588 matches
-
isteție și darul izvodirii, știind sama multor lucruri și mai având pe lângă acestea un gust viu pentru întreprinderi. Acest om, dedat cu totul proastei lui meserii, trăia numai cu pîne și cu legume, dar era cuprins de o adâncă aiurare, clocea planuri cari mergeau foarte departe, făcea mutre serioase, se simțea purtat de planuri care se înălțau sus de tot, se topea în rugăciuni fierbinți și elocuente cătră Dumnezeu și vorbea cu consătenii și cei asemenea lui că mai multi sfinți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nefiind în stare a desface acești coconi fini de pereții de ceară, ele rămân lipite de pereți, lucru prin care tot fagurul în care s-a făcut clocirea rămâne de o floare galbenă-mohorîtă. Dar chiliuțele sânt încă bune ca să se clocească în ele generații nouă, cari toate își lasă pielcica lor de libelă înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu timpul negri-mohorîți. Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
considerare deosebită, pentru că albinele, lungind chilioarele, știu să facă loc pentru progenituri, deși nu e de tăgăduit că construcțiuni proaspete în cuibul de clocire a albinelor sânt o minunată calitate a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai în dragă voie si pentru că ele nu prezintă moliilor de ceară - un periculos inamic al albinelor - ascunzători impenetrabile; căci tocmai prin pelițele de libele, pe cari albinele le rod foarte greu, ele pierd în urmă stăpânirea peste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simulând clocirea lor. Făceau aceasta tot timpul cât dura coacerea la soare a cărămizilor. Meca- nismul de funcționare a gândirii magice este ușor de bănuit : nu va ploua, nu vor fi nori și soarele va arde cărămizile atât timp cât bătrânele vor „cloci ouăle de lut”. Doar cu un veac în urmă această mentalitate era atât de înrădăcinată și de generalizată, încât în 1884, de exemplu, în comuna Mihai Viteazul (Ialomița), două cărămidărese au fost acuzate de comunitatea satului că au oprit ploile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ouăle de lut”. Doar cu un veac în urmă această mentalitate era atât de înrădăcinată și de generalizată, încât în 1884, de exemplu, în comuna Mihai Viteazul (Ialomița), două cărămidărese au fost acuzate de comunitatea satului că au oprit ploile „clocind” șapte cărămizi timp de două luni. Ele au fost date în judecată și procesul chiar s-a ținut, dar - în final - au fost achitate (14, p. 480). în acest caz s-a apelat la un sistem juridic instituționalizat. De regulă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nearsă” - sună „credința cea mai lățită” în Banat, Muntenia și Făgăraș - „și o aruncă în apă [sau «în puț» sau «la roata morii»] și ploile se dezleagă” (9, p. 66 ; 55, p. 93), sau „Alți cărămidari pun o femeie de clocește ouă [de lut] și tot ei o scoală ; dacă ar sparge atunci toate ouăle, ar îneca ploile lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-aude, zic unii, că în vârful unui copac înalt s-a fost găsit o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de lut] și tot ei o scoală ; dacă ar sparge atunci toate ouăle, ar îneca ploile lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-aude, zic unii, că în vârful unui copac înalt s-a fost găsit o babă clocind două pietroaie. Copacul a fost tăiat din rădăcină și așa baba a picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pregătită să se lanseze "în bătălia ideilor" în care se ucide și se moare de-adevăratelea. Prima generație a tipografiei "criticii umaniști" nu acceptă accesele politice ale muncii de erudit: "Erasmus s-a ouat, se spunea la Roma, Luther a clocit puii". Dar Erasmus îl reneagă pe Luther; Guillaume Budé pe Calvin. Părinții își dezmoștenesc copiii; fiii își denunță părinții ca fiind lași și "nicodemiți" (Du bist nicht fromm!). Guvernarea oamenilor găsindu-și temei în fidelitatea pentru Scriptură, filologia înlocuiește teologia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place ce-a făcut el. (Poate pentru că fiecare are gusturile lui și, În plus, credința că ceea ce face cu mâna lui este mai bun, mai sigur, mai trainic.) Găina, când prea mult cotcodăcește, nu prea clocește. (Lăudărosul nu este nici pe jumătate din ceea ce pare a fi: „Pisica răzgâiată nu prinde șoareci niciodată”; „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”.) „Să