265 matches
-
factori de la cel mai înalt nivel, ceea ce face ca ponoasele poluării să le tragă tot locuitorii din zonă, dar și factorii de conducere ai societății miniere, deoarece cei care se ocupă cu protejarea mediului dau amenzi. Referință Bibliografică: COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 657, Anul II, 18 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
trebuie sa uităm de poetul Sorin GÂRJAN, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor a mai multe volume de poezii. Printr-un efort de remarcat este recenta lucrare a medicului primar pneumoftiziolog Ioan NISTORAN ; File din istoria ocrotirii sănătății in Clisura Dunării, volum apărut în anul 2006. Trebuie amintiți Doctor Inginer Octavian CRIVACUCEA, inginer Ion CREINICEANU, inginer Moise RĂȘINAR, doctor inginer Ion CHISĂLIȚĂ, actualul primar al orașului Moldova Nouă. Desigur că tot ce am scris sau scriu despre acest oraș este
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII Am călătorit de foarte multe ori pe drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova, deci normal, prin
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII Am călătorit de foarte multe ori pe drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova, deci normal, prin Clisura Dunării. Ajungând la fostul pichet de grăniceri, practic ieși din localitatea Coronini. Trecem peste un pod al pârâului Cicălovăț un alt
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII Am călătorit de foarte multe ori pe drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova, deci normal, prin Clisura Dunării. Ajungând la fostul pichet de grăniceri, practic ieși din localitatea Coronini. Trecem peste un pod al pârâului Cicălovăț un alt mic afluent al Dunării. Fără vreo importanță acum, dar foarte exploatat în trecut, aici fiind mai multe mori de
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
încât rămân chiar mirat! Apropiindu-ne de un alt afluent al Dunării, vedem o deschidere mai largă a văii Alibegului, fostă vatră a satului vechi, sau bătrân cum îi spun localnicii, foarte bine descris de învățătorul Alexandru MOISI în Monografia Clisurii tipărită în anul 1934 la Oravița. Alibeg se presupune a fi dat de numele fiului sultanului Mehmed! Asa o fi? Astăzi la Alibeg e pustiu, doar în zilele frumoase aici se campează multe autoturisme și se încing grătarele în weekend
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
la Oravița. Alibeg se presupune a fi dat de numele fiului sultanului Mehmed! Asa o fi? Astăzi la Alibeg e pustiu, doar în zilele frumoase aici se campează multe autoturisme și se încing grătarele în weekend. Referință Bibliografică: Drum prin Clisura Dunării...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
, Nuși (23.IV.1872, Avdela, Grecia - 8.IV.1941, București), poet și prozator. Fiul unor țărani aromâni, T. face studiile primare la Clisura, iar liceul la Bitolia, terminându-l în 1892. După un an de profesorat urmează, între 1894 și 1899, Facultatea de Litere din București, făcând, în paralel, și doi ani la Facultatea de Drept. Tot acum scoate, pe cheltuiala proprie, revista
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului, cu cele două cataracte de la intrare și ieșire, prin Clisură, venind din limba latină clausura, plural desemnând cele două zăvoare, de sus și de jos, ale unei uși. Oricât ar părea de ciudat, se poate afirma, fără greș, că fluviul Dunărea are două origini. Acest fluviu, care are vârsta Cuaternarului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de naivitatea noastră. Știi cât de drag mi-ai fost când a venit faxul de la Președinție că aderăm la bombardeaua din Kosovo, și tu le-ai zis în față: - Nu mă faceți, că mă apuc de contrabandă cu benzină pe Clisura Dunării! Uneori aveam reprezentarea ta cu un cuțit între dinți și o năframă pe ochi. Și mă fascina să-i văd livizi pe ceilalți, livizi de jenă că un intrus e în lumea lor. Bună dimineața! Știi că m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
avut ce să îngroape. Mă gândeam, se întoarse Jenică la ipoteza dintâi, că în apă doare mai puțin. Poate că se întâmplă fără să-ți dai seama, ca-n somn. — Erau multe frunze pe care putea să pășească. Acolo, la clisură, pădurile coboară până la mal. Între noi, el a dus jocul până la capăt. Uite că n-a fost de ajuns, medită Maca. Sau poate că jocul nici n-are capăt. Poate că așa l-au și găsit după aia, după urmele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
obsedat de numele tău, râse Tili. L-ai scrie și pe cer. — Te pomenești că o s-o fac și pe-asta într-o zi, încuviință Maca. Dar uite că pescarul ăla și-a adus aminte. Mereu se auzeau împușcături pe clisură. Și pe urmă lătrături de câini. Putea să fie oricine. Putea să nu fie nimeni. Dar s-a întâmplat să aibă același nume cu al lui. Maca își trase fermoarul de la unul dintre nenumăratele buzunare. Scoase un buletin din cele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oferă o adevărată grandoare a peisajului, prin unicitatea sa: văi prăpăstioase săpate de ghețari În curgerea lor foarte Încetinită, În milenii, o mare pustietate de steiuri pe care nici apa nu stă, nici vegetația nu crește, drumuri fictive, șerpuite prin clisuri de argilă roșie ca focul, semn a unor temerare așezări omenești. Marile pustietăți montane alternează mereu cu zone Îmblănite de conifere, În peisaje ondulate și de un verde Întunecat. Pe acolo nălucesc uneori ape, iar spumele țâșnite ca din șampanie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Activitatea să urma să continuie în cadrul Uniunii Culturale Democratice Slave. La sfârșitul anului 1946, ministrul adjunct de externe Velebit, „agent notoriu al IntelligenceService” ar fi discutat cu Dusan Iovanovici, șeful delegației în Comisia Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă. Conform autorului „populația sârbă din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și gaida (cobză). Limba de comunicare este greaca dar păstrează cuvinte macedonenealunar (luna iulie) tsupa (sapă), campos (câmp) magula (măgură) punga, laiu (negru) etc. Majoritatea bărbaților evocă locul de origine al strămoșilor: George Morariu din Tesalia, Arghir Costea din Vlaho Clisura, etc. Costea Ciobanu are peste 10.000 oi, Gușu Gheorghe peste 15.000 ... Scăderea numărului românilor pisticoși și apoi asimilarea lor se datorește represiunilor care au avut loc În diferite etape ale istoriei. Un număr mare de macedoneni au fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
