363 matches
-
are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
iubitorii muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica, cărăbușul, rădașca și altele. Biserica „Sf.Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1883, din cărămidă, în stil baroc-vienez, pe locul unei vechi
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
schimb nord-american) și Parteneriatul Transpacific, normalizarea relațiilor cu Rusia, micșorarea rolului SUA în NATO, orientarea SUA spre o independență energetică utilizând toate sursele de energie și opoziția față de reglementările privind schimbările climatice, cum ar fi Planul pentru o Energie Nepoluantă ("Clean Power Plan") promulgat de administrația președintelui american Barack Obama și retragerea SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, o aplicare mai strictă a legilor privind imigrația, expulzarea a 2-3 milioane de imigranți ilegali, construirea unui zid de-a lungul
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se elemente de ceramică română, cărămizi
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
electricității necesare producerii hidrogenului prin electroliză . În Scottsdale/Arizona/SUA în anul 2006 inginerul Bryan Beaulieu a construit o casă în valoare de 2 milioane cu scopul de a testa posibilitatea producerii și stocării hidrogenului pe baza energiei solare. CUTE - Clean Urban Transport for Europe Proiectul Finanțat de Uniunea Europeană prevede realizarea infrastructurii necesare pentru alimentarea a 33 de autobuse de transport în comun în 9 orașe europene (câte 3 autobuse Mercedes Benz Citaro cu pile de combustie în; Amsterdam, Barcelona, Hamburg
Infrastructura economiei hidrogenului () [Corola-website/Science/308251_a_309580]
-
Laurence John Fishburne III (n. 30 iulie 1961) este un actor, scenarist, regizor, și producător de film american. El este cunoscut în special pentru rolul lui Morpheus în trilogia de filme științifico-fantastice "Matrix", Clean în "Apocalypse Now", Cowboy Curtis în showul TV "Pee-wee's Playhouse", Ike Turner în "What's Love Got to Do With It" și Furious Styles în "Boyz n the Hood". El a fost primul actor afro-american care l-a portretizat
Laurence Fishburne () [Corola-website/Science/331520_a_332849]
-
faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe structura de suport a DN17 spre nord și a DN15 la sud. Masivul
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și vânzarea de pește reprezenta o ocupație aducătoare de bani. Aceste activități nu mai sunt prestate atât de intens de către cășuneni așa cum se întâmpla înaintea industrializării și modernizării treptate
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
lui este de 32 m, lățimea de 31 m, suprafața de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști și pentru locuitorii din împrejurimi. Lucrările de modernizare și amenajare efectuate aici făcându-l accesibil
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus barbus). Zona străbătuta de răul Cerna a fost locuită din cele mai vechi timpuri, lucru atestat de numeroasele cercetări arheologice desfășurate în zonă. Până în secolul XIII evoluția acestei demografică a acestei zone nu
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
plus s-au făcut populări (de cerb și căprior) în pădurile de pe aceste dealuri. Cursul Oltului, dar și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
of Corruption 3, Edward Elgar, Cheltenham. Williamson, J. (1977), The Failure of World Monetary Reform, 1971-74, Thomas Nelson, Sunbury-on-Thames. Woo, M. (2000), ,,Law and Discretion in Contemporary Chinese Courts", în Turner, Feinerman și Guy op. cit. Woodworth, P. (2001), Dirty War, Clean Hands: ETA, the GAL and Spanish Democracy, Cork University Press, Cork. Wraith, R. și Simpkins, E. (1963), Corruption in Developing Countries, Allen & Unwin, Londra. Wright, E. (1989), The Chinese People Stand Up, BBC Books, Londra. Wrong, M. (2000), In the
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Eu îl iubesc pe Aidan, am șoptit/zbierat. Sunt devastată fără el. N-aș putea nici măcar să concep vreodată să fiu cu un alt bărbat. Niciodată. Capitolul 32tc " Capitolul 32" Noua gamă de produse pentru demachiere Candy Grrrl se numea Clean and Serene 1 și avusesem o idee inspirată pentru un comunicat de presă - o să-l fac sub forma celor doisprezece pași. Dar îl știam doar pe primul: 1) Am recunoscut că suntem neputincioși în ceea ce privește alcoolul; că viețile noastre ne scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
are oarecare îndemnuri „ecologiste” înfățișând peisaje și compoziții atrăgătoare din vegetația pădurilor, fiind un îndrăgostit și un împătimit de imaginile naturii, a lacurilor de albastru apelor, de cele mai multe ori (fiind și pescar) își mai agață în „tablou” si câte un clean (fără să fir viclean).” (Mihai Vintilă „101 pete de culoare”) Ferdinand Elena 1952 Pictor Născută la 3 septembrie 1952, Târgoviște, jud. Dâmboviță. Studii: Absolventă de liceu; Școala Populară de Artă din Târgoviște. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fără perdea. Un limerick cvasipornografic scris pentru Jean, care nu părea deloc interesată să cedeze avansurilor sale furibund-erotice, arată intensitatea și energia pasiunii unui septuagenar bântuit de imagini lubrice: A lovely young lady named Jean/ Is dainty and tender and clean./ Though her legs I adored,/ I always deplored/ That I never could get in between („Tânăra doamnă Jean e plină de blândețe,/ Puritate și delicatețe./ Picioarele i le iubesc cu foc,/ Dar între ele nu pot ajunge deloc,/ Ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), caracuda (Carassius carassius), băbușca (Rutilus rutilus) etc. Recent, (cu decenii în urmă), au fost introduse și specii de crapi chinezești (Arystichthys, Ctenonophryngodon, Hypophtholamichtus), cu rezultate bune.Fauna cinegetică constituie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
spațiu rustic și o altă privire urbană. Schimbare de decor, teritorială și mintală. Dispariția peisajului în pictura avangardistă de la începutul secolului (Picasso l-a ignorat întotdeauna) anunța oare trecerea de la pământurile rurale la mediul de care beneficiază societățile noastre de clean services? E adevărat că îl preluaseră deja cărțile poștale și că, după 1900, era cam fără rost să rivalizeze cu documentul fotografic. Avem totuși sentimentul că aceste "catastrofe" plastice de la începutul secolului, printr-o repetată și foarte clasică anticipare a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]