fii mândru numai atât cât Îți Îngăduie meritele.” (Lucan) „Crezându-te că ești mai mult decât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din urmă „în mâneca dramaturgului” (Figuranta). Într-o manieră ironică ce tinde spre grotesc și absurd, Picasso e imaginat a-și alege modelele asemenea unui zeu atotputernic și rău: „Văzu trei domnișoare / ce vreascuri-brațe aveau / ouă de papagali / năsucurile lor cloceau // Mulțumit de așa înzestrări ale naturii / le luă sub braț / pentru câteva schițe viitoare”. Între real și livresc, viață și visare, mereu în răspăr cu sentimentalismul și pornirile nostalgice, S. reușește îndeosebi în câteva miniaturi lirice, unde detaliul își impune
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
cum continuă, subteran, în liniștea amintirilor. „Ca să nu strivesc oul ăla, istorisea Ancora cu două zile înainte să moară, îmi legam încheietura mâinii de coapsă în timp ce dormeam. Oul era mereu la cald, la subsuoară. Toată baraca mă ajuta să-l clocesc. Când se făceau percheziții, ni-l pasam unii altora, îl ascundeam de gardieni, de parcă ar fi fost o bombă sau un lingou de aur. Ce vrei, nu-s prea multe distracții într-un lagăr... Un tractor făcuse să cadă cuibul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sufletului lor și nu îl descopăr prea des. Câteodată, poți citi în ochii lor ce greutăți îi apasă. În mod normal, te identifici sufletește cu ei și îți poți da seama cum se simt, ce îi deranjează sau ce gânduri clocesc. Rareori pot face acest lucru doar după expresia feței sau după licărul din priviri. Uneori, trebuie să mă uit numai la mersul lor sau la postură. Sunt dăți când mă mai înșel. Un om poate fi fericit într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
plăcut ca seara trecută. Am vorbit, cu cei care m-au însoțit o bucată de drum, despre colegi, profesori, cunoștințe de-ale noastre, planuri pentru viitor, având grijă să nu divulg nimic din planul absurd de răscoală pe care-l cloceam cu atâta sârguință în minte. Mă gândeam la felul cum ar trebui să sune prima replică, prima instigare la revoltă, primul apel la independență, la munca de convingere pe care va trebui s-o depun și la toate încercările la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
roadă." 9. Inima este nespus de înșelătoare și de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?" 10. "Eu, Domnul, cercetez inima, și încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui." 11. Ca o potîrniche, care clocește niște ouă pe care nu le-a ouat ea, așa este cel ce agonisește bogății pe nedrept; trebuie să le părăsească în mijlocul zilelor sale, și la urmă nu este decît un nebun. 12. Scaun de domnie plin de slavă, înălțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
sălbatici, și țapii păroși se vor chema unii pe alții. Acolo își va avea locuința năluca nopții și își va găsi un loc de odihnă. 15. Acolo își va face cuibul șarpele de noapte, își va pune ouăle, le va cloci, și își va strînge puii la umbra lui, acolo se vor strînge toți ulii: fiecare la tovarășul lui. 16. Căutați în cartea Domnului, și citiți! Nici una din toate acestea nu va lipsi, nici una, nici alta nu vor da greș, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, și limba voastră vorbește nelegiuiri. 4. Nici unuia nu-i place dreptatea, nici unul nu se judecă cu dreptate, ei se bizuiesc pe lucruri deșarte și spun neadevăruri, zămislesc răul și nasc nelegiuirea. 5. Clocesc ouă de basilic și țes pînze de păianjen. Cine mănîncă din ouăle lor, moare; și dacă se sparge vreunul, iese o năpîrcă. 6. Pînzele lor nu slujesc la facerea hainelor, și nu pot să se acopere cu lucrarea lor; căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
veniturile și care sunt folosiți la cronicile pentru cărțile noi de poezie, nu pentru că ar scrie cu pricepere sau pasiune, ci pentru că scriu succint. (Nu cred că o să mai dau vreodată dovadă de acreala asta.) Acum, ținând seama că am clocit poemele de mai bine de zece ani, ar fi bine - chiar înviorător de normal sau, cel puțin, lipsit de perversitate - să vă înfățișez cele două motive care m-au determinat să mă ridic de pe ele. Și aș prefera să ambalez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Mașa, cu sfială În glas. Nu cumva prin ouă? chicoti ea, fiind foarte curioasă cum va reacționa oaspetele. Ar fi vrut ca el să râdă. Oaspetele Însă