807 matches
-
obiective care să soluționeze problemele ce confruntă în prezent societățile din acest spațiu, membre și nemembre ale UE. După trecerea în revistă a unor aspecte importante ale tranziției românești îndelungate, când țara noastră a fost tratată de ultraliberali ca un cobai de testare a teoriilor neoliberale, fără a ține seama de realitățile ei specifice, și când a avut loc hiperpolitizarea administrației publice, sunt prezentate în sinteză contribuțiile stângii românești la înnoirea social-democrației și la formularea conceptului de model social românesc, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1940-1943) - și una de teatru - „Spectacolul” (1939-1940). Ca artist plastic, are expoziții personale (1922, 1929, 1937), ilustrează numeroase cărți, semnează scenografia unor montări pe scene bucureștene, tipărește un album de gravuri, Casa cu perdelele lăsate (1929), și altul de caricaturi, Cobai și felceri (1932). Publică, totodată, „romanul” De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul (1934), urmat de biografia romanțată Cetățeana Tallien (1938) și de Schiță pentru istoria teatrului românesc (1938). În 1939, i se
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul, București, 1934; Cetățeana Tallien, București, 1938; Schiță pentru istoria teatrului românesc, București, 1938; Dragodana, București, 1940; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Însemnări pe marginea volumului „Cobai și felceri”, CU, 1932, 2583, 2584; Octav Șuluțiu, I. Anestin, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, „Reporter”, 1934, 18; Pompiliu Constantinescu, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, VRA, 1934, 338; Perpessicius, Opere, VII, 34-40
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
plină de tact: haina bleu („nuanță Brummell”), cu mâneci bine marcate și nasturi de aur; sau superbul costum alb; sau, spre finalul vieții, negrul select. Dacă ar fi să Îl credem pe Nestor Roqueplan, am spune câteva cuvinte și despre „cobaii” lui d’Orsay, aristocrați englezi de vază, pe care nobilul francez experimentează În primul rând culori: contele de Chesterfield, cedând cu supunere În fața albastrului În care Îl Îmbracă din cap În coadă d’Orsay; sau ducele de Beaufort, pe care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Nici exces de zel al sondajelor de opinie, nici sforăială profetico-mistică a rubricii de "comunicare" a ziarelor, în această etapă preliminară studiul nostru nu se adresează cu prioritate curioșilor sau profesioniștilor din sfera mediatică (chiar dacă ei ar putea fi considerați cobai benevoli ai ipotezelor de lucru). Cît despre sociologii care analizează evoluția pieței intelectuale, există riscul ca aceștia să interpreteze cererea noastră de autonomie drept un instrument al filosofiei, regina detronată a umanității secolului al XIX-lea, prin care aceasta și-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este îmbrățișat și reînviat; toate acestea ne sînt suficiente. Este un program vast, pentru că merge de la cancan la religie și de la calomnie la "cele mai înalte construcții ideale ale umanității", trecînd prin agitația creată în jurul unei descoperiri științifice. Dacă vor, cobaii noștri teoretici pot merge de la pagina de scandal la Mesia, cu o tandrețe tipică șarlatanilor, fără a-l uita pe adevăratul lecuitor care, dincolo de un anumit prag de notorietate, va trece inevitabil drept un vindecător oarecare și un "guru mediatic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai departe colegilor abilitatea dobândită. În această mișcare a cunoștințelor și competențelor, SST Members (tutorii-formatori) și-au Însoțit „bobocii” În toate demersurile comerciale. Ei discutau și stabileau Împreună recomandările ce urmau să fie puse În practică la Întâlnirile ulterioare. Drept „cobai” au fost aleși cei mai Încăpățânați medicii. Obținerea prealabilă de informații asupra comportamentului lor și determinarea argumentelor de vânzare au devenit regula. În timpul Întâlnirilor, tutorii rămâneau retrași, dar procedau la incitări puternice În privința celorlalți. Proba prin demonstrație urmărea să-i
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pietrele aflate in adancurile marilor, fiind un mijloc de protectie. Sunt câteva specii de căluți de mare în special în zona Braziliei, dar aceștia sunt, din păcate, pe cale de dispariție. Oamenii încearcă să-i prindă și să-i folosească drept cobai în medicină, sau ca ornament pentru acvariu. SPROTUL este un clupeid mic, răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană si Marea Neagră. Varietatea de sprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului, gura mică si
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
