copiilor”, „Viața ilustrată”, „Luceafărul”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gândirea și „Tribuna Ardealului” (la care e redactor). În 1939, îi apare placheta Casa cu pitici, iar câțiva ani mai târziu, în 1943, publică broșura Învierea fariseului Eleazar. Căsătorită mai întâi, în 1932, cu Florea Mureșanu, viitor
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
brașovene „Frize” și „Front literar”. A mai colaborat la „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Almanahul ziarului «Curentul»”, „Curentul magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Cronica”, „Argeș”, „Ateneu”, „Orizont”, „Ramuri”, „Teleormanul”. A semnat, la începutul carierei, Ion Manolescu. Prima sa carte de versuri, Odihna neagră, a apărut la editura revistei
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
în ziarul „Nădejdea” din Turnu Severin (1940). Elevul Cismărescu trimite „poeme” la „Revista literară a Liceului Sf. Sava”, la „Ramuri” din Craiova, la „Albatros”. În studenție, colaborările sale își mențin același ritm în „Curentul magazin literar”, „Universul literar”, „Dacia rediviva”, „Claviaturi”, „Slovar” (Râmnicu Vâlcea), „Caiete de poezie”, „Fapta”, „Studentul român”. În „Națiunea” G. Călinescu îi publică aproape o întreagă plachetă de versuri, iar M. își alcătuiește un volum intitulat Ferestrele orașului, care va rămâne în corecturi. După 1948 colaborările sale devin
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
organizat în 1983 de Ov. S. Crohmălniceanu. Și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București în 2002. Întâia carte a lui I. a fost una de proze scurte, Departe, pe jos... (1983). Rețeta preferată este mixajul intertextual, pe claviatura căruia se operează în două registre. Pe de o parte, cel doct, manevrându-se citatul savant și aplicându-se cititorului dușuri reci, minimalizante, sistematice, pe de alta, cel ironic, în care autorul se ia peste picior pe sine însuși, subminându
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
Glasul Mureșului” (Târgu Mureș), „Pagini literare” (Turda), „Gând românesc” (Cluj), „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Porunca vremii”, „Înnoirea” (Arad), „Universul literar”, „Tribuna” (Brașov), „Luceafărul” (Sibiu), „Drum nou” (Brașov), „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. A condus revistele brașovene de poezie „Claviaturi” (1941-1943) și „Luceafărul de ziuă” (1957), a făcut parte, între 1966 și 1971, din redacția „Astrei”. Și-a strâns versurile în volumele Drum lung (1928), Amvonul de azur (1933), Privighetoarea oarbă (1940; Premiul Academiei Române), Timp sonor (1968), Acolo sus, steaua
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
poezie dificilă, cum e aceea a lui Ion Barbu, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe sau Virgil Mazilescu. În funcție de astfel de structuri și modalități lirice se adecvează și partitura comentariului. Vădind o „educație lirică specială”, interpretul se exersează pe întreaga claviatură a textului, pentru a pune în valoare registrele acute, grave sau numai pe cele în care înțelesul se insinuează ambiguu. Căci fenomenologia actului poetic îl interesează atât cât să îi îngăduie depistarea nucleelor lui ontice. Când are în vedere proza
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
Rilke, Paul Valéry, Rudyard Kypling, aforisme din Gustave Le Bon) în „Arta” (Brașov), „România literară” (aflându-se, alături de Dimitrie Stelaru, între poeții premiați de revistă în 1939), „Meșterul Manole”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” (semna Ștefan Stănescu-Buzău), „Curentul magazin”, „Claviaturi”, „Bucovina”. Din 1941 era membru al Societății Scriitorilor Români. În 1942 îi iese de sub tipar ultimul volum antum, Poemul sistemului solar. Avea în pregătire alte câteva culegeri de versuri (Plânsul madonelor, Cântărețul amurgurilor, Înălțimi de odihnă) și o dramă (Izvorul
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
și conduce „Front literar”, revistă de orientare modernistă, deschisă mai ales scriitorilor tineri, ce apare până în martie 1939 și pe care o susține cu eforturi materiale deosebite. În perioada mai 1941-aprilie 1943 este secretar de redacție al revistei de poezie „Claviaturi”. La „Curentul”, „Ardealul”, „Tribuna” și „Tribuna literară” a fost redactor. Mai publică, semnând uneori cu pseudonimele Dan Sil Varu, V. S. Maximilian, Styx, V. Nichifor, Toma Răcoare ș.a., în „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Cuvântul liber”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Pagini basarabene
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
1942-1943, elev în penultima clasă, întrerupe școala pentru un an, fiind grav bolnav. Debutează la „Universul literar”, în noiembrie 1942, cu poezia Tristia, pe care i-o comentează Ștefan Baciu în cadrul rubricii „Cântece noi”. Colaborează la publicațiile brașovene „Tribuna” (1942), „Claviaturi” (1943), iar în 1946, la recomandarea lui Ion Caraion, pe care îl cunoscuse încă din 1939 în redacția revistei „Tinerimea română”, va fi prezent în câteva numere din „Lumea”, condusă de G. Călinescu. Licențiat al Facultății de Silvicultură (1948), a
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
au fost, totuși, singurele dovezi ale înclinației pentru poezia nouă, fiindcă în rest S. a cultivat versul clasic, „caligrafiind delicat”, cum remarca G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cărțile de poezie apărute în perioada interbelică - Artificii, Claviaturi (1935), Floarea reginei (1939), Ora de zbor (1940), Vatra magilor (1943) -, al căror conținut e prezent parțial și în antologia Poeme (1969), conturează imaginea unui spirit sensibil, cu propensiune spre introspecție: „Când viu câteodată / să-mi regăsesc copilăria / mă-mpiedic
