364 matches
-
Ei, și ce ne recomanda În seara asta domnul Bédier de la „Le Forgeron”? biban roșu, servit rece, cu maioneză. Rosamund a comandat alt soi de pește. Nici unul din cei doi pești nu era bine preparat. Bibanul, la temperatura camerei, era cleios. Maioneza avea gust de alifie de zinc. - Cum e? m‑a Întrebat Rosamund. - Insuficient copt. Când l‑a gustat a fost de acord că peștele nu fusese suficient pătruns. La mijloc era complet crud. - Spune‑i patronului. Poți vorbi franțuzește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
aș vrea să dorm... MACABEUS (Exasperat.): Da’ dormi odată! PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi... Te păzesc eu... PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi, dolofanule, dormi... PARASCHIV: Te-am făcut vreodată broscoi râios? MACABEUS: Nu. PARASCHIV: Da’ rânză cleioasă? MACABEUS: Nu, nu cred... PARASCHIV: Da burdihan stricat, verde, cârâit și colcăit, te-am făcut? MACABEUS: Se poate... PARASCHIV: Pe toate astea voiam să ți le spun de mult... MACABEUS: Și le-ai ținut în tine? PARASCHIV: Le-am ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se judecă și-acușica pentru via aia care-a luat-o ai lui Soporan și nu mai vrea să o retrocedează? În fine... Privi îngândurat în jurul lui prin atelier. Un muscoi verzuliu se lipise de hârtia galbenă cu soluția aceea cleioasă de omorât gângănii și, cum se zbatea să scape, părea că se leagănă pe o curea lucitoare atârnată de bec. - Așa și cu nea Trandafir, oftă cizmarul. A plecat cu sculele. Și te mai miri de ce vezi la televizor. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dat și una după ceafă, ca să te trezești la realitate. mai târziu, când am Început școala, Îmi petreceam cele trei ore dintre venirea mea de la școală și sosirea alor mei de la serviciu cu ușa de la apartament larg deschisă. Atunci ființele cleioase se scurgeau pe holul blocului, atrase de goliciunea alb-murdară a pereților. Se destrămau Însă instantaneu, la prima deschidere a ușii de la intrarea În bloc, pentru că stafiile nu pot suferi spațiile deschise, curentul și zgomotul. Dimpotrivă, ceea ce le place lor sunt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cum, surprinsă de noua mea atitudine, stafia stătea În cumpănĂ. Dacă nu-mi dai imediat stiloul, te bat de-ți sar dinții, am amenințat-o eu, dând un pumn demonstrativ În masă și apu- cându-l pe Domojo. Știam că ființele cleioase nu suportă gălĂgia și violența. FĂră să mai stea pe gânduri, stafia și-a luat tălpășița. la câteva minute după aceea mi-am regăsit stiloul pe marginea chiuvetei din baie. mi- am amintit că-l pusesem acolo când Îmi dădusem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care Împânzise locul și mișuna bezmetică În căutare de chilipiruri. Ningea, Însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau În contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se Într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea În gropile din asfaltul șoselelor, devenind o torpilă periculoasă, care Îți era proiectată pe palton când Îți era lumea mai dragă. Trebuia să am mereu șosete de schimb În rucsac, pentru că umblam mai toată ziua pe jos. lucram
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
faciale, totul face parte din Stilul Personal. oamenii Își creează În jurul lor un fel de nor care-i ajută să se simtă speciali, deosebiți de ceilalți... Nimic nu poate fi mai monstruos decât stilul personal. E ca dâra umedă și cleioasă pe care o lasă melcul când merge pe frunză... Adina Dabija 86 — Stai puțin. Tu arunci apa din albie cu copil cu tot, spuse Catinca. De ce trebuie să renunți complet la scris În loc să cauți un alt mod de a scrie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
odată ce depășeam perimetrul sacru al mahalalelor știam că nu ne mai găseam În siguranță și atunci Începeam din nou să vorbim Între noi, ca să ne risipim teama. orașul nou, zgomotos, cu blocuri Înalte, se năpustea asupra noastră cu tentaculele lui cleioase de interdicții. Din simplul fapt că era interzis să călĂtorești cu tramvaiul fărĂ bilet decurgeau consecințe devastatoare, ce ne separau iremediabil peste zi. Eu trebuia să merg la serviciu ca să câștig bani de bilete de tramvai și de crenvurști cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dat și una după ceafă, ca să te trezești la realitate. Mai târziu, când am început școala, îmi petreceam cele trei ore dintre venirea mea de la școală și sosirea