3,186 matches
-
nas drept și cu vîrful cam ridicat în sus, ce indică ambițiunea și mîndria grosolană, îmbrăcat cu un anteriu de șamalagea rupt în spate, cu caravani de pînză de casă văpsiți cafeniu; încins cu o bucată de pînză cu marginile cusute în gherghef; cu picioarele goale băgate în niște iminei de saftian, care fuseseră odată roșii, dar își pierduseră coloarea din cauza vechimei; la încingătoare cu niște călimări colosale de alamă; în cap cu cauc de șal, a cărui culoare nu se
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Uneori o dădeau pe dialect, și-atunci nu mai înțelegeam nici o vorbă. Ce căutau două luxemburgheze la Viena? - Suntem în concediu, a spus Andrea, pentru că am muncit din greu. - Dintotdeauna am dorit să merg odată la Luxemburg. Era o minciună cusută cu ață albă, căci cine Dumnezeu vrea să meargă la Luxemburg? - Dar de ce-ai vrut să faci asta? Ai pierdut ceva pe-acolo? a întrebat Andrea, nu fără o nuanță agresivă în glas. Pe nas avea un diamant. Milena
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
liniștea se fărâmă în casă în vălătuci trântiți de podea. pășești pe ei ca pe denivelări ce-ți zgâlțâie trupul. încă puțin și vei înghiți cu totul răul pe care nu-l poți urni de sub piele. e ca și cum te-ai coase peste el, sutură chirurgicală, ce va sfârși într-o cicatrice frumoasă. ce nu se vede, nici nu doare? ce întrebare haioasă, ușure, ca un hohot inutil de râs, te pișcă scurt și rapid ca o muscă țețe pe care nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în Clisură 1 ,care este o interferență între zona montanistică și Clisură. Costumul popular românesc este format din: - - care este făcut din pânză Țesută. La mâneci are prinsă cibca făcută cu cârligul din macrameu-alb. Pe piept și la mâneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori - - este făcută din pânză Țesută. La poale (jos) are prinsă cibcă făcută cu cârligul din macrameu alb și cusute flori de diferite culori cu acul - - vine în față peste cămașă. Este făcut din lână
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
vine în spate peste cămașă. Este făcut din lână Țesută și prinși pe el fluturi - este făcut din lână Țesută. Cu el se încinge mijlocul (culori roșu, albastru, alb, portocaliu,verde) - - este făcut din piei de oaie. Pe margini sunt cusute flori de diferite culori cu acul - - este făcută din mătase, iar pe margini are ciucuri lungi. La fetele tinere cârpa este înlocuită de,somot. Somotul este făcut din catifea și împodobit cu mărgele -stitele - vin puse la mâini. Sunt făcute
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
este descrisă cu tot naturalismul inerent unui viol colectiv. La fel de teribilă și de esopică este scena cu statuile care învie (nu e prima dată că se întâmplă asta în proza lui Cărtărescu) și vizitează Casa Poporului. Adesea, mici jocuri sunt cusute ca mărgelele în firul narativ, de pildă "Cenaclul de Luni" devine Cenaclul Lunii, iar cel care îl conduce, Nichi, este chemat de tovarășa Emilia, nimeni alta decât soția colonelului-băbuță, să dea socoteală de ceea ce se citește acolo. Alteori firul e
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
scurte și matlasate pentru iarnă, cunoscutele „pufoaice” după care erau recunocuți oriunde mergeau În oraș. Ce mai aveam?, se Întrebă Rică Olaru. Da, mai primeam pastă și periuță de dinți de cea mai slabă calitate și săpun „Cheia” și matricole cusute pe mâneca stângă. Mereu Încolonați și disciplinați de cei trei pedagogi care aplicau corecții fizice ori de câte ori cineva „mișca În front sau nu Învăța bine”. Apoi Îi apăru În fața ochilor Benone, pedagogul cel foarte serios și apreciat de conducerea școlii ... până
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pe-aici locuiește așa un om de vază, ce zici? Roche atinse căluțul cu biciul și căruța o luă din loc; de la depărtare, se văzu brațul retezat al lui Roche, ca un ciomag de lemn, ascuns în mâneca întoarsă și cusută deasupra cotului. — Acum ți-ai mai făcut un dușman, o dojeni Charlot blând. Nu-i un om rău, zise fata privind atât de insistent în urma căruței încât Charlot simți pentru prima dată înțepătura otrăvită a geloziei. — Fii mai cu băgare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
