334 matches
-
cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă gândeam La palat mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
populare și, măcar în parte, gustate în cadrul unor experiențe comune. De aceea, o parte dintre exemplele citate coincid - iar versul "Astfel roibul mi-și fugea/ Văile se limpezia" îi cucerește pe ambii autori. "Nu poți să nu admiri calul lui Codrean, care când fugea: "văile se limpezea!""30 notează Russo, în vreme ce Alecsandri dezvoltă: "Ce descriere poate fi mai simplă, mai energică și mai poetică? Care cuvânt din limba noastră poate arăta o icoană mai lămurită de iuțeala calului și de repegiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
, Nicolae (15.VII.1948, Codreni, j. Lăpușna), poet, eseist și critic literar. Este fiul Cristinei (n. Dabija) și al lui Trofim Ciobanu, țăran. Școala primară a urmat-o în satul de baștină (1954-1958), iar liceul la Săhăidac și Cimișlia (1958- 1966). Intrat la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara-l plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în câmpii, în depărtare, n-o fi căpitanul oare? Bujor cântă De la maica am supt lapte Lapte dulce creștinesc Dar acum ca stejărelul (bis) Eu la codru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la moarte Codrean Lasă vorba, căpitane și privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
da seamă la nimeni Tra, la, la, la, la, la, la N-aș mai da seamă la nimeni Chiar de-aș fi făcut vreun rău Mi l-aș trage singur eu Tra, la, la, la, la, la, la Bujor Măi, Codrene, fătul meu iată ce te sfătuiesc eu, cu o vorbă și-un cuvânt, ca mă duc de viu în mormânt! Mă, tu cu viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vorbă și-un cuvânt, ca mă duc de viu în mormânt! Mă, tu cu viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat și eu, măi frate, până voi cădea la moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până acest soldat vânător ne va deschide cale liberă. Stând sub paza acestui soldat vânător mi-a venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă gândeam La palat mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Editura Minerva, București, 1975. 46. Lazăr Șăineanu, Studii folklorice, București, 1896. 47. Elena Sevastos, Literatură populară, Editura Minerva, București, 1990, vol. I, p. 120. Imaginea poetică este invariantă ; doar străinul poate diferi de la o versiune la alta. În balada populară Codreanul, culeasă de Vasile Alecsandri la jumătatea secolului al XIX-lea, străinul din imaginea amintită este grecul, dar „unii dintre cântă reți - scrie Alecsandri Într-o notă de subsol - pomenesc de turc În loc de grec” (341, pp. 110- 112). Întâmplarea face că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta vânzătorilor, la abonați, la cei care solicitau schimbul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mergând, simțeam cum rândurile se strângeau și din ce în ce grupul primea mai multă consistență și unitate. N-am ajuns bine în Piața Sfatului și ca un dăngăt de clopot uriaș, răsuna cântecul legionar între zidurile vechii cetăți: Tu, Codrene, ești nădejdea Ce ne-a dat-o Cel din cer, Tu ne spulberi deznădejdea, Tu și Garda ta de Fier. Legionarii alergau din toate părțile și se adăugau la coloană. Lumea cealaltă ieșise pe stradă și sta îngrămădită, aplaudând de pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noastre. Privind mulțimea care ne întâmpina și bucuria legionarilor, s-a făcut că uită și el pentru o clipă marea durere pe care io știam cu toții, a zâmbit cu bunătate și a continuat să cânte cu noi mai departe: Tu, Codrene, ești nădejdea... Am trecut apoi pe la Liceul „Andrei Șaguna„ înaintând spre Scheiu. În piața Prundului de la biserica Sf. Nicolae era o mare de lume. Am mers până la biserica de pe Tocile. De acolo ne-am întors înapoi și ne-am oprit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Au urmat apoi poeziile: “Lăcrămioara”, “Strigoiul”, “Adio Moldovei”. Din Constantinopole el a trimis apoi un nou ciclu de poezii însoțindu-le cu un studiu în formă de scrisoare. Din noua serie de poezii populare trimise de Vasile Alecsandri făceau parte: “Codreanul”, “Toma Alimoș”, “Blăstămul”, “Sburătorul”, “Serbu Săracu”, “Călugărița” publicate în „Bucovina” în lunile octombrie 1849 și ianuarie-februarie 1850. Au urmat și alte poezii între care și “Miorița”, aproape fiecare număr aducând câte ceva din pana lui Vasile Alecsandri. Un alt colaborator este
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de bumbi. Odată după ce am pierdut tot ce aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de bumbi. Odată după ce am pierdut tot ce aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi, am rugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care era atunci pe str. Rădășeni, azi I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om f. bun și f. de treabă și dna lui Eugenia tot f. cumsecade. La ea sta mama ei văduvă Olimpiada Codreana. Și tot la ei stătea Iuliu Codreana sergent la Biroul Mobilizărei Reg-tului Suceava nr.16 Fălticeni. Și a vinit la vizat foaia și soldatul Vasile Ștefănescu din Baea. Și sergent major a Biroului Mobilizărei era Turcanu îmbrăcat ca un general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
I. Creangă. Și stam în gazdă la Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om f. bun și f. de treabă și dna lui Eugenia tot f. cumsecade. La ea sta mama ei văduvă Olimpiada Codreana. Și tot la ei stătea Iuliu Codreana sergent la Biroul Mobilizărei Reg-tului Suceava nr.16 Fălticeni. Și a vinit la vizat foaia și soldatul Vasile Ștefănescu din Baea. Și sergent major a Biroului Mobilizărei era Turcanu îmbrăcat ca un general, cu cisme de lac. Și a căutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1885), împreună cu Ioan Paul a alcătuit o Carte de cetire (I-III, 1897), iar în 1887 a îngrijit o ediție a poeziilor lui Costache Conachi. SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Mircea Popa, Oradea, 1998. Culegeri: Balade populare române, Iași, 1870; Codreana Sănziana, Brașov, 1895; Literatură și limbă populară, îngr. și introd. Vasile Netea, București, 1967. Ediții: Costache Conachi, Poezii, pref. Caterina Vogoride- Konaki, introd. Em. Vogoride-Konaki, Iași, 1887. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, IV, 417-421; Panu, Junimea (1943), I, 353, II, 82-83
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]