799 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > PIRUETA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Clinchete răscolitoare și vuiet de codri sub zburdăinicia poienilor-mângâierilor gândurilor tale, mi-aduci! În visul visului îți rostesc numele sub chemarea-ți ce-a deșteptat harpa sufletului meu acordată acum cu a sufletului tău ín variațiuni nemaiauzite. Fiecare pas ne apropie
PIRUETA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367877_a_369206]
-
una singură. - Te înțeleg și ce pot să-ți spun decât că trebuie să fi fii puternică. Vei trece și peste acestea cum ai trecut și peste altele. - Mulțumesc, Mircea. Mai vorbim. Te sărut cu drag. - Și eu. Se auzi clinchetul telefonului închis de către iubită la celălalt capăt. Vestea cu accidentul vascular al mamei a căzut ca un trăznet. A rămas marcat de tragedia din familia iubitei. Urmările acestui accident sunt de lungă durată și starea de sănătate greu de recuperat
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
ou, foarte delicioasă? - Vă rog să-mi spuneți Săndica. Prefer o băutură mai puțin alcoolizată. Nu sunt obișnuită cu alcoolul. - Desigur, aduce Maria sticla imediat. Există și pepsi cola. Masa a decurs într-o liniște în care se auzea numai clinchetul porțelanurilor lovite cu tacâmurile. La început s-a instalat o atmosferă glacială, de tatonare și studiere reciprocă. Săndica nu putea să nu observe cum era privită discret de ambii părinți. Parcă nu-i pria supa deosebit de delicioasa. Înghițea câte puțină
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când lumânările se-aprind pe la ferestre-n fiecare casă, auzi colindători umblând nașterea Pruncului să o vestească. Cu bucurie strălucesc în noapte luminile speranțelor creștine și se deschinde-ndată orice poartă atunci când, colindând, Crăciunul vine! În clinchet viu de clopoței, spre ceruri, îngerească se adună cântarea sufletelor credincioase, așa cum e lăsat de datina străbună. La mesele împovărate colorat cum n-au fost niciodată peste an, în fiecare casă, vezi cum s-au adunat vlăstare ale fiecărui neam
CÂND LUMÂNĂRILE SE-APRIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367779_a_369108]
-
zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori, Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de sărbători. Clipele devin regine când colindele răsună, Iar în templele de jad îngerii-aduc Vestea bună. Clinchete de clopoței însoțesc dumnezeirea, Prunc născut pe-altar de jertfă, aducând prin hâr iubirea. Trec de porți cu promoroaca și vitralii străvezii, Beau nectar de scorțișoară ațipită-n frenezii Și pe-un zurgalău de vânt zbor în sania bucuriei Înspre
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
perle. Cântecele Stelei Enache sunt alternative între modalitățile de condensare în superbitate a vocii dăruite artistului să edifice muzicii obeliscul propriu, sunător liric, sensibil, ca un clopoțel de floare, ca un clopoțel de argint, ca un clopoțel de porțelan cu clinchet fin de iubire și dor, aluvial de melodii, ca avalanșa miracolelor din pieptul pianului. Dacă încetează a fi auzite un timp cântecele Stelei Enache - pentru că nici lămpile cerului nu ard zi și noapte, ci, numai când reveria imită pe înger
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Să te dezmierd și cu extaz să te-mbăiez În băi de mir, de vin și-adrenalină, De ieri spre mâine azi să te păstrez... Iarnă rebelă În sufletu-ți cupă, iubito, mă toarnă Și bea-mă în seri de clinchete sparte ... Când viforul șuieră-n sobă și-i iarnă... Eu la un pol, tu la polul opus, prea departe... În sufletu-ți ceară prelung mă topește Lumină să-ți dau, să-ți fiu lumânare Când ninge cu dor și în
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
la o baie relaxantă cu multă spumă. Apăsă butonul liftului de mai multe ori. Nu avea răbdare. Urca și cobora dar nu ajungea niciodată până la etajul ei. Nu avea chef să coboare pe scări. Prea multe trepte. Într-un târziu, clinchetul binecunoscut al ascensorului deschidea ușile în fața ei. Intră și apăsă butonul pentru parter. Nu ințelegea, ce se întâmplă. În loc să coboare, liftul urca.Nu vroia, să intre în panică. Presă butonul de mai multe ori. Nu răspundea la comenzi. Probabil o
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
