272 matches
-
așa cum clamează Michels (1971). Modelul vertical al mobilizării în epoca modernă va fi apoi folosit în mobilizarea populației pentru război și pentru construirea statului totalitar în Uniunea Sovietică, Italia fascistă și Germania nazistă. O altă formă de mobilizare verticală este clientelismul. El pleacă de la o relație materială între patron și client specifică societăților agrare dar își pierde acest caracter în societățile moderne. Aici ia mai curând aspect de corupție, în condițiile în care clienții nu se mișcă liber pe o piață
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
într-un decor social cu un număr de semnificații culturale și morale. Înțeleasă în acești termeni mai largi, corupția a fost denumită „schimbul social” și „corupție socială”. Aceasta din urmă este înțeleasă în mod convențional ca un element integrat al clientelismului. Clientelismul implică adesea un schimb de beneficii materiale, dar nu poate să se rezume la acestea, deoarece are o implicație socială și culturală mai largă. Clientelismul, nepotismul, favoritismul etnic sau de altă natură reprezintă toate variante ale corupției, în termeni
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
un decor social cu un număr de semnificații culturale și morale. Înțeleasă în acești termeni mai largi, corupția a fost denumită „schimbul social” și „corupție socială”. Aceasta din urmă este înțeleasă în mod convențional ca un element integrat al clientelismului. Clientelismul implică adesea un schimb de beneficii materiale, dar nu poate să se rezume la acestea, deoarece are o implicație socială și culturală mai largă. Clientelismul, nepotismul, favoritismul etnic sau de altă natură reprezintă toate variante ale corupției, în termeni sociali
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
socială”. Aceasta din urmă este înțeleasă în mod convențional ca un element integrat al clientelismului. Clientelismul implică adesea un schimb de beneficii materiale, dar nu poate să se rezume la acestea, deoarece are o implicație socială și culturală mai largă. Clientelismul, nepotismul, favoritismul etnic sau de altă natură reprezintă toate variante ale corupției, în termeni sociali<footnote Médard, J. (1998), “Postface”, în Briquet, J.-L., Sawicki, F. (eds.), Le Clientélisme Politique dans les Sociétés Contemporaines, Presses Universitaires de France, Paris, p.
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
inițiate unele dezbateri politice la scară mare asupra legitimității, reprezentării și participării, în general sub forma unor dezbateri asupra rolului societății civile. Au fost însă inițiate și modele din antropologia socială și sociologie asupra reciprocității și rețelelor, cât și asupra clientelismului și nepotismului, în scopul explicării cauzelor corupției. În politologia convențională, cauzele corupției se consideră a fi reprezentate de deficiențe în sistemul politic și în mod particular de „deficitul democratic”. Corupția are drept cauză sisteme politice care sunt deficitare în formule
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care corupția reprezintă acumularea de resurse. Favoritismul reprezintă tendința pe care o au unii demnitari și politicieni, care au acces la resursele de stat și dețin puterea pentru a hotărî distribuirea acestora, de a oferi tratament privilegiat anumitor persoane. Favoritismul, clientelismul reprezintă, mai degrabă, înclinația de fiecare zi a celor mai mulți oameni de a favoriza propria familie (clan, trib, grup etnic, religios sau regional). Favoritismul reprezintă un mecanism politic de bază în multe țări autoritare și semidemocratice. În majoritatea sistemelor nondemocratice, președintele
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de lipsă de Înțelegere, Fermín hotărîse că era necesar să-l facă să-și exerseze oratoria latentă și sociabilitatea. — Omul, ca o bună maimuță ce se află, e un animal social: de o mare trecere se bucură, În cazul său, clientelismul, nepotismul, bișnița și bîrfa ca jalon intrinsec de conduită etică, argumenta el. E pură biologie. — Iată că s-o schimba. — Ce mojic mai ești și dumneata uneori, Daniel. Tomás moștenise Înfățișarea de dur de la taică-său, un prosper administrator de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
acest protomodel al spațiului carceral. În orice Penelopă stă la pândă o Xantipă. Ciobanul din Miorița nu putea să-și bareze cu ghioaga intrarea în legendă. Orice bărbat rănit din dragoste devine un Polifem rănit. Zeii au fost răpuși de clientelism și imoralitate. Urmează, probabil, să cumpărăm din magazine chunga Dante și prezervative Dezdemona. Acum în plină împărăție a anecdotismului, metafizica tinde să devină un lux inutil. Conducătorii de popoare care populează miturile „beneficiază” de proiecții false. RELIGIE Cred că și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Tonul observatorilor străini în privința lui Carol s-a schimbat, trecînd de la suspiciune și îndoială la respect. Regele s-a detașat de liberalii epuizați de anii petrecuți la putere și îndepărtați în 1888 de o nouă generație care contestă monopolurile și clientelismele din partid. Odată cu întoarcerea conservatorilor și reglementarea crizei politice și agrare din acest an de tulburări, Carol găsește un nou fundament: el nu mai este candidatul "roșilor", el a devenit în întregime și dincolo de alianțe partizane, rege al României. El
