560 matches
-
fost unul dintre cele mai importante cnezate care au apărut după destrămarea Rusiei Kievene, în secolul al XII-lea fiind cel mai puternic stat al slavilor răsăriteni până în secolul al XIV-lea, când a dispărut, devenind parte a Cnezatului Moscovei. Cnezatul Vladimir-Suzda este considerat ca fiind leagănul limbii Rusiei Mari și a naționalității ruse. Principatul a ocupat un teritoriu întins în partea de nord-est a Rusiei Kievene, având ca granițe (aproximative) râurile Volga, Oka și Dvina de Nord. În secolul al
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
puterii politice. Andrei cel Pios a tratat vechile centre de putere (printre ele aflându-se și Kievul) cu dispreț. După ce a atacat și incendiat Kievul în 1169, a refuzat să accepte tronul kievean, în schimb l-a numit la conducerea cnezatului rival pe fratele său mai mic. El s-a arătat mai preocupat de capitala Vladimir, pe care a împodobit-o cu minunate catedrale și mânăstiri din piatră albă. În 1117 a fost asasinat de boierii săi la reședința proprie din
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
de interregnum, fratele lui Andrei, Vsevolod Cuib Mare, s-a suit pe tronul Vlamdimirului. El a continuat politica fratelui său, reușind încă o dată să cucerească orașul Kiev în 1203. Totuși, cei mai importanți dușmani ai lui Vsevolod erau în sud - Cnezatul Riazanului - și în est - marele stat turcic al bulgarilor de pe Volga. După mai multe campanii militare, Riazanul a fost fâcut una cu pământul, iar bulgarii au fost forțați să plătească tribut. Moartea lui Vsevolod din anul 1212 a marcat începutul
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
un mod catastrofal, când, în 1238, hoardele mongolilor conduși de Batu Han au devastat țara și au incendiat Vladimirul și alte orașe în timpul invaziei tătare. Nici unul dintre orașele rusești devastate de atacul mongolilor nu a mai reușit să-și revină. Cnezatul Vladimirului s-a fărâmițat în 11 principate mărunte: Moscova, Tver, Pereslavl, Rostov, Iaroslavl, Uglici, Belozersk, Kostroma, Nijni Novgorod, Starodub pe Kliazma și Iuriev-Polski. Toate aceste mici cnezate recunoșteau suzeranitatea Marelui Prinț al Vladimirului, acesta din urmă fiind numit de însuși
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
orașele rusești devastate de atacul mongolilor nu a mai reușit să-și revină. Cnezatul Vladimirului s-a fărâmițat în 11 principate mărunte: Moscova, Tver, Pereslavl, Rostov, Iaroslavl, Uglici, Belozersk, Kostroma, Nijni Novgorod, Starodub pe Kliazma și Iuriev-Polski. Toate aceste mici cnezate recunoșteau suzeranitatea Marelui Prinț al Vladimirului, acesta din urmă fiind numit de însuși Marele Han. Chiar și vestitul Alexandr Nevski al Pereslavlui a fost nevoit să meargă în Karakorum, capitala Hanului, pentru a fi investit ca Mare Cneaz al Vladimirului
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
Han. Chiar și vestitul Alexandr Nevski al Pereslavlui a fost nevoit să meargă în Karakorum, capitala Hanului, pentru a fi investit ca Mare Cneaz al Vladimirului. Până la sfârșitul secolului, numai trei orașe se mai luptau pentru obținerea titlului de Mare Cnezat: Moscova, Nijni Novgorod și Tver. Prinții lor, odată investiți cu funcția de Mari Cneji, nici nu încercau să se mute definitiv în Vladimir. Când Mitropolitul Petru și-a mutat scaunul mitropolitan din Vladimir în Moscova în 1321, a devenit evident
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
creat două mitropolii: una a Rusiei Mari și alta a Rusiei Mici. Regele Cazimir al III-lea al Poloniei era numit „rege al Lehiei și Rusiei Mici”. Istoricul ucrainean Mihailo Grușevski susține că „Rusia Mică” a fost numele folosit pentru Cnezatul Galiției-Volînia, nume care a încetat să mai fie folosit după dezintegrarea statului. Clericii ortodocși din cadrul Rzeczpospolita Obojga Narodów (Uniunea celor Două Națiuni) foloseau termenul „Rusia Mică” pentru desemnarea teritoriilor locuite de majoritatea ortodoxă din ținuturile răsăritene ale statului. Termenul a
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
era și este negricioasă datorita algelor închise la culoare de unde și numele râului. Satul este atestat documentar în anul 1581 sub numele de Also Vale Nyagra condus de cneazul Michael Brebe. Satele văienilor sunt atestate indirect ca facând parte din cnezatul lui Ioan Uscat din Seghiște în a doua jumatate a sec.XIV. În 1600 la Valea Neagră de Jos era cneaz Florian Breban din aceeiași familie Brebe. Locul numit Brebe mai păstrează pâna azi urmele vetrelor de casă ale familiei
