678 matches
-
verticală, asimetrică, cu ochiuri neregulate. Ea are un diametru de 2 metri cu o suprafață totală de 12 m². Firele sunt foarte elastice, capabile să susțină greutatea unei păsări mici. Locul de retragere este situat în partea superioară a pânzei. Coconul cu ouă este fixat de pânză și acoperit cu diferite resturi vegetale. Acestă specie este răsândită în Japonia, China, Taiwan, Singapore, Myanmar, Filipine, Sri Lanka, India, Papua Noua Guinee și Australia.
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
picioarele sunt brune spre negru. Femelele construiesc o pânză până la 1 metru în diametru; firele de matase sunt de culoare galbenă, reflectând bine lumina soarelui. Împerecherea are loc toamnă, pe pânză femelei. Femelă depune peste 1000 de ouă într-un cocon. Iernează ouăle, primăvara având loc eclozarea. Paianjenul poate fi găsit în întreaga Japonie (cu exceptia insulei Hokkaido), în unele regiuni din Coreea, Taiwan și Chină. Datorită dimensiunilor mari, precum și colorației, femelă este foarte favorizată în Japonia. Cercetătorii, conduși de Masao Nakagaki
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
favorizată în Japonia. Cercetătorii, conduși de Masao Nakagaki, de la Universitatea Shinshu, din Japonia au reușit să creeze un fir de matase care este mai puternic, mai moale și mai durabil, prin injectarea genelor în ouăle fluturilor de matase. Gogoșii viermilor (coconul produs de larve pentru metamorfoza) conțin proteine de paianjen în proporție de 10%. Matasea rezultată are mai multe utilizări: fabricarea vestelor antiglonț, aplicrea suturilor după operații chirurgicale, producere plaselor de pescuit etc. Un producător japonez numit Okamoto a început să
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
organele genitale ale masculilor din această specie sunt complexe, în ceea ce privește structura, nu numai pentru transferul spermatozoizilor, dar și au un rol important în alegerea partenerei și se dezmembrează în anumite puncte prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează și părăsesc coconul în căutarea hranei. Păianjenul viespe țese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
spermatozoizilor, dar și au un rol important în alegerea partenerei și se dezmembrează în anumite puncte prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează și părăsesc coconul în căutarea hranei. Păianjenul viespe țese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Pânza este fixată printre iarbă la înălțimea de 20-70 cm deasupra solului. Populează zonele
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
arbori. Unele specii sunt întâlnite în colonii de termite și furnici, cu larvele cărora se hrănesc. În general pseudoscorpionii vânează diferite insecte, arahnide sau consumă larvele acestora. Pseudoscorpionii sunt activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon de mătase pentru a hiberna. Mătasea mai este folosită la construcția unor mici camere pentru depunerea ouălor și pentru năpârlire. Femelele și juvenilii au fost observați călătorind pe insecte, păsări sau în blana mamiferelor, acesta fiind un mijloc convenabil de
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
epiginul femeli. Padipalpul, separat pentru aproximativ patru ore, continuă să funcționeze independent (transfere sperma). Între timp, femela se hrăneste cu masculul. Femelele sunt capabile să depună până la 3.000 de ouă într-unul sau mai mulți saci de mătase , numiți coconi, care mențin umiditatea relativă constantă. În unele specii femelele mor după aceea, iar altele protejează coconii prin atașarea lor de pânză, ascunderea în cuiburi sau le anexează de diferite părți ale corpului. Tinerii păianjeni după formă sunt similari părinților. Ei
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
femela se hrăneste cu masculul. Femelele sunt capabile să depună până la 3.000 de ouă într-unul sau mai mulți saci de mătase , numiți coconi, care mențin umiditatea relativă constantă. În unele specii femelele mor după aceea, iar altele protejează coconii prin atașarea lor de pânză, ascunderea în cuiburi sau le anexează de diferite părți ale corpului. Tinerii păianjeni după formă sunt similari părinților. Ei trec prin câteva stadii de dezvoltare larvă, nimfă. Ca și altor artropode, păianjeni trebuie să năpârlească
