398 matches
-
putut sta Înăuntru prea mult, nici unul dintre noi nefiind prea rezistent la frig, după cum v-am mai spus. PÎnă la urmă, după una dintre poveștile noastre triste pe care le aveam În program, unul dintre oameni ne-a dat niște coceni de porumb, iar altul inima unei vaci și niște potroace. O femeie ne-a Împrumutat ceaunul ei și am Început să ne organizăm masa, Însă pe la jumătatea procesului, pirotehniștii au eliberat drumul și cîrdul de camioane a Început să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de țeavă și colacii ăștia de fier-beton, e mai frig decât afară În depozitul ăsta de fiare, iar Andrei al meu nici nu se deranjează să facă focul. Podeaua de ciment din jurul godinului e plină de cenușă și resturi de coceni de porumb, dar din respirațiile noastre ies aburi. Aicea dormi? Îl Întreb. — Cum să dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă, Relule, o cameră-i dormitor, ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Da’ mai rău e că n-are cine să-i bată tuburi... Această descoperire Îl face să-și piardă cumpătul pentru o clipă. Zbiară: Laure! Pune dracului mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva de ani să fi avut, dar bățoșenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aramă Și de aur în văpăi Arde-n galbena năframă De pe dealuri și pe văi. Tata-și doarme somnișorul Sub căruță lângă boi Numai piciul stă-n răzorul Lanului de popușoi Și ferit mai într-o parte, Din mătase de cocean, Crăcănat, adus de spate Încruntat și serios, Cu sprâcenele-aplecate, Piciul pufăie vârtos Și cu mucul de țigară Între degete teșit Victor Ion Popa, dramaturg talentat, Printre dinți, ca omul mare, regizor, dar și un poet al gingășiilor. Scuipă foarte mulțumit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai îndărătnici, îi sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul pumn de făină, se îmbătau, înjurau, se purtau ca stăpânii. Costică Focșăneanu (urmașul preoților Focșăneanu) a fugit spre Necorița și s-a ascuns într o glugă de coceni; au înconjurat gluga și au înțepat maldării până l-au făcut să strige că nu mai poate, să l lase. L-au bătut crunt deși omul era schilodit de cârjele de fier care l-au nenorocit. Nu știm cât și-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
brune, compostul poate degaja un miros de amoniac. Iată lista cu elementele pe care le puteți utiliza: iarba uscată tunsă de pe gazon; zațul de la cafeaua făcută la ibric (cu condiția să nu conțină clor) cenușa de la lemne; rumegușul și talașul; cocenii de porumb; acele de pin (atenție, totuși, să nu puneți prea multe); anumite cartoane subțiri și neimprimate (cofraje de ouă, rulourile de la șervetele de bucătărie sau de la hârtia igienică); paiele; frunzele căzute toamna; pământul și mranița luate de pe fundul ghivecelor
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
porumbul, ardeii, vinetele, sfecla, fasolea, cartofii, roșiile și diferite specii de flori, precum crizantemele, daliile, gladiolele și chiar unele buruieni. Ea face găuri în tije, lăsând în jur urme fine de praf de la planta măcinată. Găurește tulpinile și atacă și cocenii, și frunzele. Plantele pot fi infestate de mai multe larve. Ce puteți face? Preventiv, puteți să plantați varietăți rezistente și să faceți rotația culturilor cu leguminoase. Toamna, puteți să puneți tijele în pământ sau să le tăiați și să le
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
fiind o componentă a acizilor ribonucleici ,a unor enzime și vitamine. 100 Deoxiriboza (2-dezoxiDriboza) este o aldopentoză componentă a acizilor dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni, lemnul de stejar și gorun, sâmburii de caise și coaja de nuci. Se mai găsește în gume, mucilagii și alge. În stare pură, xiloza este o substanță cristalină, dulce, solubilă în apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
liniștea lui și a familiei pentru a ne scăpa pe noi. Dacă o să afle sârbii cine suntem, n-o să-i meargă ușor. Ne-am resemnat să așteptăm noaptea pe pământul umed. Mai târziu am dscoperit pe câmp niște grămezi de coceni. Le-am strâns laolaltă și ne-am întocmit din ele un adăpost. Acolo, înghesuiți unul într-altul și uzi până la piele, am stat până noaptea târziu, când ne-a găsit Pera. Venise însoțit de un alt om, un fin al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
organizat de Direcția Sanitară de „Ziua Inimii”. 15.VI. Program artistic dat de fanfara copiilor din Strășeni sărbătorind poetul Mihai Eminescu 20.VI. Sfințirea „Monumentului Eroilor României” căzuți pentru eliberarea Basarabiei, la cimitirul din Nisporeni, cu participarea filialei Sângeorz (Prof. Cocean) și a d-nei Maria Diaconu (Iași) Participarea a 16 elevi din Telenești (Basarabia), la Tabăra de vară de la Oglinzi, Tg. Neamț. August Vizitarea Mănăstirii Agapia și stabilirea de legături cu o Mănăstire din Basarabia. 20-30.VIII.Tabăra de vară