o carte în fiecare buzunar: un volum de Heine și un roman american fără valoare. Constată că poate citi în ambele limbi. Cercetându-și cu și mai multă atenție sacoul, dă peste un teanc de bancnote noi de zece dolari cusut în căptușeală. Nu e cazul să intru în amănunte în acest rezumat; trecând prin mai multe aventuri, ajunge totuși până la calea ferată și se urcă într-un tren cu destinația Mexico-City. Intenția lui este să ajungă cât mai repede la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
România. Bun, ce legătură are cu momentul decisiv? Să mai facem un pas. Să zicem că iese cine vrei tu. O să dispară brusc medicii iresponsabili, șpăgari, indiferenți? Nu, desigur. Tot ei ne vor aștepta să ne taie sau să ne coasă la loc. Lor li se vor adăuga geniile pustii de la Spiru Haret, ca să-ți dau câteva motive suplimentare de optimism, privind în viitor, când vei sări de la 40 la 60 de ani. Medicii pricepuți și onești pleacă în Franța sau
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu Hefaistos (Hephaestusă, a fost iubită de Ares, zeul războiului, Dionsos, Hermes și Poseidon, precum și de muritorii Anchises și Adonis. În antichitate voluptatea se Învăța În școli, așa cum se Învață azi scrisul și cititul sau cum sunt Învățate fetele să coase sau să brodeze. Astfel, o tânără cunoștea Încă de la pubertate „procedeele galante” ale artei amorului, În afara cazului În care era destinată să intre Într-un harem. Într-o țară În care meseria de a oferi plăcere era nobilă și stimată
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
să spun că acolo la mine pe stradă aveam cele mai frumoase jucării și copiii Încercau să mă tragă pe sfoară să Îmi ia jucariile, și de mult ori mai făceam schimb cu fetele: ele Îi dadeau haine de păpuși cusute la mână și eu din cele primite. Ei, și cu timpul am atras invidia celor din jur și din cauza asta m-au exclus din grupul lor, pentru că având și haine frumoase și mama tot timpul era obsedată de curățenie, spunea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
dinspre miază-zi al cetății; dă-le în mână piatră, nisip, var și mistrie și pune-i să dreagă ce-i stricat. Pe urmă, în aripa unde-și au ei cămările, bălăriile au ajuns de-un stat de om; dă-le coase și greble și îndeamnă-i să facă lumină împrejur, să nu-și mai croiască drum spre așternuturi cu paloșul și cu sulița. Scoate-i printre oameni: i se rupe unuia o oiște, i se înfundă altuia carul într-o groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
treabă mai puțin însemnată; socot că tot ce-i bine făcut dobândește preț asemănător și cumpănește cu dreptate bucata de pâine pe care-o mănânci și căpătâiul pe care-ți reazemi capul. Cu osebire îmi place să țes și să cos straie frumoase, și-n vreme ce lucrez îmi place să îngân câte-un cântec auzit în copilărie. Îmi mai place să ascult șoaptele nopților senine de vară, ca și glasul supărat al viscolului, iarna, când joacă pe pereți umbrele focului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
treabă n-am. Iară pe urmă plec în alte locuri. BABA RADA: Ba să stai aici fără grijă, că prilejuri de minuni se găsesc... S-a găsi și-un suflet de om să te grijească, să te spele, să te coase, să te hrănească, de nici nu-i băga se seamă că nu te afli în raiul sfinției tale. Dacă-mi dai slobozenie, vorbesc eu cu nepoata Ilinca, asta care te-a adus în spinare de la gârlă, că tot îi singurică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
simplă. Când am primit comunicarea pe care ți-am transmis-o și ție, mi-a trecut prin cap așa ca o fulgerare: Să știi, Filipe, că nu-i a bună! Din inamici prieteni și tovarăși de luptă... Schimbarea prea-i cusută cu ață albă. Ăștia ne iau prizonieri. Nu ne lasă ei cu arma în mână. Și primii care vor fi luați la întrebări vor fi ofițerii. În special ofițerii superiori... Bănuiala am spus-o și unui sergent din părțile mele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cunoscut... insistă ea. Toți copiii seamănă între ei la naștere. Ce idee la tine!? Niciuna dintre ele însă nu-și putea imagina că de fapt vorbeau de șeful lor, doctorul Teodoru, pentru că dacă ar fi bănuit măcar, și-ar fi cusut nu numai gura ci și limba. După ieșirea din spital, Simona l-a căutat pe doctor de mai multe ori la telefon. Într-o dimineață, chiar înainte de vizita obișnuită prin saloane, acesta auzind soneria telefonului, a răspuns dezinvolt: Doctorul Teodoru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
