360 matches
-
Nemățească de la Beciu aducându-se la al lor rod, cu cinste s-au îngropatu în zilele Radului vodă celui Mare, cela la anul, iară celalaltu în zilele lui Matei Băsărabu voevod, la anulu” 77. în privința lespezii (azi dispărute) de pe mormântul clucerului Vlaicu, (făcută în 1587-1588), socrul lui Mihnea Turcitul, nu există nici o îndoială. Văduva jupânița Anca, își declară singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pe mormântul clucerului Vlaicu, (făcută în 1587-1588), socrul lui Mihnea Turcitul, nu există nici o îndoială. Văduva jupânița Anca, își declară singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Mihnea voevod și ale doamnei lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică, cu osârdie au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-a înfrumusețat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din 1780 arată limpede că acest drept dispărea „de să va mărita a doua oară repăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovățește pravila a fi lipsită de acea parte”114. O adunare a Legiuirilor civile ale țării Românești, întocmită de clucerul C.N. Brăiloiu pe la 1854, dovedește trăinicia acestei prevederi: „De se mărita femeea în anul jalii, să piarză darul dinaintea nunții, și de va avea copii, să fie al lor, iar de nu, să fie al moștenitorilor bărbatului”. Legislația maghiară din
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
părții de sus din satul Seleșău și a restului averii „ce a lăsat Dumitrașco cu limbă de moarte” cu condiția ca Antimià „să-l grijească și să-i facă pomenire din an în an”. Grija pentru copii nu lipsea. Marele clucer Buzinca și-a împărțit, în 1641, moșiile și robii celor doi fii și soției, „iar din vite, oi și dobitoace să-și ia [soția] mai întâi zestrea, apoi să se facă 4 părți, una pentru pomană, alta lui Papa, alta
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ea, împreună cu soțul ei, a trimis-o Constantin Brâncoveanu la Stanbul să obțină permisiunea de a-l însura pe Răducanu cu fata lui Antioh Cantemir. în fine, Smaranda (sau Smaragda - 1696-1712) a fost soția postelnicului Constantin Băleanu, fiu al marelui clucer Ivașco Băleanu și nepot al marelui han Gheorghe Băleanu. Soarta n-a fost deloc îngăduitoare cu urmașii lui Constantin Brâncoveanu. Beizadea Radu, soțul Stancăi, dând de avuție după strâmtoarea (1704) de la Constantinopol, a luat darul băuturii și calea abuzurilor (s-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trata la fel (era o practică veche, de vreme ce Radu de la Afumați îi lua „bucatele” marelui vistier Oancea din Batin) adversarii. Pentru „rea hiclenie” l-a omorât (înainte de 8 martie 1616) pe marele spătar Luca (cel însurat cu Grăjdana, fiica marelui clucer Radu Băleanu) și i-a luat averea, după cum la fel îi făcuse în urmă cu câțiva ani (în 1611), marelui stolnic Bârcan din Merișani, un adversar al Mihneștilor (îl susținuse pe Mihai Cămărașul). Tot pentru „rea hiclenie” a fost confiscată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a căsătorit cu Maria, o „burgheză”300 (a fost, se pare „a doua nuntă”, căci întâi fusese însurat - respectând „politica matrimonială” - cu o altă Marie, din Golești, sora lui Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-a fost ilustru prin spița lui veche. Un cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea Radu, a adunat avere și a urcat încet scara dregătoriilor. A fost mare paharnic, mare clucer, mare stolnic (între anii 1666 și 1669) și din nou mare clucer în anii 1669-1670 și între anii 1671 și 1692. în Ghețea, Cantacuzinii (Șerban, în particular, care îi mai înșela din când în când fiica cu Anastasia, Doamna Ducăi-Vodă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea Radu, a adunat avere și a urcat încet scara dregătoriilor. A fost mare paharnic, mare clucer, mare stolnic (între anii 1666 și 1669) și din nou mare clucer în anii 1669-1670 și între anii 1671 și 1692. în Ghețea, Cantacuzinii (Șerban, în particular, care îi mai înșela din când în când fiica cu Anastasia, Doamna Ducăi-Vodă) au avut un sprijinitor fidel (Stoica Ludescu îi înnumără, în cronică, cutremurat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boierilor din Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-a făcut să fugă în Moldova, în 1687, împreună cu paharnicul Staicu Merișanu. N-a renunțat la uneltiri nici după ce a îmbrăcat rasa de călugăr - cu numele de Rafail. împreună cu clucerul Constantin Știrbei, cel „lung la unghii”, l-a sâcâit pe Constantin Brâncoveanu până când Vodă a poruncit să fie pus în obezi și trimis la Mănăstirea Tismana 309. Maria (Marica) a fost măritată de două ori. întâi cu marele spătar Pană
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care urmează, va fi vorba despre Radu Mihnea, fiu al lui Mihnea Turcitul (Mehmed - pe numele lui islamic). Radu Mihnea, fiu făcut cu Vișa (sau Voica), o iubită a Domnului, a crescut la curte, alături de copii Doamnei Neaga (fiică a clucerului Vlaicu, pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o iubită a Domnului, a crescut la curte, alături de copii Doamnei Neaga (fiică a clucerului Vlaicu, pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an] Mihnea voievod și ale doamnei lui Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei a împodobit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea, căci îl trimite cu o solie importantă în Transilvania, la generalul Heissler, în 1689 - îl va privi cu o continuă suspiciune și îi va încredința doar dregătorii mărunte. Astfel, a fost mare clucer de arie din 1692 până prin 1696, apoi ispravnic de banii haraciului pentru județul Vâlcea, în 1701; doi ani mai târziu, în 1703, se afla în funcția de ispravnic la Ocnele Mari, pentru ca din 1712 să ajungă mare vornic de Târgoviște
