1,602 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MĂ DOARE GÂNDUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă doare gândul ce se întoarce mereu acasă, mă poartă la timpul când ieșam cu tata la coasă, simt lemnul transpirat sub mână de atâta trudă și gustul ulciorului rece, ce-l puneam la gură. Văd lanul bogat ce se alintă legănat de vânt, câte fioruri adânci mă pătrund la acest gând, mă doare primăvara când se întoarce
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1433745994.html [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
a ascuțit fierul în rană, Prea s-a aruncat dreptatea în vreascuri, Să încălzească o sobă străină. Prea s-a lustruit piatra sub pași, Prea a crescut buruiana cât casa, Prea s-a-nfășurat vrerea-n vrăjmași, Prea se cere bătută iar coasa. Prea s-a uscat gâtul de strigăt, Prea s-a-ncovoiat spinarea de lipsuri, Prea s-a-nveninat condeiul de plânset, Prea sunt multe fără-nțelesuri. Prea obosi jelania-n leagăn, De prea torida verii-nfășare, Ce mult râvnim la ploaie, la reavăn
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
e! Pe văi și peste dealurile mele Să pască-n pace turmele de stele, Eu să le fiu păstorul lor întruna, Dintre toate să nu pierd niciuna... De vremea de atunci acum nu-mi pasă, Mă văd flăcăul viersuind la coasă, E-atâta iarbă verde-n jurul meu! M-așteaptă Acasă bunul Dumnezeu... POEMUL DIN DOR... Mi-e sufletul de dor preaplin, Nu mă întreba de ce suspin Și dorul meu nu-i dor oricum Cerșind la margine de drum; Tu l-
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Jale mi-i, săracă vatra Jale mi-i, săracă vatra, Nume dăltuit în piatră, Să mă uit cum se usucă Toate florile din lunca, Să văd iarbă cum se lasă, Jeluind de dor de coasă, Și prin crăpături, pământul Șuierând, cănd bate vântul. Amar sufletul și gândul. Căci de sete, toți copacii S-au îmbolnăvit, săracii, Via s-a pătat întreaga Și s-a desfrunzit, beteaga, Apa-i cu gust de rugina, Toate-s moarte
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473249090.html [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu-l impresionează așa de mult cum
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Din care țâșnesc tenebre, Gura largă,limba șfori, Pe spinare-mi trec fiori. Te lățești,te alungești, Pui năluci ,pe la ferești. Față cu ochii că smoala, Si obrazul cum e coală, Rânjești la mine hidoasa Și în mână ai o coasă, Închid ochii,să nu văd, Si in gândul meu,mă rog Și ma-nchin,ca să dispari Din odaie,cu pași mari. Pleacă...ia cu tine boală, Fata cu ochii că smoala. Referință Bibliografica: Față cu ochii că smoala / Adriana Papuc
FATA CU OCHII CA SMOALA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1420397352.html [Corola-blog/BlogPost/376661_a_377990]
-
de reflecție cu privire la ce face bătrânețea din om. Acum se întreba ce face boala din om, iar răspunsul se contura în fața lui. „Oare merită să te lupți în viață pentru atâtea și apoi să pleci la braț cu ...doamna cu coasă, doar între patru scânduri? Poate că nu, dar omului asta i-a fost hărăzit. Dacă nu ar fi fost așa, omenirea nu ar fi ajuns la stadiul de astăzi. Din păcate, această... doamnă cu coasă îi ia prea devreme tocmai
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
la braț cu ...doamna cu coasă, doar între patru scânduri? Poate că nu, dar omului asta i-a fost hărăzit. Dacă nu ar fi fost așa, omenirea nu ar fi ajuns la stadiul de astăzi. Din păcate, această... doamnă cu coasă îi ia prea devreme tocmai pe cei care ar putea să aducă foloase mai mari omenirii. Cineva spunea că ar alege. Altcineva nega asta total, având ca argument, logic zicea el, că în acest caz nu am mai avea deloc
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
pe azimile duminicilor netrăite apoi lasă un banc să umple cerul de ploi de atâta veselie unii dintre noi începem să scriem poezie ceilalți lasă frazele să curgă necontenit pe umbrela cinei de taină a ființelor uimite de viață când coasele morții ating exaltarea căderii omului între două segmente ale unei clepsidre de foc în care nisipul cântă mările și oceanele și munții din care s-a născut finețea lui se naște în urma cernerii verbelor încă necunoscute oamenilor trăite până la strigătul
