797 matches
-
un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig - Iată pe mână cum codește-un negru purec Să-mi moi degetul în gură? am să-l prind - ba las săracul. Pripășit la vro femeie, știu că ar vedea pe dracul - Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "îns! " la ce să-l purec? Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-i facă popasul cât mai comod. Neîncrederea lui dispăru și reflexele de a se apăra s-au domolit. Într-o dimineață însă își dădu seama că din desagă îi dispăruseră manuscrise. A priceput capcana și nu s-a mai codit s-o ia la fugă spre Padova unde, datorită perfectei cunoașteri a limbii castiliene, se dădu drept spaniol și se înscrise la facultatea de medicină. Studiul medicinii nu era pentru Tommaso doar o stratagemă. A reușit să intre în grațiile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că ți-a spus, ticălosul ! — Ba mai mult. M-a sfătuit să mă feresc de tine. Asta nu-i rău. Avertismentele de genul ăsta nu fac decât să stârnească interesul. Învârti cheia și hurui din pedale : Hai, urcă ! Fata se codi. — N-am mai mers niciodată cu motocicleta. — Și nici Magdalena n-ai mai fost până acum... Pe motocicletă e mai simplu. Mă strângi tare în brațe, ca pe o pernă, și te ițești după umărul meu. Când ți-e frică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vizibilă ce se constata pe fața lui Dan Bogdan, Ioanide uită supărările recente și deveni expansiv. - Ghici, zise el, care este tot secretul acestui trucaj? Căcinu-i decât o odaie comună, cinci metri pe șase, într-un apartament ieftin. Bogdan se codi, mai dădu o ochire întregului spațiu, apoi opină că mozaicul. - Da și nu! Mozaicul e un soi de epatare facilă a ochiului,care n-ar avea nici un efect dacă pereții ar fi acoperiți cu tapet sau cu o zugrăveală. Dimpotrivă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu pot! se cutremură Pica. - De cine ți-e frică? Pica își dădu seama, calmîndu-se, că făcuse o imprudență și se rectifică: - M-ai speriat tu! - Haide acasă, o invită Ioanide mai dulce și totdeodatămai hotărât, întinzîndu-i brațul. Fata se codi, mai aruncă ochii furtiv în direcția străzii, în cele din urmă își vîrî brațul subțire pe după brațul arhitectului. - Vom face, spuse Ioanide, o apariție senzațională, eu la braț cu tine. De când visez să mă plimb de braț cu fiica mea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că de atâta vreme doi indivizi dau târcoale pe stradă. Am emis toate ipotezele posibile și am ajuns la încheierea că pândesc casa noastră. Și tu știi asta, de vreme ce n-ai îndrăznit să te întorci acasă și te-am surprins codindu-te să intri pe stradă. Pica lăsă capul în jos. - Bun, trase Ioanide o primă propoziție sigură, vasăzicăpîndesc pe cineva din această casă. Pe mine nu-mi vine să cred. Pe unul din voi sau pe amândoi, nu-i exclus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
surugiii, chiar în saloane: "Tanti, exclama el despre câte unul, ăla e un escroc, mama lui!" Prințesa însăși era tot așa de slobodă la gură, și pe un funcționar superior, pe care îl ajutase în carieră și care acum se codea să-i facă un serviciu, îl înjură în plin minister, zicîndu-i: "Păcătosule! Propre à rien!1... Tu-ți paștele mă-ti!" Prințesa juca teatru, dozând savant franțuzeasca cu ocara excesivă, spre a da dovadă că are simțire "rumînească" și profitând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
exclus ca prințesa să fi degnat a-l vedea, primind de la el instrucții și nume utile. Trecând peste concesiile necesare pe care le făcu moralmente Hangerlioaica, întîmplarea revelă în ea instincte de șef de bandă. Prințesa nu s-ar fi codit ca din mașină, cu secretarul alături, asistată de slugile sale, să ia cu asalt curtea, în cazul când ar fi crezut posibil acest lucru. Era inteligentă și temerară totdeodată, trecând repede de la aroganță la convorbirea convențională. Multe decenii de calm