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
profesia juridică. Aceasta din urmă este învestită cu misiunea de a dota statul formelor fără fond cu un eșafodaj complicat de legi și de regulamente, în spatele căruia se află realitatea mediocră a unei societăți care descurajează travaliul autentic și oferă clientelismului un câmp vast de manifestare. Acolo unde alte națiuni preferă să investească în cultivarea talentelor individuale, ca modalitate de a pregăti un progresmaterial general, elita autohtonă este fascinată de reproducerea instituțiilor juridice, percepute ca vehicule de acces spre civilizație. Fetișizarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
al face să supraviețuiască în timp. Din formele fără fond decurge, așadar, obsesia lui Carp legată de imaginea unei națiuni care abandonează, o dată pentru totdeauna, reflexul replierii către stat, căutând, prin energie individuală, articularea binelui comun. Unui stat împovărat de clientelism, Carp îi va opune, odată cu „Era nouă“, proiectul de evoluție organică a descentralizării și independenței justiției. Unei societăți de paraziți ce gravitează în jurul mirajului bugetar, Carp nu va înceta să îi contrapună un etos al muncii, hrănit de școlile de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dată care trebuie apărată. Se poate considera că partidele naționaliste moderne au această origine. Cele mai vechi partide, în special cele mai vechi partide europene se caracterizează prin această origine. De exemplu, în Anglia, Whigs și Tories se bazau pe clientelism, din care au luat naștere în cursul secolului al XIX-lea; atunci și-au obținut propria legitimitate. O evoluție similară a caracterizat cele mai vechi partide conservatoare și liberale ale altor țări vest-europene, indiferent de diferențele ideologice care au apărut
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ministeriale se ocupă de orice problemă care este de interes pentru un ministru. Susținătorii acestei practici pot cădea de acord că s-a ajuns la un anumit grad de inflație din punct de vedere al numărului și că sistemul susține clientelismul; dar se spune că, în consecință, miniștrii sunt mai eficienți, iar departamentele mai bine controlate de la vârf, dezavantajele fiind un preț mic de plătit față de beneficiile obținute. Există totuși dubii privind mărimea acestor beneficii. Este dificil de evaluat dacă miniștrii
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sporită de politicile structurale care provoacă atâtea suferințe țărilor africane. Sociologic, e foarte verosimil că doar o elită accede, în unele țări, la învățământul secundar. De altfel, teza lui Joseph Lompo insistă într-un mod convingător și curajos pe efectele clientelismului clanurilor și potentaților locali asupra posibilităților de a continua studiile. Adevărata problemă a excluziunii nu ar fi deci violența școlară ca reacție frustrată în fața inegalității, ci o excluziune din școală; • printre motivele materiale, faptul că mulți copii muncesc poate avea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-un cadru postcolonial sau neocolonial au fixat termenii noilor provocări pentru antropologia politicului. După o perioadă dedicată relicvelor din folclorul vechi, specialiștii Europei s-au aplecat asupra unor chestiuni arzătoare, dar prost cunoscute în cadrul regimurilor democratice, cum ar fi clientelismul, moștenirea funcțiilor, legăturile dintre puterile locale și stat. Mutațiile actuale falimentul blocului sovietic, mondializarea, multiculturalismul, punerea în discuție a statului-națiune, dar în același timp apariția unor micro-state au lărgit programul preocupărilor antropologilor. Multiculturalismul, de exemplu, este un fenomen complex în interiorul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dezvoltă și stabiliza în timpul procesului de consolidare sau care se vor schimba, și, mai mult sau mai puțin treptat, vor disparea în procesul de "dezancorare" și criză 38. În perspectiva dezvoltată aici, avem patru "ancore" reale, studiate empiric (organizarea partidelor, clientelismul, neo-corporatismul, rolul de gatekeeper al partidelor), imputabile viziunii clasice a mecanismelor de reprezentare (electorală și funcțională). 1) Așa cum sugerează cercetările clasice ale organizării partidelor și alegerilor 39, prima "ancoră" se referă la partide și la organizațiile lor. Dacă vorbim în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ar fi companiile private mici și mari, intelectualii sau chiar indivizi implicați în relații clientelare. Legăturile dintre guvern și elitele de partid pe care acesta le include cu interesele organizate pot fi regăsite într-un sistem corporativ 42. 2) În ce privește clientelismul există deja o literatură amplă (Morlino, 1998, cap. 4). Este ușor de intuit cum clientelismul, specific anumitor contexte culturale și sociale, îi face pe anumiți indivizi, neorganizați și neprotejați, dependenți de autoritățile publice, și, mai presus de toate, de partidele