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
lor față de Sfânta Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile Moldovei, uneltesc spre pustiirea și devastarea acestui regat”. Pe acest motiv „dreapta jumătate a întregului cnezat din moșia Râușor, precum și satul lor liber numit Șerel, aflătoare în districtul Hațeg” a fost confiscată de la acei rebeli și conferită nobililor Mihail, Basarab și Ioan, fiii răposatului Ioan de zisul Râușor. Donația a răsplătit „feluritele servicii credincioase făcute fără
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
alți câțiva frați și rude ale sale, fiind aruncați la pământ și uciși, au avut grijă să aducă serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și râurile curgătoare, dealurile și munții...” Documenta Romaniae Historica, D. Relații între Țările Române (1222-1456), București, 1977 În decursul timpului
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
în Olanda, steagul tricolor alb-albastru-roșu al Principatului Moscovei. Mai mult, există dovezi că drapelul tricolor fusese deja arborat de "Oriol" ("Vulturul") prima corabie de război rusească, încă din 1667. Cel mai probabil, cele trei culori sunt cele ale Stemei Marelui Cnezat al Moscovei, care-l avea reprezentat pe Sfântul Gheorghe purtând armură alb-argintie, călărind un cal alb, purtând capă și suliță albastre, totul pe un câmp roșu. Altă versiune afirmă că cele trei culori sunt asociate cu cele ale straielor Fecioarei
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
își are rădăcinile în textele bisericești slavone scrise în perioada cnezatului din Kiev. O dată cu ascensiunea Moscovei în secolul al XIV-lea începe dezvoltarea unei literaturi naționale ruse. Începuturile unei tradiții literare rusești coincid cu activitatea misionară a călugărilor Kiril și Metodiu în secolul al X-lea, care au creștinat popoarele slave
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
vechi, precum și o culegere de reguli ale vieții sociale, politice și bisericești redactate de protopopul Silvestru. În secolul al XVI-lea se realizează o traducere integrală în limba slavă a Bibliei. În 1575, prințul Andrei Kurbski scrie o cronică a Cnezatului Moscovei. În scrieri pătrunde treptat și limba rusă vorbită, ca în ""Viața protopopului Avacum"" (1672-1675), scrisă cu mult realism. O dată cu "europeizarea" Rusiei de către Petru cel Mare, pătrund elementele culturii apusene, care se reflectă și în producția literară. Figuri centrale sunt
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
prilejul unor casătorii cu membri din familii maghiarizate și trecute la calvinism (Csulai, kendeffy). Și încă o situație interesantă, cu carcater excepțional pentru Hațeg: la 1633, câțiva români din Râu Alb au fost făcuți nobili armaliști. Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porțiune scurtă din cursul superior al Streiului și pe văile învecinate a trei afluenți ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
la 1633, câțiva români din Râu Alb au fost făcuți nobili armaliști. Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porțiune scurtă din cursul superior al Streiului și pe văile învecinate a trei afluenți ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuși posibil ca alte două sau trei așezări să se fi desprins din acest cnezat de vale înainte de sfârșitul secolului
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
a trei afluenți ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuși posibil ca alte două sau trei așezări să se fi desprins din acest cnezat de vale înainte de sfârșitul secolului al XIV-lea, după cum nu se poate exclude eventualitatea ca cnezatului Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus inițial și cnezatul Sălașurilor. Un document
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuși posibil ca alte două sau trei așezări să se fi desprins din acest cnezat de vale înainte de sfârșitul secolului al XIV-lea, după cum nu se poate exclude eventualitatea ca cnezatului Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus inițial și cnezatul Sălașurilor. Un document din 1398 pomenește două din satele acestui cnezat, Râu Alb și Rîușor, atestând totodată relații de