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bătăi de inimă. Înaintea sa se afla Ioanide. Câteva clipe, Tudorel nu știu ce se cade să facă. A merge în întîmpinarea tatălui său, în condiția sa, putea să fie o îndrăzneală. Era, pentru tată-său, un banal ucigaș. Și Ioanide se codi, nedîndu-și seama ce e de făcut în asemenea împrejurare. Momentan, privindu-l pe fiul său, nu simți vreo durere morală acută, fiindcă nu-și închipuia cum un tânăr sănătos putea să moară. Încăperea nu sugera nimic dramatic, era ca o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu buchetul de trandafiri în mână, întrebând printre vecini de domnișoara Leba, un bărbat cu un picior din lemn, fixat cu curele sub genunchi peste pantalonul îndoit, care se străduia să închidă poarta unei grădini din apropiere, după ce s-a codit puțin, s-a decis să-l îndrume exact: Dacă vă grăbiți s-ar putea să ajungeți cortegiul funerar din urmă! Acu zece, cel mult cincisprezece minute a plecat de aici. În primele secunde crezu că invalidul din fața lui glumește, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vremuri de cumpănă, era nevoie de o casă, sub acoperișul căreia românii, după ce au trăit timp de secole în curtea unor imperii odioase, să se poată adăposti. Acum, nu ne este defel lesne a lămuri lumea de ce atunci ne-am codit. Am ezitat să înfruntăm niște imperii pe care le știam ilegitime. Intuiam de pe atunci că vor fi măturate la lada de gunoi a istoriei pentru crimele oribile pe care le înfăptuiseră. Am fost pedepsiți aspru imediat de soarta nemiloasă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
activității instituțiilor financiare și comerciale internaționale a dovedit că aceste instituții ale globalizării din secolul XX nu sunt deloc interesate de o guvernare responsabilă față de populație sau de promovarea dreptului femeii la dezvoltare umană. Așa încât nu ar trebui să ne codim să expunem aceste date concrete și să dezvăluim faptul că politicile lor reprezintă o contribuție majoră la scăderea drastică a nivelului de trai al femeilor africane. Dezvoltarea durabilă nu poate fi promovată dacă țările nu au priorități politice care să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
m-ai zărit, dar În după-amiaza aceea eram pe șoseaua care duce la Borovo Naselje. Când am auzit explozia, m-am gândit la unul de-ai noștri. În fugă, te-am văzut În genunchi În șanț, lângă trupul ei. Se codise o clipă, ca și cum, șovăind Între „cadavru” și „trup”, ar fi optat pentru ultima vorbă. Era pitoresc, a hotărât Faulques, modul, Între cuviincios și Învechit, În care Își căuta cu grijă unele cuvinte, cu pauze În căutarea termenului precis. Musafirul a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să șază pe ele; e bine pentru clocitul ouălor în timpul verii. Se crede că, așezîndu-se la ajunul Bobotezei la masă, după aceea nu este bine a se mai codi prin casă făcînd treabă, c-apoi cloștele nu vor ședea pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai mult pierzi tu, căci un băiat nu trebuie să acționeze asupra unei fete prin intermediari. Poți s-o suni cel mult și să-i spui că trebuie să vă întâlniți pentru că vrei să-i spui un secret. Dacă se codește, treci pe sub balconul ei și fă-o să iasă la geam! Aceasta este o faptă și, după cum vei vedea mai jos, ea are importanță capitală. Scrisoarea e un testament Unele fete au dobândit un obicei penibil: mai ales a tunci
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pe care l-a dorit permanent și care nu poate fi concurat de nici un bărbat în carne și oase, este cel reprezentat de puritatea înghețată: "afară o aștepta Frigul tare, limpede, curat de orice duhoare, de orice josnicie. Ea se codi puțin la ușa antreiașului, dar numai o clipă". Scena pulsează de erotism, ca un epitalam al raptului glaciar: Deschise apoi larg și păși, iar Frigul o cuprinse în brațe și o sărută pe buze. Ea surâse biruită amantului infinit, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în Tineretul Progresist un număr de 58 de tineri din care 14 elevi și 44 de muncitori. Numărul total al membrilor T.P. este de 217”. Credem că oricine a remarcat modul în care erau racolați tinerii care încă se mai codeau în a se înregimenta politic într-o organizație ce nu era văzută cu ochi buni de marea majoritate a populației care percepea UTC-ul, recte Tineretul Progresist, ca o sectă periculoasă și total aservită intereselor unei puteri străine, adică, Rusiei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