Visul meu se împlinise! Ceea ce căutam de atâta timp se afla chiar în fața mea! Neliniștile mele aveau să ia sfârșit! Eram în extaz și mi se tăia respirația! Îmi tremura mâna când am apăsat clanța, pentru a intra în magazin. Clinchetul unui clopoțel ce s-a auzit când am deschis ușa, mi-a anunțat prezența. Cu toate acestea, înăuntru nu m-a întâmpinat nimeni. Am zăbovit un timp, privind rând pe rând, de aproape, poșetele. Apoi, am stat nemișcată. Minutele se
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
unei minaudiere. Fără știu de ce, ascultându-l, mă simțeam nesigură și puțin vinovată că mă aflam acolo și parcă aș fi vrut să dispar, căci ceva mi se părea monstruos și în același timp, fantastic în toată întâmplarea aceasta și ... Clinchetul monedei de cinci lei, ce aterizase direct pe mozaicul de pe jos, când scosesem mâna din buzunar, m-a trezit la realitate și i-a întrerupt discursul. Privirile noastre s-au îndreptat către moneda ce alunecase la picioarele lui. Domnul s-
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
Aș prinde lumea într-un crin În cupa lui de mărgărint, În aurul caliciului, În semințele adâncurilor. De-aș fi un cântăreț, La fel de iscusit Precum Orfeu, Aș închide tăcerea într-un sunet Și aș asista la nașterea unei șoapte, În clinchet duios de cântec. Mi-e drag pământul, Einstein de-aș fi L-aș prinde într-un gând... Sămânța gândului aș semăna În carnea și izvoarele pământului, Capsula timpului ar fi Ce... timpul din goană-i L-ar opri... Referință Bibliografică
DE-AŞ FI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350404_a_351733]
-
ou, foarte delicioasă? - Vă rog să-mi spuneți Săndica. Prefer o băutură mai puțin alcoolizată. Nu sunt obișnuită cu alcoolul. - Desigur, aduce Maria sticla imediat. Există și pepsi cola. Masa a decurs într-o liniște în care se auzea numai clinchetul porțelanurilor lovite cu tacâmurile. La început s-a instalat o atmosferă glacială, de tatonare și studiere reciprocă. Săndica nu putea să nu observe cum era privită discret de ambii părinți. Parcă nu-i pria supa deosebit de delicioasă. Înghițea câte puțină
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > CUPĂ ARTEI Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cupă Artei Din Cupă Artei Formele-i se joacă Prin unghii Îmi sună clinchetul de pofta Și sorb din ea Adânc și sățios Iar vinul ei Prin spirit mă îmbată! .................................. Și sorb din ea Adânc și sățios Profundu-i conținut Nutresc să îl cunosc!! O! Cupă a Artei, De vită elegantă Cu vinul sfânt Și
CUPA ARTEI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349364_a_350693]
-
Gurghiului pentru a conserva și promova tradițiile specifice zonei. Pe platoul de la Fâncel, din comuna Ibănești, pe malul apei Gurghiului, la poalele munților, într-un spațiu restrâns, unde susurul și limpezimea apei se împletesc cu glasul, prospețimea și răcoarea pădurii, clinchetul tălăngii cu glasul fluierului, unde lemnul pădurii are rezonanța cântecului, unde piatra a rodit în temelia caselor, unde harul izvorăște din seva copacilor și din piatra muntelui, au construit un sat alegoric ale cărui elemente esențiale sunt casa tradițională, specifică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
crăiță Complexă ca un semn de exclamare Cum timpul se topea încet în zare Pe orizont șuviță cu șuviță. Portreul cu penel de contemplare Omagial sonetul meu - Domniță Dintr-un album de epocă mlădiță Duios prin anotimpuri visătoare. Cu argintiul clinchet clopoțeii Pe aripa de vis a fanteziei In zborul către astre al ideii. Să dăm un loc în viață poeziei Reinventând și muzele, și zeii - Apoteotic - ODA BUCURIEI. Referință Bibliografică: Oda bucuriei / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ODA BUCURIEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348077_a_349406]
-
dragoste’mbrăcată. ! Ia mai mănați măi flăcăi, Hăi, hăi..... !!! Iar în trecere prin lume Iți doresc să ai un nume..., Să fi OM de Omenie. Omul bun și omenos, Are-n viață ce-i frumos ! Ia mai mănați măi flăcăi Clinchete de zurgălăi Alai mare, veselie, La tot omul bun să fie ! Am plecat că vine Anul Și m-oți bate cu toptanul! De v-a plăcut urarea, Vă las contul meu mai jos Ca să am și eu folos ! LA MULȚI
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
stă numa-n concedii ! Colindați spitale, orfelinate, Muncitorii, lucrătorii de la sate... Chiar pe cei din pușcării, Că n-au alte bucurii. Ar fi multe de urat Pentru Noul An mai bun și mai bogat, Dar se-aud din patru zări Clinchete de zurgălăi. De-aia vă îndemn, flăcăi, Să mai strigați: hăi, hăi, hăi ! ION PĂRĂIANU ș Referință Bibliografică: URARE DE ANUL NOU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