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
desprins din acest cnezat de vale înainte de sfârșitul secolului al XIV-lea, după cum nu se poate exclude eventualitatea ca cnezatului Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus inițial și cnezatul Sălașurilor. Un document din 1398 pomenește două din satele acestui cnezat, Râu Alb și Rîușor, atestând totodată relații de subordonare între familiile creziale din aceste două sate. Nu este vorba doar de calificativele folosite pentru cnezii din cele două sate
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
-lea, după cum nu se poate exclude eventualitatea ca cnezatului Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus inițial și cnezatul Sălașurilor. Un document din 1398 pomenește două din satele acestui cnezat, Râu Alb și Rîușor, atestând totodată relații de subordonare între familiile creziale din aceste două sate. Nu este vorba doar de calificativele folosite pentru cnezii din cele două sate, ci de chiar conținutul actului care are în vedere reglementarea datoriilor
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
ca cincimea de marcă de argint pusă în sarcina cnezilor de Rîușor să se datoreze stăpânirii unei cincimi a satului de către cbezii de Râu Alb, dar indiferent de semnele de întrebare, sensul relațiilor este cert. De aceea considerăm că centrul cnezatului a fost la Râu Alb. Cnezii de aici stăpânesc de altfel și părți din Râul Mic (Vaidei), sat situat în amonte pe aceeași vale. Apartenența la cnezat a altor două sate, Băiești și Șerel, rezultă din stăpânirile devălmșe exercitate de
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
de semnele de întrebare, sensul relațiilor este cert. De aceea considerăm că centrul cnezatului a fost la Râu Alb. Cnezii de aici stăpânesc de altfel și părți din Râul Mic (Vaidei), sat situat în amonte pe aceeași vale. Apartenența la cnezat a altor două sate, Băiești și Șerel, rezultă din stăpânirile devălmșe exercitate de cnezii de Băiești pe valea Râului Alb sau poate chiar în satul Râul Alb. Data relativ tâtzie a informațiilor, către mijlocul secolului al XV-lea, ca și
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
Râului Alb sau poate chiar în satul Râul Alb. Data relativ tâtzie a informațiilor, către mijlocul secolului al XV-lea, ca și impreciziunea documentelor, împiedică reconstituiri mai detaliate. Nu știm nici în care parte de munte se aflau ,pertinențele" acestui cnezat de vale. În mod logic, de el ar fi trebuit să țină și satul Coroiești și mai departe, pe la izvoarele râului Alb, o bună porțiune din masivul Retezatului. Pe temeiul informațiilor din documente și în pofida relațiilor de subordonare care se
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
cât și suprafața evoluând în decursul timpului. Trei exemple: Înaintea constituirii regiunilor tradiționale, au existat țări românești (întemeiate în perioada post-romană, în Evul Mediu timpuriu), numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii străini "vlahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Almașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Țara Românească), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Moldova istorică), la
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii în secolul VII, ungurii în secolul IX, pecenegii, cumanii , uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul XIII. În secolul al XIII-lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpați. Mai apoi, în contextul cristalizării relațiilor feudale, ca urmare a creării unor condiții interne și externe favorabile (slăbirea presiunii ungare și diminuarea dominației tătarilor) iau ființă la sud și est de Carpați statele feudale de sine
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
de ani. Harald a murit trei ani mai târziu de bătrânețe, în 933. Ultimii ani ai domniei au fost marcați de conflictele dintre numeroșii fii ai săi (numărul acestora variînd între 11 și 20). Țara fiind divizată în mai multe cnezate, Harald l-a numit rege suprem, pe fiul său preferat Eirik. Harald a fost îngropat sub o movilă la Haugar, în stâmtoarea Karmsund, în apropierea bisericii din Haugesund, o zonă care mai târziu avea să se numească orașul Haugesund. Zona
Harald I al Norvegiei () [Corola-website/Science/325785_a_327114]