320 matches
-
putea descurca. Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă munca. Dulgherii făceau partea grea, lemnoasă a caselor, și a acareturilor, șuri, coșare, ferdele, tâmplarii făceau prelucrări mai fine, ușile, ferestrele, parte din mobilier, butnarii făceau carele, dar nu în totalitate, roțile le făceau rotarii, părțile metalice le făceau fierarii, frații Simon acum în vremurile din urmă, dar mai înainte bunii și străbunii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n.n.) din comuna Idriciu, plasa Crasna, fostă a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Petre Cucescu i-a recomandat un băiat cuminte, frate cu Ion a Dăscăliței din Baea, care mai pe urmă a purtat numele de Costachi Ștefănescu. Și de la pui a trecut să ia pe samă grânele ce intrau în hambare și coșare și mai pe urmă a ajuns administratorul Moșiei Cușba din com. Surănești. A fost de o mare cinste și rară vrednicie și boerul Gh. Racoviță l-a iubit ca pe ochii din cap și l-a plătit și dăruit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
privit: acești prinți, în uniformă sau în frac (cum era prințul Victor Napoleon) ofereau privirilor noastre chipuri înnegrite de funingine, iar lacrimile căci regele Umberto era foarte iubit de nepoții și apropiații săi desenaseră rîuri palide pe aceste fețe de coșari. Pentru a ajunge la Panteon, cortegiul trebuia să coboare pe Via Nazionale, ticsită de spectatori cățărați pe scările ridicate chiar pe trotuar sau pe terasele caselor. Este greu de știut care a fost cauza primei panici ce a cuprins mulțimea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se mai adăugase o sală, un fel de antreu, lângă el a apărut altă cameră, ca să fie casa cu două camere, iar pe lângă locuința întemeiată a venit poiata pentru animale, pentru boii și vacile din curte, perdeaua oilor, coștereața păsărilor, coșarul de porumb, hambarul pentru restul cerealelor, zămnicul pentru conserve. Dar locuința predominantă a rămas camera, indiferent de întinderea casei, de numărul camerelor și a membrilor familiei, țăranul-miner a continuat să se îngrămădească, să locuiască în aceeași cameră, bărbați și femei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
această cale, își dezvoltă o vizibilitate foarte acută și capătă o sensibilitate cu totul particulară. Reușește să descopere niște lumi cufundate, ce rămân necunoscute pentru ceilalți. Și așa don Calabria a descoperit, cu tristețe, o altă lume stranie marginalizată: micii coșari care coborau din munții Trentino pentru o muncă respingătoare și prost plătită. În puținele momente de pauză de la muncă, uniți în haite asemenea câinilor, acești copii rătăceau prin oraș, unsuroși și murdari de funingine. Don Calabria a încercat să și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-o în chirie. Casa putea găzdui vreo 30 de persoane și, mai ales, dispunea de servicii igienice și de duș. Alți binefăcători au contribuit pentru mobilier și mobilare. În fiecare an, în timpul carnavalului, don Calabria și amicul Perez, organizau sărbătoarea coșarilor. Toate familiile și comercianții parohiei erau implicați în pregătire. După ce serveau prânzul, coșarii terminau ziua printr-o plimbare cu trăsura pe străzile orașului. O plimbare turistică de domni! Ne emoționează aceste atenții ale lui don Giovanni Calabria față de micii coșari
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dispunea de servicii igienice și de duș. Alți binefăcători au contribuit pentru mobilier și mobilare. În fiecare an, în timpul carnavalului, don Calabria și amicul Perez, organizau sărbătoarea coșarilor. Toate familiile și comercianții parohiei erau implicați în pregătire. După ce serveau prânzul, coșarii terminau ziua printr-o plimbare cu trăsura pe străzile orașului. O plimbare turistică de domni! Ne emoționează aceste atenții ale lui don Giovanni Calabria față de micii coșari. Numai o inimă sensibilă, care a experimentat pe propria piele umilirea și segregarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
coșarilor. Toate familiile și comercianții parohiei erau implicați în pregătire. După ce serveau prânzul, coșarii terminau ziua printr-o plimbare cu trăsura pe străzile orașului. O plimbare turistică de domni! Ne emoționează aceste atenții ale lui don Giovanni Calabria față de micii coșari. Numai o inimă sensibilă, care a experimentat pe propria piele umilirea și segregarea din cauza sărăciei, putea să-și dea seama că omul are nevoie nu numai de mâncare și îmbrăcăminte, dar și de decor și demnitate. Casa coșarilor, cu trecerea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