a continuat să funcționeze și după căderea comunismului, după 1989. În mica și instabila noastră democrație, românii au avut posibilitatea să reacționeze altfel decât În comunism și, cu toate acestea, adeseori ei au reacționat tot după modelul comunist, ca niște cobai dresați și testați. Și aceasta fiindcă reeducarea a izbutit, din păcate. Ștefan Borbély: Ruxandra, În momentul În care rostești termenul contra-reeducare, ideea de reeducare face parte din substanța Însăși a conceptului. Eu nu mă simt un om reeducat, care trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1980), Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa (1981), Facă-se voia ta, Sfârlează! (1985), Colacul-marele, frate bun cu soarele (1988) ș.a. Piesele sale pentru copii și pentru cei mari au fost montate în câteva spectacole. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă (1996), iar în folcloristică, prin cărțile Teatrul popular (1981) și Primiți „Căluțul”? (1983). F. este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
Hulub de poștă, Chișinău, 1983; Facă-se voia ta, Sfârlează!, Chișinău, 1985; Unde ești?, Chișinău, 1987; Colacul-marele, frate bun cu soarele, Chișinău, 1988; Cafea neagră, Chișinău, 1989; Copăcel, copăcel, Chișinău, 1990; Fir de nisip, Chișinău, 1991; Dansul timizilor, Chișinău, 1994; Cobaiul nu triumfă, Chișinău, 1996; Din neamul lui Păcală, Chișinău, 1996; Mergătorul, Chișinău, 1996; Aventura neolatină, Chișinău, 1997; Cetatea lui Bujor, Chișinău, 1997; Vrei să crești mare?, Chișinău, 1997; Semințele mărului oprit, Chișinău, 1998; Ruga iezilor celor trei, Chișinău, 1998. Repere
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
într-o limbă în care altădată visam” (Elegie IX). Contrastul de atitudine e cu atât mai vizibil, cu cât, în ultima secțiune, eul liric își supraveghează cu atenție răbufnirile, poeta alternând asumarea perspectivei colective („noi”) cu ipostazierea unui „tu” generic, cobai al experimentelor sadice în care se lansează păpușarii demenți ai regimului. În fond, ambele procedee trădează o depersonalizare programată, ce poate fi citită deopotrivă ca încercare de obiectivare și ca efect al captivității eului în celula totalitară. Căci semnele reificării
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Teodoreanu, a fost tipărită în „Viața românească” (1921) și jucată pe scena Teatrului Național ieșean în stagiunea 1924-1925, în timp reprezentându-se la Iași și București piesele Arta iubirii, evocare a exilului la Tomis al lui Ovidiu, Tanti Viorica și Cobaiul, text de tip pirandellian, dar care nu au mai fost editate. După ce în 1921 semnează, în „Viața românească”, nuvela Într-o temniță, evocare a detenției unor tineri revoluționari ruși, timp de câțiva ani nu mai publică nimic. Romanul Popi va
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Un gânditor fin: Teodor Scorțescu, „Opinia”, 1926, 5 827; D. I. Suchianu, „Popi”, ALA, 1929, 432; Al. A. Philippide, „Popi”, ALA, 1930, 493; Paul Zarifopol, „Popi”, ALA, 1930, 499; Pompiliu Constantinescu, „Popi”, VRA, 1930, 135; Perpessicius, Opere, IV, 223-226; Mihail Sebastian, „Cobaiul”, VR, 1938, 5; Cicerone Theodorescu, „Cobaiul”, UVR, 1938, 7; Ion Anestin, „Cobaiul”, TIL, 1938, 326; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, București, 1969, 159-163; Streinu, Pagini, V, 200-204; Mircea Eliade, Un roman 1900, RFR, 1940, 2; Octav Șuluțiu, „Concina prădată”, F
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
1926, 5 827; D. I. Suchianu, „Popi”, ALA, 1929, 432; Al. A. Philippide, „Popi”, ALA, 1930, 493; Paul Zarifopol, „Popi”, ALA, 1930, 499; Pompiliu Constantinescu, „Popi”, VRA, 1930, 135; Perpessicius, Opere, IV, 223-226; Mihail Sebastian, „Cobaiul”, VR, 1938, 5; Cicerone Theodorescu, „Cobaiul”, UVR, 1938, 7; Ion Anestin, „Cobaiul”, TIL, 1938, 326; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, București, 1969, 159-163; Streinu, Pagini, V, 200-204; Mircea Eliade, Un roman 1900, RFR, 1940, 2; Octav Șuluțiu, „Concina prădată”, F, 1940, 3-4; Călinescu, Ist. lit. (1941
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
ALA, 1929, 432; Al. A. Philippide, „Popi”, ALA, 1930, 493; Paul Zarifopol, „Popi”, ALA, 1930, 499; Pompiliu Constantinescu, „Popi”, VRA, 1930, 135; Perpessicius, Opere, IV, 223-226; Mihail Sebastian, „Cobaiul”, VR, 1938, 5; Cicerone Theodorescu, „Cobaiul”, UVR, 1938, 7; Ion Anestin, „Cobaiul”, TIL, 1938, 326; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, București, 1969, 159-163; Streinu, Pagini, V, 200-204; Mircea Eliade, Un roman 1900, RFR, 1940, 2; Octav Șuluțiu, „Concina prădată”, F, 1940, 3-4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 705, Ist. lit. (1982), 789; Crohmălniceanu
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