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
doar ei o folosesc pentru a vâna. Ei construiesc pânze sau întind fire de semnalizare. Totuși, chiar și speciile care nu țes pânze pentru vânat, utilizează mătasea în mai multe moduri: masculii o folosesc la transferul spermatozoizilor, femelele la construcția coconilor, ca o funie de siguranță pentru speciile săritoare, ca parașute de către tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
majoritate fosilelor au fost găsite conservate în chihlimbar. Cea mai veche fosilă datează din perioada Cretacicului timpuriu, 130 milioane de ani în urmă. În afară de conservarea detaliată a anatomiei, în chihlimbar s-au păstrat păianjeni în timpul împerecherii, uciderea prăzii, producerea mătasei, coconii cu ouă, chiar și îngrijind de tineri. Cea mai veche pânză descoperită până în prezent datează circa 100 de milioane de ani. Cele mai bine conservate fosile au fost descoperite în Germania, în depozitele sedimentare Lagerstätte. Majoritatea păianjenilor din Carbonifer au
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Vodă ("Sfânta Troiță") a fost ridicată pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusă deja în 1595 de Sinan Pașa, pentru a fi în secolul al XVII-lea reconstruită și fortificată de către Radu Mihnea (1613-1620) și Alexandru Coconul (1623-1627). Atât elementele tradiționale (planul triconc, turla pe naos), cât și pronaosul supralărgit, încununat de trei turle, sunt influențate de formele bisericii mănăstirii din Curtea de Argeș. Decorul fațadelor este format din două registre de arcaturi din ciubuce, despărțite de un brâu
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Nicolae Scurtu [Drăgășani, 13 aprilie 1925]1 Da bine, coconilor!2 Ați luat manuscrisul și ați șters-o oltenește. Bravo dumneavoastră! Acum ascultați aici să vă precizez condițiile sine qua non ale publicării (cu dșumneațvșoațsștrăț trebuie s-o iau cu strășnicie, că nu merge. Sunteți în stare să-mi publicați
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare”. Fetele îmbrăcate în alb merg
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
evolutiv tipic cu 4 stadii: ou, larvă (omidă), crisalidă și fluture. Viața de adult are o durată de 10 zile. Femela depune ouă foarte mici, din care ies larve. În timpul procesului de metamorfoză spre stadiul de crisalidă, larvele speciei produc coconii („gogoșile” de mătase naturală). "Bombyx mori" este unul din organismele cele mai studiate din punct de vedere biologic, el permițând, între altele, verificarea legilor eredității ale lui Mendel (1906) și descoperirea feromonilor. Genetica acestei insecte a fost bine studiată iar
Fluture de mătase () [Corola-website/Science/314589_a_315918]
-
afla dacă aparțin uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii rareori devine o masă. Femelele depun în jur 50 - 2000 ouă, în funcție de specie, într-un cocon de mătase . Coconul este păzit timp de 6 - 7 săptămâni. În acest timp, femela va rămâne în apropiere de sacul cu ouă și devine mai agresivă. Dopă eclozare juvenilii rămân în cuib pentru o perioadă de timp. Theraphosidae sunt prădători
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii rareori devine o masă. Femelele depun în jur 50 - 2000 ouă, în funcție de specie, într-un cocon de mătase . Coconul este păzit timp de 6 - 7 săptămâni. În acest timp, femela va rămâne în apropiere de sacul cu ouă și devine mai agresivă. Dopă eclozare juvenilii rămân în cuib pentru o perioadă de timp. Theraphosidae sunt prădători care-și pândesc
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
cu rol dublu. Prada nimerind în capcană produce vibrația firelor și a obiectelor. Aceste obiecte ar putea fi și un sistem de avertizare pentru păsări, astfel evitând distrugerea pânzei. Îndată ce victima se încurcă printre fire, păianjenul o învelește intr-un cocon de mătase și o aduce în centrul pânzei. Consum diferite insecte zburătoare: albine, fluturi, molii, lăcuste, viespe. Regiunile tropicale și subtropicale în care habitează acestă specie sunt caracterizate de temperaturi înalte. De acea Nephila clavipes posedă unele adoptări pentru a