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Legăturile dintre guvern și elitele de partid pe care acesta le include cu interesele organizate pot fi regăsite într-un sistem corporativ 42. 2) În ce privește clientelismul există deja o literatură amplă (Morlino, 1998, cap. 4). Este ușor de intuit cum clientelismul, specific anumitor contexte culturale și sociale, îi face pe anumiți indivizi, neorganizați și neprotejați, dependenți de autoritățile publice, și, mai presus de toate, de partidele în măsură să le distribuie beneficii de diferite tipuri. Este, prin urmare, o "ancoră" puternică
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partide, nu și celui judiciar, administrativ, militar. Și acesta nu este singurul rol pe care partidele îl pot juca în raporturile cu grupurilor de interese. În cele din urmă, există posibilitatea ca "ancore" diferite să se suprapună (în special gatekeeping-ul, clientelism-ul și neo-corporatismul): această situație duce la o consolidare mai puternică. Se pot creiona diferite scenarii cu referire la relațiile dintre partide și grupuri (Morlino, 1991), cu sau fără implicarea directă a sectorului public. Pentru a facilita expunerea, putem distinge
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu elitele partidului va fi unul de neutralitate sau chiar de acces direct. În mod contrar, dacă societatea civilă este slab organizată și nu dispune de resurse independente, atunci cel mai probabil scenariu este cel de dominio. Organizația de partid, clientelismul, formele de corporatism și gatekeeping-ul de partid, sub diferite forme, sunt așadar "ancore" principale care se pot suprapune, amplificând procesul de consolidare. Legitimitatea "exclusivă" și "inclusivă" sunt cele două rezultate principale ale procesului de legitimare, cu adaosul aspectelor consensuale. Ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
simplificate în figura 5.2 prin comprimarea a trei aspecte într-unul singur, reprezentat de relația continuum-dominio-neutralitate. Astfel, la o extremă există un dominio (de o intensitate mai mare sau mai mică) asupra societății, exercitat prin organizațiile de partid, gatekeeping, clientelism și diferite acțiuni ale corporatismului; la cealaltă extremă a aceluiași continuum avem o societate civilă mai activă, autonomă, cu o articulare scăzută a organizațiilor de partid, cu o prezență limitată sau chiar cu absența altor "ancore" (prin urmare, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
legitimări limitate sau exclusive, singura cale către consolidare poate fi controlul societății exercitat de către un partid dominant. Cu alte cuvinte, în lipsa unei legitimări inclusive a noului regim (sistemul fiind insuficient consolidat) se impun: organizarea de partid, controlul grupurilor structurate și clientelismul. În situații asemănătoare, entitățile de partid, în timp ce se organizează, înglobează diviziunile interne ale societății, influențând comportamentul grupurilor și al indivizilor din societatea civilă și canalizându-l către arenele democratice instituționalizate și aplanând astfel conflictul. După o anumită perioadă de timp
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cazuri? Și, mai presus de toate, care este mix-ul relevant pentru consolidările democratice specifice celor patru țări? Pentru a răspunde la aceste întrebări ar trebui să ne întoarcem la organizațiile de partid, la posibilul lor rol de gatekeepes, la clientelism și neo-corporativism. Mai precis, se poate porni de la afirmația conform căreia procesul de legitimare nu a fost atât de amplu încât să contribuie la o consolidare substanțială a regimului, diverse "ancore" indicate mai sus devenind indispensabile pentru atingerea acelui obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Spania poate fi considerată un exemplu de consolidare prin intermediul elitelor. Rolul fundamental al elitelor este pe deplin confirmat de analiza unor aspecte specifice ale relațiilor dintre stat, partide politice și societatea civilă: nu numai referitor la neutralitate, dar și la clientelism și la pactele corporative negociate de către partide, sindicate și elitele antreprenoriale. În Portugalia, procesul de consolidare democratică se datorează unui al treilea model. În acest caz, dimensiunea de control este reprezentată prin organizațiile de partid, relativ mai dezvoltate decât în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de alegeri și un leadership "puternic" (socialist) - toate acestea explică poziția crucială a elitelor partidului în procesul de consolidare spaniol. Partidelor politice și organizațiilor de partid li se adaugă celelalte "ancore", ca elemente-cheie ale consolidării. Pentru "angajarea" societății civile, gatekeeping-ul, clientelismul și neo-corporatismul ar putea fi chiar mai importante decât organizația de partid. Dar nu este acesta punctul crucial. Este vital mai degrabă amestecul de "ancore", care se auto-alimentează și se suprapun, prin faptul că acest amestec (diferit de la caz la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]