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va avea de suportat un scurt „stagiu” în temniță („pă unii dentr-aceștea, care li s-au dovedit faptele și vrăjmășia împotriva domniii, i-au pedepsit puțină vreme cu închisoarea: pe Dumitrașcu Corbeanul paharnicul, pă Grigorie postelnicul Băleanul i pre Radul clucerul sin Hrizii” - Radu Greceanu), beneficiind apoi iarăși de bunăvoința Brâncoveanului (zice același autor: „Iar apoi domnul, din bunătatea sa milostivindu-se iarăși spre dânșii [...] i-au slobozit și i-au miluit cu dregătorii și cu cinste la curte”). S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Solomon Bârlădeanu își făcea testamentul (deși a mai trăit ani buni după aceea) la 5 august 1670. Ilie Enache (faimosul țifescu Frige-Vaca) fost mare spătar, a întocmit un document asemănător în 1704, pe 16 mai. Grecul Iarali, ce fusese mare clucer în Moldova, se afla deja la Stanbul când și-a făcut diata - 17 mai 1646 -, iar influentul boier Iordache Ruset, și el grec, amestecat în tot felul de aventuri politice, căci îi conducea pe Rusetești, își dicta testamentul prin luna
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, pp. 358-359. Vezi și Gh. Bogaci, Pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1970, pp. 12-19. 304. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 140-142. 305. Ibidem, p. 142. 306. Nicolae Stoicescu reține doar a doua căsătorie a sa, cea cu Maria, fiica marelui clucer Radu Buzescu (ibidem, p. 147). 307. Ibidem, p. 247. 308. Ibidem. 309. Ibidem, p. 178. 310. Ibidem, p. 165. 311. Ibidem, p. 125. 312. Violeta Barbu, op. cit., p. 83. 313. Violeta Barbu, „Câteva diate muntenești din veacul al XVII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Mănăstirea Snagov. Neaga își va afla locul de veci la Mănăstirea Curtea de Argeș. Probabil că Voievodul Alexandru al II-lea Mircea a avut grijă ca Irina, fiica fratelui său Miloș, să fie înmormântată alături de bărbatul ei, „marele viteaz Albul, marele clucer”, care murise în 1574. Peste trei ani l-a urmat și Irina și gropnița de la Mănăstirea Vieroș i-a primit pe amândoi: „A răposat Doamna Irina, fata răposatului Io[an] Miloș Voevod și soția marelui viteaz Albul marele clucer, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele clucer”, care murise în 1574. Peste trei ani l-a urmat și Irina și gropnița de la Mănăstirea Vieroș i-a primit pe amândoi: „A răposat Doamna Irina, fata răposatului Io[an] Miloș Voevod și soția marelui viteaz Albul marele clucer, cea împodobită cu toate lucrurile bune, creștinești, în zilele blagocestivului Ion Alexandru Voevod, în anul 708..., luna februarie 6 zile” (Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, p. 144). 585. Vezi Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, vol. I, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai e mult. La o sută și mai bine de ani după
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
care nu știu cîți intelectuali mai au azi pofta de a-l face. Rezultatul e un volum al cărui farmec te învăluie tocmai în măsura în care evocă o lume veche și plină de miresme tari. Cinurile boierești cu sunetul lor arhaic (logofăt, clucer, serdar, armaș, sluger, pitar etc.), detaliile heraldice (cap de taur cu botul străpuns de o săgeată, stele în opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie Lecca
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
Crișan Andreescu Un bărbat a fost găsit împușcat în cap, în locuința sa de pe strada Clucerului, din București. Bărbatul a fost găsit chiar de către fosta soție. Un bărbat a fost găsit împușcat în cap, cu o armă de vânătoare, în locuința acestuia de pe strada Clucerului, din Sectorul 1 al Capitalei. Este vorba de un om de
Moarte misterioasă în zona zero a Capitalei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35375_a_36700]
-
a fost găsit împușcat în cap, în locuința sa de pe strada Clucerului, din București. Bărbatul a fost găsit chiar de către fosta soție. Un bărbat a fost găsit împușcat în cap, cu o armă de vânătoare, în locuința acestuia de pe strada Clucerului, din Sectorul 1 al Capitalei. Este vorba de un om de afaceri care a construit mai multe complexuri imobiliare. Trupul bărbatului a fost găsit chiar de soția acestuia. Incidentul a fost sesizat la numărul de urgență 112 în jurul orei 09
Moarte misterioasă în zona zero a Capitalei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35375_a_36700]
-
lui Diamant, o întreagă epocă iese din negura trecutului. Ghica nu-și găsește de la început formula prozastică, dar o intuiește destul de repede. Pînă la perfecțiunea din Teodor Diamant, el exersează prin compuneri ceva mai șovăielnice. în prima scrisoare din volum, Clucerul Alecu Gheorghiescu (datată mai 1879), evocarea unui episod din deceniul trei al secolului e pusă în gura fantasmagoricului personaj Niculae Păunel, pe care memorialistul îl întîlnește, providențial, într-o noapte, în tren și care, spre încîntarea lui Ghica, îi povestește
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
zice astăzi, o oră după miezul nopții. Vodă era cu ghicelic de noapte pe cap și cu o scurteică lungă de pambriu verde, îmblănită cu pacea de samur; o făclie galbenă ardea într-un sfeșnic mare de argint dinaintea icoanelor" - Clucerul Alecu Gheorghiescu). Peste cîțiva ani, aflat în culmea gloriei și convins că va mai domni încă multă vreme de acum încolo, același personaj parcă e altul: ,în sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brîu
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]