piscicolă a zonei; vechea denumire a localității, Pescari, sugerează principala ocupație a localnicilor. Snopul de grâu reprezintă agricultura, activitatea de bază a locuitorilor satului Sfânta Elena, aparținător comunei. Stânca reprezintă celebra stâncă Babacai, situată la intrarea în sectorul calcaros al Clisurii Dunării. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 STEMA - comunei Dognecea, județul Caraș-Severin Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dognecea, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
pe ușa sacristiei, dar în momentul de față nu mai există. Capela a fost vizitată de numeroși pelerini din împrejurimi, în special de populația catolică din jur, cum au fost cei din Carașova, Steierdorff și cei din satele cehe de pe Clisura Dunării. La început nu a existat preot, fiecare grup de pelerini venea cu preotul lor, ceea ce se întâmplă și astăzi. De abia în anul 1777 s-a hotărât construirea unei bisericii, dar nu pe stâncă, ci pe un loc liber
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Pojejena (, ) este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Belobreșca, Divici, Pojejena (reședința), Radimna și Șușca. Comuna actuală încorporează și fosta localitate Pojejena Sârbească sau Pojejena de Sus. Pojejena este situată în Clisura Dunării pe malul stâng, în amonte de Moldova Nouă cu 12 km. Localitatea este situată pe malul stâng al Dunării, între kilometru fluvial 1054 - 1062, înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălțimi nu depășesc 300 m, altitudinea zonei oscilând
Comuna Pojejena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301091_a_302420]
-
km. Localitatea este situată pe malul stâng al Dunării, între kilometru fluvial 1054 - 1062, înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălțimi nu depășesc 300 m, altitudinea zonei oscilând între 110-130 m, fiind una din cele mai importante localități din Clisura Dunării. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pojejena se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (50,49%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (45,77
Comuna Pojejena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301091_a_302420]
-
protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți, situat, în cea mai mare parte a sa, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Defileul Dunării sau Clisura Dunării. Parcul natural declarat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul românesc al Dunării
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
1800. Este un monument arhitectural unic in Europa, iar pictura interioară a fost realizată în stil modern. Biserica Sf. Arhangheli construită din piatră în anul 1836 în stil baroc, pe vatra localității Berzasca, reprezintă cea mai veche biserică românească din Clisura Dunării. Chipul lui Decebal sculptat în stâncă, a fost un proiect a cărui inițiativă a aparținut lui Iosif Constantin Drăgan, fondator al Fundației Europene Drăgan. Proiectul a debutat în anul 1994 după schițele unui sculptor italian și a fost încheiat
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Panciova, Timișoara, Ciacova, Vârșeț, Palanca Nouă, Lipova, Făget, Lugoj, Caransebeș, Almăj ( cu sediul la Mehadia) și Orșova, 6 companii militare de graniță (Mokrin, Chichinda, Franjova, Melence, Botoš, și Idvor, din 1726 puse în subordinea unui căpitănat suprem) și compania din clisura Dunării Între 1719 - 1720, unificându-se districtul Almăj cu districtul Orșova, compania din Clisură cu districtul Palanca Nouă și districtul Făget cu districtul Lugoj, numărul acestora s-a redus la 11. Structura celor 11 districte bănățene și a celor două
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
Mehadia) și Orșova, 6 companii militare de graniță (Mokrin, Chichinda, Franjova, Melence, Botoš, și Idvor, din 1726 puse în subordinea unui căpitănat suprem) și compania din clisura Dunării Între 1719 - 1720, unificându-se districtul Almăj cu districtul Orșova, compania din Clisură cu districtul Palanca Nouă și districtul Făget cu districtul Lugoj, numărul acestora s-a redus la 11. Structura celor 11 districte bănățene și a celor două districte de la sudul Dunării, subordonate, de asemenea, Administrației Banatului de la Timișoara, o găsim pe
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
s-a îndreptat cu forțele romane spre Moesia Superior, ce reprezenta baza de pornire a operațiilor militare, după pregătiri de trei ani. Pentru a facilita concentrarea trupelor și legăturile cu Pannonia, a întreprins lucrări. Pe malul drept al Dunării, în clisura Cazanelor, a ordonat tăierea unui drum în stâncă. Pentru a ușura legăturile pe Dunăre, împiedicate de cataractele de la Porțile de Fier, a ordonat săparea unui canal de-a lungul malului drept, între localitățile Șip și Carâtaș din Serbia. Armata romană
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
traversează Munții Carpați în cadrul cărora separă Munții Banatului de Carpații Sârbești. Numele maghiar, "Vaskapu", inseamna tot "Porțile de Fier", si este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]