ÎN URMA CERNERII VERBELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1491329304.html [Corola-blog/BlogPost/374522_a_375851]
-
este pliat pe canavaua pericopei biblice din Ioan 15, Parabola fiului risipitor . Tema emigrării apare în multe din poeziile sale. Dezrădăcinații sunt numiți de poet Fiii pierduți : “Destul mi-a fost prin țări străine, / Destul am fost o iarbă-n coasă, / M-am săturat de cela bine, / De mâine m-oi întoarce-acasă. // Destul am fost o frunză-n vânt, / La alții slugă neplătită, / Destul am plâns al meu pământ / Și viața asta chinuită. // Sărac am fost în sat la mine, / Ba
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
pufoși în orgă iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunzà prinsà-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dà speranța plinelor hambare, Cănd câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște nouă pâine. Azi câmpul auriu este alb, ca vărul Și dà speranța zilei, cănd țàranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clàdeste noi iluzii Cu socoteli pripite
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iarna_constantin_enescu_1389606394.html [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "NU REGRET" "SURÂS" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1597 din 16 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu regret Nu regret că plec. Uite că nu-mi pasă de-al soartei eșec și de-a morții coasă. Merg în infinit viața s-o continui mult mai fericit, fără să mă chinui. Tot ce aici las o părere este, un plăcut popas într-un vis- poveste. Am venit din har și mă-ntorc într-însul lăsându-vă-n
NU REGRET SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431798385.html [Corola-blog/BlogPost/341600_a_342929]
-
înaintând timid... În zborul lui eu umbra -mi insinuez abil Printre quasari , comete în mersul lor debil Și urc pe scara albă la casa cu porunci Unde mă prinzi și-n mine cu-njurături arunci Ce cauți după mine cu coasa în spinare? Înjurătura ta mă-neacă și mă doare E gândul meu...pe el nu îl poți amăgi Și nici de coasa ta , el nu poate muri... Așa că du-te-acasă , un cuib de ai și tu Iar gândul meu îl lasă
MEDITAŢIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Meditatie_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348098_a_349427]
-
la casa cu porunci Unde mă prinzi și-n mine cu-njurături arunci Ce cauți după mine cu coasa în spinare? Înjurătura ta mă-neacă și mă doare E gândul meu...pe el nu îl poți amăgi Și nici de coasa ta , el nu poate muri... Așa că du-te-acasă , un cuib de ai și tu Iar gândul meu îl lasă....și umbra-ți spune ''nu'' Eu am ieșit din lume gândul să-mi odihnesc Pe-un val de mare-albastră cum este și
MEDITAŢIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Meditatie_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348098_a_349427]
-
multe, se îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi pentru hrana oilor și a măgarilor. Primăvara, după ce da colțu’ ierbii, cei care-și iernaseră oile în sat, le urcau acum în locurile de unde le coborâseră după prima ninsoare în toamna care trecuse, și unde le țineau până ce
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
înmâna struțurile către feciorii care trebuiau să consacre, prin dans, statutul de fete de măritat al tinerelor sosite la petrecere. Urma dânsul și, după mai multe jocuri „în doi”, se execută o suită de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata, coasă, arcanul etc), fiecare joc fiind consacrat unei luni din an sau, în unele cazuri, se dansau suite de câte patru jocuri pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și din băutură special
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