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate, devine asimetrică. Evoluția bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscată a zonelor afectate și uscarea măduvei coceanului. Dacă vremea este ploioasă, boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul păstrării acestea se strică. Dacă se secționează coceanul, se observă brunificarea, înnegrirea vaselor conducătoare din care se scurge un lichid (gomă bacteriană). Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale rămase în sol și prin semințele infestate. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă în a doua parte a vegetației la culturile de crucifere, în anii ploioși sau pe solele unde nu are loc scurgerea apei în mod normal. La varză atacul se observă la locul de prindere a codiței frunzei de cocean, unde apare mai întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică mare, atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
codiței frunzei de cocean, unde apare mai întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică mare, atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deși producția de mașini speciale pentru recoltarea porumbului a început în timpul lui Gheorghiu-Dej, mai precis în 1958. În timp ce în Bulgaria recoltarea mecanizată a porumbului durează o săptămână, în România ea se prelungește peste două luni, până vine înghețul și rămân cocenii pe câmp. Toate acestea sunt tabu la plenare. în sfârșit, a treia cauză și poate cea mai importantă este că, în Bulgaria, Partidul Comunist a rămas un organism viu cu o conducere colectivă. Todor Jivkov și-a ales colaboratori competenți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mirosul de cârnat fript, care ziceam noi că e mai bun decât cel de acasă și unde părinții ne cumpărau tot felul de turte dulci, care numai la târguri se găseau. Dar vitele pe acea vreme nu erau hrănite cu coceni tocați și iarna nu erau ținute în frig, în grajd fiind cald, căci podul era plin de fân și chiar în grajd pereții erau căptușiți cu tulei de porumb. Astăzi, tuleii sunt lăsați pe câmp să putrezească sau sunt băgați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rupă picioarele. Poate altcineva. Pe Tarabă nu l-am mai căutat. Oricum, aflasem de la popa că nici el n-a citit cartea. Și doar io spusesem că era abuziv considerat alfabetizat. Oricum avea treabă, avea de luat o căruță de coceni, treburi mai urgente. Am scris despre el că la magazin la Farmacistu muncea un pârlit de paișpe ani, care era plătit cu țigări și rachiu contrafăcut în loc de bani. Asta era perfect adevărat, dar Tarabă nu mai lucrase acolo de aproximativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în creșterea și educarea copiilor noștri, Vasilică, Vasilică...! Trăiam copilăria sub cer vânăt de plumb Pe plită coceam boabe din galbenul porumb Afurisita foame ne da mereu târcoale Și adormeam plângând cu pântecele goale. În sob-ardeam tizic și resturi de coceni Păziți ziua și noaptea de bravi milițieni Foarte activi și harnici ca trântorii în stupi Având drept ajutoare o haită de câini-lupi. Îndurerat, voi spune doar atât: Copilăria noastră a fost un vis urât, Supravegheată zilnic de bunul Dumnezeu Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sunt politicienii demagogi, baronii din toate partidele și fariseii care înalță zilnic liturghii luciferice banului? Ochiului dracului? N-avem bani pentru medicamente, n-avem bani pentru pâine și nici chiar de lumânări. De ce, Doamne? Cum e posibil? Cum?? De ce? "Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: Doamne, pe când alții huzuresc mereu Pentru ce eu singur să muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a răspuns din slavă: Pentru că ești bou." (G. Topîrceanu) Acceptând în final ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe care l-am transformat în făină. De asemenea, am avut pentru iarnă o rezervă de cartofi, fasole, untură, ulei, care s-a consumat. Desigur, ne făcuserăm și noi provizii de combustibil solid: tizic, tulpini de bumbac, de floarea-soarelui, de coceni; am ars aproape tot. Dar nu tot așa stăteau lucrurile cu familiile în care forța de lucru era matură, iar toți membrii ei apți de muncă. Ei aveau tot ce le trebuia: și cămara plină de alimente și material pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Am ajuns la moară. Curtea era înțesată cu căruțe fel de fel; și care cu boi și căruțe cu cai. Cei care aveau mai mult de așteptat dejugaseră boii și deshămaseră caii, iar aceștia, melancolici și răbdători, ronțăiau brațul de coceni din fața lor, pus de stăpânul grijuliu și atent. Am intrat în curtea morii, înaintând cu atenție printre căruțele înghesuite, lăsate alandala într-un spațiu fără stăpân, în cea mai deplină și pitorească dezordine. Grupul nostru cuaternar plus cățelandrul nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]