alor mei de la serviciu cu ușa de la apartament larg deschisă. Atunci ființele cleioase se scurgeau pe holul blocului, atrase de goliciunea alb-murdară a pereților. Se destrămau însă instantaneu, la prima deschidere a ușii de la intrarea în bloc, pentru că stafiile nu pot suferi spațiile deschise, curentul și zgomotul. Dimpotrivă, ceea ce le place lor sunt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cum, surprinsă de noua mea atitudine, stafia stătea în cumpănă. Dacă nu-mi dai imediat stiloul, te bat de-ți sar dinții, am amenințat-o eu, dând un pumn demonstrativ în masă și apucându-l pe Domojo. Știam că ființele cleioase nu suportă gălăgia și violența. Fără să mai stea pe gânduri, stafia și-a luat tălpășița. La câteva minute după aceea mi-am regăsit stiloul pe marginea chiuvetei din baie. Mi- am amintit că-l pusesem acolo când îmi dădusem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care împânzise locul și mișuna bezmetică în căutare de chilipiruri. Ningea, însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau în contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea în gropile din asfaltul șoselelor, devenind o torpilă periculoasă, care îți era proiectată pe palton când îți era lumea mai dragă. Trebuia să am mereu șosete de schimb în rucsac, pentru că umblam mai toată ziua pe jos. Lucram
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
faciale, totul face parte din Stilul Personal. Oamenii își creează în jurul lor un fel de nor care-i ajută să se simtă speciali, deosebiți de ceilalți... Nimic nu poate fi mai monstruos decât stilul personal. E ca dâra umedă și cleioasă pe care o lasă melcul când merge pe frunză... — Stai puțin. Tu arunci apa din albie cu copil cu tot, spuse Catinca. De ce trebuie să renunți complet la scris în loc să cauți un alt mod de a scrie, altceva decât expresia
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Odată ce depășeam perimetrul sacru al mahalalelor știam că nu ne mai găseam în siguranță și atunci începeam din nou să vorbim între noi, ca să ne risipim teama. Orașul nou, zgomotos, cu blocuri înalte, se năpustea asupra noastră cu tentaculele lui cleioase de interdicții. Din simplul fapt că era interzis să călătorești cu tramvaiul fără bilet decurgeau consecințe devastatoare, ce ne separau iremediabil peste zi. Eu trebuia să merg la serviciu ca să câștig bani de bilete de tramvai și de crenvurști cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
În fugă, nici nu s-au mai uitat În urmă. După ce a sorbit un rest de cafea rămas În ceașcă, pînă la zaț, Thomas a privit În jur; era bine acolo. Venise vremea să facă un duș. Se simțea nițel cleios, pielea avea o patină, urmă a Încleștărilor de peste noapte; apa va purifica trupul, va limpezi cugetul; Împrospătat, Thomas va evalua, apoi, fumînd tihnit o țigară, rezultatul incursiunii sale. Cucerise tabăra celor două lesbiene, chiar dacă nu asta Își propusese, Își văzuse
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acolo, pe unde oi fi voiajat, maică-ta, tuberculoasa, ți-o fi cumpărat și lui matale vreun dormitor... Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă de greață sub care îi dăduseră brânci pupilele celuilalt. Străinul avea ochii inexpresivi, cleioși , cavernoși, ca de statuie înverzită de fontă ori ca de pește fiert. Globurile oculare albe i se foiau pervers prin lichidul alb înconjurător. Bodogăni. - ...C-are mandea acasă un gen de viraj. Când îl ia, simți precis că ți s-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și scria cifre pe o hârtie, însă bisericește - adică cu slove; o tăcere adâncă era în cămară și numai pana cea veche de gâscă scîrșnea pe hârtia vânătă și grunzu - roasă or suna izbită [de] călămările pline c-o cerneală cleioasă și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de note marginale scrise foarte mic și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțămire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu espresia unei profunde neîndestuliri cu sine însuși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întoarse cu spatele, îmbrânceala reîncepu. Bunelu, mai încet la mâncare, apucă o ceapă printre picioarele celorlalți și începu să-i sugă foile roșiatice. Înfule cară, mârâind și privindu-se chiondorâș. Puțică își băgară limbile vinete în conservele golite, lingând fundurile cleioase. Stai ! strigă iar Calu și iarăși încremeniră, mai puțin Pârnaie, care își marca, în acest fel, protestul. Calu tropăi nervos, apropiindu-se de Faraon. Întinse mâna și îl măsură neîndurător. Acela se făcu mic și dădu să se ascundă în spatele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