unui teren pe care Îl posedă, iar În ultimul timp una dintre părți a păscut vitele pe teren, pretinzând că are dreptul să facă acest lucru fiindcă terenul i-ar aparține, cauzându-i astfel pagube pe fânețe, pe care le cosea În fiecare an, iar iarba pe care o obținea o folosea ca fân pentru vitele sale ori vindea surplusul care Îi prisosea. Ocupațiunea este o cvasi formă de posesie asupra unui bun mobil care nu aparține de nimeni, iar prin
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
culoare albastru deschis, având cusute din loc În loc, Într-o nuanță mai Închisă, câteva floricele. Fața de pernă, de culoare albă, avea aplicată la unul din colțuri, o broderie În formă de triunghi, lucrată la mașină, cu câteva floricele bleo-verzui, cusute cu o mătase lucioasă. Nici nu-ți venea să te atingi de pernă, ca nu cumva să strici acest ornament delicat și discret. Pe peretele de lângă ușă, În partea dreaptă, cum se intră, se afla o icoană , reprezentându-l pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
celei mici, în care întrevedem pe autoarea noastră, o păpușă confecționată din cârpe și umplută cu tărâțe, atât de dorită, care readuce pe chipul și în sufletul fetiței bucuria copilăriei: „Mama, căutase o bucată de pânză și din ea a cusut părțile corpului unei păpuși, pe care le umpluse cu tărâțe. După ce le încheiase bine pe fiecare în parte, le uni foarte bine, dând chip unei păpuși destul de reușite, cu ochii, sprâncenele, nasul și gura cusute din ață colorată. De aceea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pânză și din ea a cusut părțile corpului unei păpuși, pe care le umpluse cu tărâțe. După ce le încheiase bine pe fiecare în parte, le uni foarte bine, dând chip unei păpuși destul de reușite, cu ochii, sprâncenele, nasul și gura cusute din ață colorată. De aceea, cam puțin îngrijorate, mă priveau, așteptând cu nerăbdare să vadă reacția mea. Eu luasem păpușa, o cercetasem și apoi o strânsem tare la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mai sufere și la urmă zise: - Să dea Domnul celor ce vor trăi în casa noastră să le fie tot atât de bine cum ne-a fost și nouă! Rochița nouă Ioana stătea cumințică pe scăunel și privea la maică-sa care cosea. Cosea o rochiță pentru ea. Se gândi la rochiță până adormise. Încă de aseară, maica-sa îi spuse că a doua zi, cu ajutorul Domnului, pâna la amiază, rochița va fi gata. Nu avea chef să plece nicăieri, cum o făcea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sufere și la urmă zise: - Să dea Domnul celor ce vor trăi în casa noastră să le fie tot atât de bine cum ne-a fost și nouă! Rochița nouă Ioana stătea cumințică pe scăunel și privea la maică-sa care cosea. Cosea o rochiță pentru ea. Se gândi la rochiță până adormise. Încă de aseară, maica-sa îi spuse că a doua zi, cu ajutorul Domnului, pâna la amiază, rochița va fi gata. Nu avea chef să plece nicăieri, cum o făcea de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
chef să plece nicăieri, cum o făcea de obicei, ardea de nerăbdare să-și vadă rochița gata, să o îmbrace și să o arate vecinelor care, credea ea, se vor bucura pentru ea. Maică-sa nu avea mașină de cusut, cosea cu mâna, dar făcea atât de bine acest lucru, că nimeni nu zicea că nu era făcut la mașină. Cosea în urma acului (așa zicea mama, dar ea, Ioana, era cam mică pentru a putea înțelege aceasta) și acest fel de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și să o arate vecinelor care, credea ea, se vor bucura pentru ea. Maică-sa nu avea mașină de cusut, cosea cu mâna, dar făcea atât de bine acest lucru, că nimeni nu zicea că nu era făcut la mașină. Cosea în urma acului (așa zicea mama, dar ea, Ioana, era cam mică pentru a putea înțelege aceasta) și acest fel de a coase era exact ca și cel pe care îl face mașina de cusut. Copila se uita la degetele mamei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]