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
(d. 26 iunie 1632, Constantinopol) a fost domn în Țară Românească (14 august 1623 - 3 noiembrie 1627) și în Principatul Moldovei (înainte de jumătatea lunii iunie 1629 - 29 aprilie 1630). Deoarece era foarte tânăr la începutul domniei sale, a fost poreclit „Coconul”. În timpul domniei sale din Țară Românească, țara a fost de fapt condusă după indicațiile tatălui său Radu Mihnea, care era în acel moment pe tronul Moldovei. Se poate spune că cele două țări române au fost conduse în acest timp de
Alexandru Coconul () [Corola-website/Science/303765_a_305094]
-
fiind mazilit, după care "„a cheltuit atâtea pungi cu galbeni, încât, doi ani mai tarziu, reuși să fie numit iarăși domn”", de data aceasta al Moldovei. N.A. Bogdan, în cunoscută să lucrare "Istoria orașului Iași", referindu-se la domnitorul Alexandru Coconul, consemnează că, "„dând turcilor peșcheșuri, în suma de peste 100.000 de galbeni venețieni, reușește să fie trimis că domn în Moldova”" . Este numit domn în Moldova de către turci, după mazilirea și plecarea la Ustia a lui Miron Barnovschi-Movilă. In cateva
Alexandru Coconul () [Corola-website/Science/303765_a_305094]
-
venețieni, reușește să fie trimis că domn în Moldova”" . Este numit domn în Moldova de către turci, după mazilirea și plecarea la Ustia a lui Miron Barnovschi-Movilă. In cateva luni de zile, Poartă s-a convins de ineficientă domniei lui Alexandru Coconul: "„înțelegîndu și împărăția că nu este de domnia țării de margine că aceasta”", el a fost mazilit .
Alexandru Coconul () [Corola-website/Science/303765_a_305094]
-
pribegilor din „cealaltă țară românească” un lot de pământ pentru a-și face sat. El botează un prunc născut cu 40 de zile în urmă, la hramul Mănăstirii Neamțu. După o veche datină strămoșească, el-însuși îl bate cu toiagul pe „coconul domnesc” pentru a-și aduce aminte mai târziu de hotărârea luată. Damian Jder se întoarce de la Liov și aduce cu el 40 de care cu pulbere pentru înzestrarea oastei Moldovei. El îl anunță pe domnitor că regele Poloniei nu-i
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
drum fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile fraților Jderi în slujba Moldovei. Alexăndrel, coconul domnesc, îl atrage pe Ionuț, chemat să-și facă lângă el ucenicia armelor, în tainele sale de dragoste. În aceeași vreme de neliniști, însă, vrăjmașii Moldovei conspiră și amenință domnia înțeleptului Ștefan. Prezentat, din generic, ca «O povestire de M.D.
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
ce datează din perioada medievală: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (ce include Biserica Sfântul Gheorghe, monument UNESCO), Biserica Mirăuți (cel mai vechi edificiu religios al orașului), Biserica Sfântul Dumitru (cu turnul-clopotniță sau turnul lui Alexandru Lăpușneanu, emblematic pentru oraș), Biserica Coconilor, Biserica Învierea Domnului, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, ultima dintre ele construită de comunitatea armenească locală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea credincioșii romano-catolici din oraș au ridicat Biserica Sfântul Ioan Nepomuk, aflată în prezent vizavi de
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
ganglionar, ventral și scalariform. Ganglionii dintr-un inel sunt legați cu ganglionii din celelalte inele. Râma este hermafrodita.Organele de înmulțire se află în treimea anterioară a corpului. Indivizii pot face schimb de organe sexuale. Ouăle sunt depuse într-un cocon. Din ouă ies rame mici. Lipitorile sunt viermi inelați, majoritatea paraziți, care se hrănec cu sângele animalelor superioare, dar există și lipitori libere care se hrănesc cu larve și rame. Majoritatea speciilor trăiesc în lacuri și ape curgătoare. Lipitorile parazite
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni, până la moarte mascului. Apoi, femela se hrănește cu trupul mascului. Femela depune coconul cu ouă în vizuină. Peste un an de la eclozare, juvenilii ajung la dimensiunele adulților, iar peste patru ani devin maturi sexual. Familia cuprinde 3 genuri:
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]