față de micii coșari. Numai o inimă sensibilă, care a experimentat pe propria piele umilirea și segregarea din cauza sărăciei, putea să-și dea seama că omul are nevoie nu numai de mâncare și îmbrăcăminte, dar și de decor și demnitate. Casa coșarilor, cu trecerea timpului, a intrat în proprietatea parohiei. În 1960, în timpul restructurării zonei, casa a fost demolată, dar gestul și exemplul lui don Calabria se perpetuează și azi prin Slujitorii Săraci și Slujitoarele Sărace ale Divinei Providențe. Verona nu era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un «idiot util» pentru propaganda ideilor socialiste. Dar Francesco știa să stea de partea adevărului, continuându-și calea dreaptă. Legătura sa cu don Calabria a devenit și mai strânsă când amicul preot a fost numit preot la Santo Stefano. Activitatea coșarilor a realizat-o împreună cu el. Și câte alte mici sau mari ajutoare a lăsat să alunece direct în mâinile lui don Calabria ca să reducă situațiile dramatice ale familiilor sărace ori pentru a stabili copiii săraci și abandonați, pe lângă anumite Instituții
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
el, după un moment de derută, li se alătură celorlalți fanatici care cîntă Imnul Transilvaniei mărșăluind pe loc. Vedem, de asemenea, că Felix, spre deosebire de Hans, nu se va fanatiza niciodată iremediabil. Vedem că zelul lui Hans care e fiu de coșar provine dintr-o sete de revanșă socială, după cum vedem că hitlerismul fervent al mătușii lui Felix are un element erotic. Cu alte cuvinte, nu vedem nimic nou. Coregizat de Radu Gabrea și Marijan Vajda, Cocoșul decapitat e o melodramă didactică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
documentare, că Dobreana ar fi fost locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și saivane, coșare, ateliere, precum și locuințe 63 pentru slujitori. Moșia Dobreana, ca parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru Galeș, tatăl Botușăncii avea 120 prăjini de pământ și 4 copii; era nevoit să ia pământ de la boier. Regula era aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la boier, se prășea, secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6 ha - grădinile de zarzavat de la Dealul Velniței și Salcea 10. 8 ha - drumuri 11. 5 ha - pâraie Total: 62,75 ha B. Terenuri supuse exproprierii 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosettești depozitau recoltele în magaziile din jurul curților, la curtea Virginiei Lambrino sau la locul numit „Moara lui Ciulei”, în gura tiubienei. Recolta era vândută direct unor negustori din Bacău sau era dusă cu carele până la Galați. Porumbul era păstrat în coșare împletite din nuiele, așezate pe tălpi de lemn și pe temelie de piatră. Țăranii își depozitau recoltele în podul caselor și erau dese cazurile în care porumbul nu ajungea pânăă la anul următor, și, așa cum s-a arătat (vezi: supra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
austrieci, apoi, mai târziu, a fost cultivat și în Vechiul Regat. Cultura porumbului începe în șările Române prin secolul al XVII-lea și, treptat, a înlocuit meiul, prezentând unele avantaje: producții mari, posibilitatea de a fi păstrat la aer, în coșare, folosirea și în hrana animalelor. Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de depozitare. Coșarele, inițial făcute dintr-o împletitură de nuiele pe o structură de lemn dispusă pe piatră, de formă ovală, erau pe lângă fiecare gospodărie care cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
corp. Buclele Îi erau proaspăt aranjate, zâmbetul firav și cast. Fără să vrei, Îl studiai În căutarea semnelor operațiilor faciale. Mi‑am spus că avea un aer de melancolie tranzițională. Băieții de aur care se prefac În scrum, ca niște coșari. Ravelstein, care era la fel de masiv ca oricare dintre bodyguarzi - chiar mai masiv, dar cu certitudine nu mai puternic - părea entuziasmat de acest scurt moment de contact. Așa era el - se consuma În plăcerea clipei. La parter, bodyguarzii i‑au croit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
al activării protooncogenelor și inactivarea genelor tumoral supresoare“. 1.2.2. Carcinogeneza cu factori chimici Prima semnalare a implicării unor substanțe chimice în apariția neoplaziilor maligne îi aparține lui Percivall Pott (1714-1788). Acest chirurg a descris cancerul pielii scrotului la coșari, ca boală profesională provocată de gudroanele din fum, depuse pe suprafața interioară a coșurilor de la sobele cu cărbuni. Reproducerea experimentală a carcinogenezei chimice a fost comu nicată în 1915 de către japonezii Katsusaburo Yama giwa (1863-1930) și Koichi Ichikawa (1888-1948), inițial
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ei aproape centenar. Gurile lor se lipiră. (Propoziție, sigur, manglită) Ochii lor pe jumătate închiși de delirul pasiunii, clipeau din când în când cu scântei de amor și voluptate,... Erau beți de fericire. Pe geamul deschis, se auzea strigând un coșar prin mahalaua Scaunelor și un vardist fluerând după cine știe ce... Două oare după aceea, Jurubiță putea să se laude că învățase pe dinafară alfabetul norocului... Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că, prea tânăr fiind față de eroină, se preface, ceea ce
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]