casei pe când de Stanca zicea Tudora că-i fată de măritat, deși știa ea bine că nimeni nu se mărită până la doisprezece ani. Zicea Zamfira să dărâmi casele și să faci altele pe locul ăsta, că locul e bun..., se codi Ilinca să-și termine fraza. Jupâneasa Stanca Brâncoveanu, care pe gânduri privise până atunci jeraticul și flăcările jucăușe, se pomeni vorbind: — O să-i poruncesc Tudorei să nu o mai lase pe Zamfira să se apropie de jupânițe și să le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și acum, după o lună, zidurile, turnul, cerdacul, totul era alb strălucitor. Selin, mirat de atâta curățenie atunci când sosise la București, a întrebat un slujitor de ce este totul atât de alb. Omul s-a făcut roșu la față, s-a codit un timp și i-a spus șoptit: — Se spune că atunci când s-au răsculat seimenii și dorobanții în vremea lui Constantin Vodă Cârnul, de l-au ucis pe Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Voievod, au vrut să-l omoare pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le-a ridicat la Sâmbăta. Mi-am făcut copie după diplomă încă atunci când a venit de la Viena. Până pleci, o să ți-o dea dumnealui fratele nostru Mihai. Lași să se înțeleagă că avem multe hârtii împotriva Brâncovenilor. — Mă gândeam..., se codi Știrbei, cum o să ajung la Damad Ali Pașa așa, cu mâinile goale? — Or să fie și plocoane, n-avea grijă, pentru toți, se grăbi să intervină vodă Ștefan. — Dar să fie cam ca cele brâncovenești, măria ta, că altă greutate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
suflet, vecinii se bucurau de aprecierea și încrederea țaței Antonica. Când pleca de acasă mereu îi lăsa pe ei în grijă la gospodărie. Se înțelegeau ca vecinii, cu bune, cu rele. - Mamă... - Ci-i, fa? - Aseară cred că ...aseară... - Ce codești atât, zi... ce-i? - A fost cam răcoare, să facem focul, zise Saveta, lăsând capul jos și luând la spălat niște blide. - Facem... facem... de ce să nu facem?... Se ridicase soarele de-un stânjen peste sat. Care bărbați mai tocmeau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Gavril strigând tatei că am o treabă. - Să vii la masă...tu auzi?!! - Vin, vin, n-ai grijă... Am fugit într-un suflet până la crâșmă luând drumul cel mai lung, să nu se prindă nimeni unde mă duc. M-am codit de vreo două ori până să intru. După două trei ocheade prin jur, mi-am luat inima în dinți, am dat ușa deoparte și am intrat. La mese erau o mulțime de bărbați care nu păreau deranjați de intrarea mea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Bologa îl întrerupse cu imputare și plictiseală: ― De ce nu mă lăsați pe mine în pace, căpitane? Ce aveți cu mine? Primarul aprobă din cap, înviorat puțin. Pretorul însă se supără și răspunse indignat: ― Apoi, firește, așa vorbiți toți și vă codiți, ca și când Curtea Marțială ar fi ceva... de mâna a zecea! Nu vă dați seama că, în fond, de noi depinde toată vitejia voastră... Războiul nu se câștigă numai cu tunuri și cu "ura", domnule! Asta a fost odată!... Azi mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vâră gâtul în laț, când viața îi surâde și-i făgăduiește... Ești dator să trăiești! continuă apoi, după o pauză, mai potolit, bătîndu-l pe umăr. Când ți se îmbie o portiță de scăpare aproape sigură, n-ai dreptul să te codești, nu ți-e permis!... Am fost și eu în situația ta, poate puțin mai ușoară... puțin... Vedeam spânzurătoarea în temniță, da... și știu că moartea, când o privești prea adânc și îndelung, începe să te ademenească. Dar trebuie să te
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cârciumă, Gicu s-a introdus activ În discuție. Văz că vă uitați la mine ca la mașini străine, ca să nu spun precum curca În crăci, dar asta nu mă deranjează. Sandule, vii cu țuica aia sau nu vii? Ce te codești ca fata mare Înainte de a urca În pat? Hai, pretine, mișcă-te natural, că toată vara te-am servit la botul calului. Vezi la piper, nu te zgârci, atrage-i atenția patronului că număr boabele. Cel interpelat se ridică de pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]