de una singură. - Te înțeleg și ce pot să-ți spun decât că trebuie să fi puternică. Vei trece și peste acestea cum ai trecut și peste altele. - Mulțumesc Mircea. Mai vorbim. Te sărut cu drag. - Și eu. Se auzi clinchetul telefonului închis de către iubită la celălalt capăt. Vestea cu accidentul vascular al mamei, a căzut ca un trăsnet. A rămas marcat de tragedia din familia iubitei. Urmările acestui accident sunt de lungă durată și starea de sănătate greu de recuperat
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
cap o frunză. Și-adormi până în zori, Printre frunzele surori Îl treziră, sclipitoare, Primele raze de soare. Auzind un cântecel Scutură din clopoțel, Albi, din frunze, ghioceii Se iviră că și mieii. Vântul cald de-acum adie Doamne câtă bucurie, Clinchetele se-ntețesc Și alți ghiocei trezesc. Citește mai mult: Citește mai mult: Poezii pentru copii, valeria tamâș Referință Bibliografica: Primăvară în poiana / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul ÎI, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
PRIMĂVARĂ ÎN POIANĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362062_a_363391]
-
al telefonului m-am ridicat și, cu apa șiroind pe trupul meu am străbătut holul, care lega camera băii de sufrageria casei. Am reușit să-mi șterg cu prosopul doar palmele pentru a putea ridica receptorul. Până să-l ridic, clinchetul strident al aparatului, încorsetat într-o carcasă neagră de ebonită, tăcu. Am ridicat și sunetul de ton îmi apăru în ureche. Am pus receptorul în furcă și am așteptat câteva secunde. Când am dat să mă întorc, pentru a-mi
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
privi pe Ghiocel, examinându-l îndelung. Îi plăcu de el, iar înfățișarea lui îi stârni chiar niște pofte. Își zise: „ Hmm! Subțirel, frumușel, tinerel...” Dar cel mai mult îi plăcură veșmintele lui elegante, strălucirea albului și clopoțeii de argint cu clinchetul lor prelung. Bietul Ghiocel, înghețat bocnă, tremura de-i clănțăneau dinții și-i sunau toți clopoțeii. - Cum te numești, voinice, și de unde vii? îl întrebă împărăteasa, zâmbindu-i cu simpatie. - Mă numesc Ghiocel și vin din țara lui Soare-Împărat, Alteță
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
sunt surd ... Tu, sentiment dulce, în suflet m-ai ars . Din ceaiul rămas pe o noptieră Mă-ndemni să beau c-un semn făcut din deget Și-aprinzi țigara de pe scrumieră, Pe care-o vreau, dar peste tine, preget . Un clinchet se-aude-n raftul de la bar ... E timpul, iubito, să ne despărțim ... Prin sânge simt trecând un gust de amar, Dar nu-ți fie teamă, că noi ne iubim . Toate acestea aș dori să le uiți, Cu primul pas pe care-l
TU EŞTI O FLOARE-N PRIMĂVARĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366068_a_367397]
-
cea mai bună formă la munte. Promit și... știi cât de mult te iubesc. - Da, bine... știu. M-ai liniștit atunci. Atunci vorbim peste două zile la ora unsprezece fix. Te sărut cu toată dragostea. - Și eu. Se auzi un clinchet cum s-a închis circuitul. Peste câteva clipe sună centralista să-i comunice câte minute a vorbit și costul convorbirii. - Cu cine ai vorbit dragule așa de mult? Ți-ai sunat colegii? - Nu, am sunat în Dobrogea, să văd dacă
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
să nu sune două la fel. Așa se face că, atunci când turma păștea, el sta nemișcat în mijlocul ei, sprijinit cu bărbia în bâta groasă de corn sau lungit în iarbă cu aceeași bâtă sub ceafă, și asculta fascinat concertul de clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o parte sau alta a cioporului de oi răspândit în evantai pe golul alpin, se auzea lătratul furios al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
supusă, traiectoria numai de El știută. Lacrima mamei, peste „supărarea” dragului de tata - că nu eram fecior -, zâmbetul celor mai frumoase flori din „grădina curcubeului meu”, plânsetul pietrei sub șuierul vântului, susurul izvoarelor și limpezimea lor, seninul fiecărei dimineți și clinchetul stelelor pe cerul nopților grele de-atâtea vise, mi-au fost ursitoare hărăzindu-mi dragoste de frumos, de liniște, de adevăr și de oameni. Poate că aveam și-un condei rătăcit prin căruța încărcată de doruri pe care-am avut
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]