juca cu nepoțica. Ce zic eu acuma presupune un timp care îmi depășește puterea de rezistență, mult prea multe lucruri care nu se produc cât ai bate din palme, un răstimp mult mai mare decât ar putea aștepta „doamna cu coasa”!. Ce să mai zic, îmi duc crucea și gata, rugându-mă lui Dumnezeu să nu cad povară alor mei... ...Am pătruns în „republica literelor” mai mult ca un „chibiț” al ei, cu timiditatea și conștiința ridicolului - de a nu mă
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
în hârtie de tapet”. În felul lui platonic o iubea ca pe propria lui fiică și obișnuia s-o numească prințesă. Ba chiar îi mărturisise că, dacă ar fi fost să-și găsească sfârșitul, ar fi preferat ca Doamna cu coasa să-l ridice direct de lângă Eli, cândva în cursul uneia din escaladele lor, dar nu înainte ca ea să fi încercat salvarea lui prin toate mijloacele. „Cine știe, poate că moșulică de mine ar mai avea atunci șansa nesperată de
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Hans_fragment_de_carte_gabriela_calutiu_sonnenberg_1364891221.html [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
primar! Să le luăm pe rând. Mai întâi rezolvăm cu amărășteanul și apoi ne ocupăm de contract. Plec imediat, dar...ia stați! Priviți pe fereastră! Vorbim de lup și amărășteanu’...pe drum, pe faimoasa lui bicicletă cu remorcă. Hopa! Ia coasa din remorcă și... --Du-te, du-te repede și cheamă-l aici! Vicele fugi din birou, bucuros că a scăpat și a reintrat cu Mărășteanu la primar. --Trăiți! îngăimă stânjenit Mărășteanu, că intrase cu coasa pe umăr. Bățălău, cu fața lăbărțată
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
lui bicicletă cu remorcă. Hopa! Ia coasa din remorcă și... --Du-te, du-te repede și cheamă-l aici! Vicele fugi din birou, bucuros că a scăpat și a reintrat cu Mărășteanu la primar. --Trăiți! îngăimă stânjenit Mărășteanu, că intrase cu coasa pe umăr. Bățălău, cu fața lăbărțată într-un zâmbet larg, întinse mâna să-l salute. --Hai, să trăiești, Ionică tată! Ce-ai plecat așa de dimineață cu coasa aia, mă? Parcă ai fi doamna cu catastifu’. Cui i-a mai
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
reintrat cu Mărășteanu la primar. --Trăiți! îngăimă stânjenit Mărășteanu, că intrase cu coasa pe umăr. Bățălău, cu fața lăbărțată într-un zâmbet larg, întinse mâna să-l salute. --Hai, să trăiești, Ionică tată! Ce-ai plecat așa de dimineață cu coasa aia, mă? Parcă ai fi doamna cu catastifu’. Cui i-a mai venit rându’,că doar nu mie? Ha, ha, ha! --Domn’ primar, vă rog să mă scuzați că am intrat așa. Nu puteam s-o las afară că, știți
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
i-a mai venit rându’,că doar nu mie? Ha, ha, ha! --Domn’ primar, vă rog să mă scuzați că am intrat așa. Nu puteam s-o las afară că, știți dumneavoastră, face picioare. --Ha, ha, ha! Ce, mă, ai coasă plimbăreață? Ha, ha, ha! Și, așa de noapte pe câmp? După ce umbli tu? Ce cosești? --Pelin, dom’ primar. Plante medicinale. Asta e activitatea mea. --Activitatea... ta...Și e bănoasă, mă? Merită alergătura? --Merită! Știți, la nevoie, toți trebuie să facem
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
dispărut. Cu pari, cu sârmă, cu tot. --Și târla? --Nu. Târla e la locul ei. M-aștepta cu vreo patru malaci, toți cu ciomege și mai mulți dulăi, gata să mă sfâșie. --Atunci, ai sărit la ei. Ai dat cu coasa? --Se poate, dom’ primar? Sunt om pașnic, respect legile țării. Nu ridic împotriva nimănui, nici măcar un deget. --Și, ai discutat cu cineva? --Aș fi vrut, dar... puteam să mă apropii? --Încurcată treabă...Nu era pe-acolo vreo mașină? --Neagră, cu
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
e încă departe... Mi-e dor să aud cum detună În iulie norii cu rost, Seceta noastră nu-i bună Și niciodată n-a fost! Gura mea de tăcere e arsă, Pe deal amiroase a fân Și sângeră iarba sub coasă, Alină-i durerea la sân. Se pârguie rodul din floare, Uităm că e vară acum, Ne-așteaptă acolo sub zare Brazdele grele de scrum.. Referință Bibliografică: Vară pe deal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 561, Anul
VARĂ PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vara_pe_deal_nicolae_nicoara_horia_1342265071.html [Corola-blog/BlogPost/365304_a_366633]