altar la ieșirea din biserică, precum calea de la răsărit la apus. — Binecuvântat este Domnul Dumnezeul nostru, acum și pururea și-n vecii vecilor ! Amin ! Isaia avea, dintr-odată, un glas nou, lipsit de urmele seci ale tutunului și de alunecările cleioase ale țuicii. Cortegiul tresări, își îndreptă spinările și- și netezi veșmintele, Puțică agitară prapurii, apoi îi păs trară drepți și neclintiți. Calu se schimbase, nu mai avea coama zbârlită și botul alungit din orice parte l-ai fi privit. Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sunt, în principal, trei: ouăle se pot fierbe, pot fi prăjite în tigaie sau preparate la aburi. Ouăle se pot fierbe în apă rece sau în ciorbă, cu sau fără coajă: în primul caz, se obțin ouă moi (3 minute), cleioase (4 minute) sau tari (10 minute). Ouăle bătute, vărsate în ciorba fierbinte și „strivite” cu o furculiță devin ouă zdrențuite. Tot în apă se prepară și ochiurile dietetice: ouăle se sparg și se fierb 2-3 minute în apă clocotită în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de toate. Aveam preferințe [...]. La mere era cel mai o.k., fiindcă nu ne murdăream foarte mult. Erau mari, vizibile, puteam strânge [mai ușor]. La struguri, deși era plăcut, [că] mergeam spre diferite podgorii, era foarte greu de strâns, erau cleioși, ne murdăream [...]. Cel mai jalnic era la roșii, pentru că stăteam aplecați tot timpul să căutăm între tufe și de asemenea ne băteam cu roșii și ajungeam foarte murdari acasă. Și chiar îi invidiam pe cei de la liceul agricol, care erau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
iar asemenea detalii trasează limitele vieții concentraționare. Soljenițîn nu obosește să caute cuvinte capabile să comunice oroarea specifică lagărului, "această lume sinistră, unde fiecare roade pe cine poate, unde viața și conștiința omului se cumpără pe o rație de pâine cleioasă"137. Abuzul de a ține oamenii închiși este cu atât mai înfiorător cu cât înseamnă a închide valori fundamentale pentru omenire, de vreme ce "oamenii stau în lagăr pur și simplu și pentru credința în Dumnezeu, și pentru setea de adevăr, și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îi înlocuiește numele. Soljenițîn semnalează, ca fiind specific lagărului, "procesul aparte de obturare a orizontului intelectual și spiritual al ființei umane, de reducere a omului la condiția de animal"147 și subliniază că foarte greu de suportat este "permanenta și cleioasa indistincție (pentru un intelectual chinuitoare), sentimentul că nu ai personalitate, că ești doar un membru al brigăzii"148. Întâlnim și la Vladimir Bukovski, o observație asemănătoare privind dimensiunile răului concentraționar, care lovește în ceea ce are omul specific: Cea mai neplăcută
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui și cârâind într-un târziu: „Cum mă, crezi că ai tu preș ca să mă duci pe mine? Ha, ha, ha, păi ăla era măă... și înainte de a spune cum era acela, slobozi iar câteva cascade de râs gros și cleios, ăla era de cinci ori ca tine, numai cu un deget te-ar fi străpuns dintr-o parte în cealaltă, că l-ai terminat tu, asta să i-o spui lui mutu, cine să te creadă că l-ai înfruntat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sunt... Simți nevoia să facă totuși ceva, să facă ceva pentru atâția morți. Ce? A, da, să tragă clopotele, asta trebuie, pentru morți trebuiesc trase clopotele . Își aminti ceva, se întoarse înapoi greoi, clefăind cu cizmele de cauciuc prin noroiul cleios ca o pastă galbenă și se îndreptă spre manivela barierei mecanice, dădu la o parte piedica și începu s-o învârtă. Odată cu aceasta cele două clopote care prevesteau sonor închiderea și deschiderea barierei începură să sune înalt și melodios. Ridica
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
miere de albine Un țânc mai mititel se băgă și el să se ițească printre doi băieți mai mari sticlindu-i a curiozitate ochii, până unul dintre ei îl repezi brusc de căzu drept în fund în noroiul galben și cleios al toamnei târzii. Vălmășagul vocilor creștea necontenit. - Mai sus piciorul nea Lupău - Ne Lupău, dă și din cap așa ca ursul, altă dată făceai mai frumos. Joacă acum că de băut ai să bei după aceea. Omul acela de statură
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]