părea să nu sesizeze ironia. - Adică de ce nu? răspunse el destul de serios. - Și clociți cu schimbul? Ca rândunele sau porumbeii? - Da, clocim cu schimbul, zise oaspetele. Noaptea clocește femeia, iar ziua, masculul. Cum Însă sexul nostru se inversează În decursul unei zile Întregi, practic clocește un singur individ, care e cînd bărbat, cînd femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ouă? chicoti ea, fiind foarte curioasă cum va reacționa oaspetele. Ar fi vrut ca el să râdă. Oaspetele Însă părea să nu sesizeze ironia. - Adică de ce nu? răspunse el destul de serios. - Și clociți cu schimbul? Ca rândunele sau porumbeii? - Da, clocim cu schimbul, zise oaspetele. Noaptea clocește femeia, iar ziua, masculul. Cum Însă sexul nostru se inversează În decursul unei zile Întregi, practic clocește un singur individ, care e cînd bărbat, cînd femeie. - Vasăzică așa, făcu Mașa, privindu-l cu uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cum va reacționa oaspetele. Ar fi vrut ca el să râdă. Oaspetele Însă părea să nu sesizeze ironia. - Adică de ce nu? răspunse el destul de serios. - Și clociți cu schimbul? Ca rândunele sau porumbeii? - Da, clocim cu schimbul, zise oaspetele. Noaptea clocește femeia, iar ziua, masculul. Cum Însă sexul nostru se inversează În decursul unei zile Întregi, practic clocește un singur individ, care e cînd bărbat, cînd femeie. - Vasăzică așa, făcu Mașa, privindu-l cu uimire. - Am glumit, spuse oaspetele. Nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ironia. - Adică de ce nu? răspunse el destul de serios. - Și clociți cu schimbul? Ca rândunele sau porumbeii? - Da, clocim cu schimbul, zise oaspetele. Noaptea clocește femeia, iar ziua, masculul. Cum Însă sexul nostru se inversează În decursul unei zile Întregi, practic clocește un singur individ, care e cînd bărbat, cînd femeie. - Vasăzică așa, făcu Mașa, privindu-l cu uimire. - Am glumit, spuse oaspetele. Nu ne Înmulțim prin ouă. - Dar cum? Întrebă din nou gazda. - Oarecum independent... - Cum adică independent? făcu ea. - Independent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
râului, ridicând În mâini Sfânta Evanghelie și amenințând cu ea aerul năclăit de croncănituri, păsările rămaseră la locurile lor, ba, mai mult, , imediat după Bobotează depuseseră ouă mici, verzui, În mușuroaiele clădite În plină iarnă și se puseră pe clocit. Cloceau cu schimbul, ziua femelele, iar noaptea masculii. Nici grămezile de vreascuri aprinse peste care bărbații, dar și femeile, ba chiar și copii aruncau mereu lopeți Întregi de zăpadă, ca să iasă cât mai mult fum, nu avură nici un efect. Dimpotrivă: femelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
schimbul, ziua femelele, iar noaptea masculii. Nici grămezile de vreascuri aprinse peste care bărbații, dar și femeile, ba chiar și copii aruncau mereu lopeți Întregi de zăpadă, ca să iasă cât mai mult fum, nu avură nici un efect. Dimpotrivă: femelele care cloceau scoaseră parcă niște țipete ce trădau mulțumirea, iar masculii cocoțați pe ramuri le acompaniară În cor. Pesemne fumul ce se Înălța În vârtejuri Încălzea atât penele păsărilor, cât și ouăle depuse cu nemiluita În cuiburi sure, năpădite de promoroacă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
îndrăgostită de un bărbat; cele mai frumoase femei sunt femeile îndrăgostite. Dimpotrivă, bărbații se socotesc mai bărbați când sunt misogini, când merg la război și-și atârnă armele de ei ca niște testicule adiționale, când stau în cabinetele puterii și clocesc un complot, când ridică bolovani sau, în fine, când ctitoresc cultura națională. Toate substitute ale adevăratei puteri, cea din interior. Ascultați aici, purtători de penis: Și macaraua ridică bolovani, și nu e bărbat, și calculatorul citește și creează tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
peste satul revărsat pe costișă și fulgera în vale pe gârlele Moldovei. Moș Calistru își scutură pletele albe. Nu încă, grăi el, nu se schimbă. După cum scrie la gromovnic, în zilele acestea sunt legate vânturile și furtunile, până și-a cloci ouăle în stâncile mării paserea alchion... Boghean nu răspunse. —Anul ista are să vie târziu iarna, adăogi moșneagul. Flăcăul își dădu părerea cu oarecare sfială: — Cum s-a îmbrăca o leacă pământul, noi suntem gata uncheșule. Ne suim la locurile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]