conferit de rolul decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și proceselor educaționale, în special în cercetările behavioriste asupra învățării. Spoliată de conștiință, educația decade în dresaj. Și nu este nimic mai semnificativ, în trista istorie a pedagogiei experimentale, decât vădita simpatie a exploratorilor învățării pentru experimente de laborator pe cobai, porumbei, găini, maimuțe etc. Este vorba aici despre o nedreptate făcută omului și pedagogiei: omului, pentru că a fost „retrogradat” într-o condiție inferioară, infraumană; pedagogiei, pentru că a fost obligată ca, din artă anankeică, să se transforme în maimuțăreală obiectivistă. Fenomenologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Europa Liberă”, să vadă cum reacționează lumea, mai ales în condiții de enervare generală, când mașina nu venea sau nu „se dădea” destul. Orice aglomerare, orice concentrare umană trebuia masiv infiltrată, supravegheată, „intoxicată” și „prelucrată”, un gigantic experiment social pe cobai. Erau testate astfel potențialul de nemulțumire, impactul posturilor de radio occidentale, reactivitatea la bancuri și critici ale regimului. Îi recunoșteam, îmi făcusem de mult un obicei secret din a le urmări fizionomiile, mimica, atitudinea insinuantă, arogantă, superioară, de inși obișnuiți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îngr. George Zarafu, București, 1974-1975; Poeme, București, 1971; Ultimele, pref. Marin Preda, București, 1971; Poezii, îngr. și postfață Ioan Adam, București, 1973; Amintiri, București, 1975; Journal d’un hérétique, tr. Claude Jaillet, pref. Virgil Ierunca, Paris, 1976; ed. (Jurnalul unui cobai. 1940-1954), îngr. Maria Cordoneanu, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1994; Povestind copiilor, București, 1990; Poeme, îngr. și pref. Ilie Constantin, Iași, 2000. Traduceri: Marie-Anne Desmarest, Torente, București, 1943; Konstantin Simonov, Apărarea Moscovei, București, 1944; Nikolai Tihonov, Istorisiri din Leningrad, București, 1944
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
a lungul, 223-226; Manea, Contur, 82-88; Raicu, Fragmente, 131-134; Rotaru, O ist., III, 68-81; Micu, Limbaje, 170-178; Tuchilă, Privirea, 111-120; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 373-377; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 83-85; Lovinescu, Unde scurte, II, 158-162; Constantin, Complicitatea, 72-77; Mircea Zaciu, Soarta unui cobai, F, 1994, 12; Ierunca, Semnul, 241-244; Al. Săndulescu, Un mare disident al anilor ’50, VR, 1995, 3-4; Miron Radu Paraschivescu, DRI, IV, 20-25; Alex. Ștefănescu, Miron Radu Paraschivescu, RL, 1998, 20, 23-24; Dicț. analitic, I, 202-205; Zaciu, Departe, 50-54; Miron
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
o ipoteză? Atunci când nu se aprinde un chibrit nu abandonăm fizica, ci ne imaginăm pur și simplu că a fost un chibrit defectuos sau că nu a fost folosit corect. Să ne imaginăm un experiment de biologie în care niște cobai sunt puși într-un labirint și trebuie să caute o bucată de brânză. Într-un anumit loc din labirint, înainte de a ajunge la brânză, un grup de cobai (P) primește întotdeauna un stimul pozitiv, pe când un alt grup (S) primește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
folosit corect. Să ne imaginăm un experiment de biologie în care niște cobai sunt puși într-un labirint și trebuie să caute o bucată de brânză. Într-un anumit loc din labirint, înainte de a ajunge la brânză, un grup de cobai (P) primește întotdeauna un stimul pozitiv, pe când un alt grup (S) primește un șoc electric. În majoritatea cazurilor, membrii grupului P își continuă drumul în timp ce grupul S se întoarce. Totuși, câteodată s-ar putea întâmpla ca un subgrup dintre cobaii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cobai (P) primește întotdeauna un stimul pozitiv, pe când un alt grup (S) primește un șoc electric. În majoritatea cazurilor, membrii grupului P își continuă drumul în timp ce grupul S se întoarce. Totuși, câteodată s-ar putea întâmpla ca un subgrup dintre cobaii S să ajungă la brânză, poate chiar mai repede decât cobaii bine tratați P. Vom respinge oare din cauza asta teoriile din biologie bazate pe stimuli și răspuns? Mai probabil vom presupune că rezultatul a fost doar o variație aleatorie sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
S) primește un șoc electric. În majoritatea cazurilor, membrii grupului P își continuă drumul în timp ce grupul S se întoarce. Totuși, câteodată s-ar putea întâmpla ca un subgrup dintre cobaii S să ajungă la brânză, poate chiar mai repede decât cobaii bine tratați P. Vom respinge oare din cauza asta teoriile din biologie bazate pe stimuli și răspuns? Mai probabil vom presupune că rezultatul a fost doar o variație aleatorie sau că, poate, cobaii din grupul S au un prag al durerii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]