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o culegere de traduceri intitulată Interpretări din lirica lui Gourmont. SCRIERI: Artificii, București, 1931; Claviaturi, București, 1935; Viața la-ntâmplare, București, 1938; Floarea reginei, București, 1939; Ora de zbor, București, 1940; Anotimpurile în lirica noastră contemporană, București, 1941; Vatra magilor, București, 1943; Poeme, București, 1969; Dicteuri pentru fantoma ta, București, 1972; Nopțile din underground, București
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144; Pompiliu Constantinescu, Despre poeți și poezie, VRA, 1935, 401; Șerban Cioculescu, Expoziția antologică a poeziei tinere, ADV, 1937, 16 307
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144; Pompiliu Constantinescu, Despre poeți și poezie, VRA, 1935, 401; Șerban Cioculescu, Expoziția antologică a poeziei tinere, ADV, 1937, 16 307; Horia Liman, Expoziția antologică a poeziei
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
Scenele de final, proiectate într-o sofisticată lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva măsuri pe claviatură psihologică. Ușile, „reportaj senzațional” în scenografie constructivistă, plimbă o oglindă pe dinaintea porților de intrare în (micro)universuri diferite. Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Botoșani, director al Casei Județene a Creației Populare, apoi al Școlii Populare de Artă, funcționează aici până în 1971, interval în care inițiază și organizează, la Botoșani și Miorcani, Colocviile „Ion Pillat”. Mai e prezent de-a lungul timpului în „Ardealul”, „Claviaturi”, „Dacia rediviva”, „Plaiuri năsăudene”, „Tribuna literară” (București), „Vremea nouă literară” (Buzău), „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Zarathustra”, „Universul literar”, „Cuvântul literar”, „Luceafărul” (Sibiu) ș.a. Din 1955 își publică versurile și articolele în „Scrisul bănățean”, semnând Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
devine apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Târgu Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În Literatura ardeleană nouă P. încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion Th. Ilea, Aurel
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Asociației Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează la „Pământul”, „Front literar”, „Națiunea”, „Eu și Europa”, „Ecoul”, „Familia”, „Buna Vestire”, „Jar și slovă”, „Stol”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Curțile dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
activa din 1949 la diverse școli generale din București, până în 1968, când se pensionează. E prezent în publicistică încă din 1933, cu un articol literar în „Calendarul” (București), iar versuri îi apar în revista „Sfarmă-Piatră” (1938). Colaborează la „Însemnări ieșene”, „Claviaturi”, „Orizont”, „Viața Basarabiei”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare” ș.a. În prima plachetă a lui P., Din ploile orașului meu (1938), pot fi ușor detectate influențe directe din poezia lui G. Bacovia sau a
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
și națiune (1986) ș.a. În poezie debutează editorial în 1974, cu Bunica Beps, volum integrat ulterior în mai amplul Mausoleul bunicii Beps (1999). Nota caracteristică e o tandrețe ce se comunică pe calea unui umor intelectual de sursă livrescă. Traversând claviaturi diverse ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență pe clape călinesciene, nu fără a recurge la jonglerii care lui Călinescu îi
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Muzică din capitală. Debutează cu versuri la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” în 1979, fiind apoi prezent cu proză în volumul colectiv Desant ’83. Colaborează la „Contrapunct”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatrul azi”, „Avanscena”, „Actualitatea muzicală” ș.a. După ce a bătut pe claviatura prozei cu multă inteligență și umor, P. își arată competența armonică și în poezie. Grație, livresc, amintiri lirice, aderență la un real citit elegant, fluid, dar cu destule accente de sarcasm, în surdină („Spune-mi/ îți mai amintești de Gina
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
1965 și 1969 a fost șef de producție și redactor la redacția din Cluj a Editurii pentru Literatură, iar până în 1985, redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Steaua”. N. debutează cu versuri în 1941, simultan în revista brașoveană „Claviaturi” și în gazeta „Dacia” din București, iar editorial în 1962, cu Noapte bună, Mister Dollar!, piesă de teatru într-un act. Publică, în afară de teatru (Cursa de șoareci, 1970), cărți de versuri (Întoarcerea în anotimp, 1968, Ispititoarea pasăre de foc, 1975
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
1963-1965), Paris (1973-1975) și Grenoble (1976-1977). Debutează încă din vremea liceului, cu versuri, în „Universul literar” (1938). A fost membru al Cercului Literar de la Sibiu. Colaborează cu traduceri, articole de estetică și istorie literară la „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Claviaturi”, „Curțile dorului”, „Luceafărul”, „Tribuna literară” (Brașov), „Curentul literar”, „Saeculum”, „Țara” (Sibiu). La Alba Iulia, în 1941, scoate revista „Răscruci”, în care publică și versuri. Face parte din comitetul de redacție de la „U. Preocupări universitare” (București, 1943-1944), alături de Adrian Marino, Gr.
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
pe hermeneut, care, între incertitudini și revelații, năzuiește a se apropia de „inima misterului”. Pendulând „între gândul neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din deznădejde în fața posibilului”. Comentariul, deopotrivă elevat și seducător, atingând o întreagă claviatură (în gamă simbolică, filosofică, psihanalitică, politică), șerpuiește în modulații fine. Într-o sintaxă economicoasă sunt alăturate opiniile neconvergente (care „se ucid una pe alta ca scorpionii strânși sub un clopot de sticlă”) ale celor care, cu orgoliu de inițiați, au
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]