7,234 matches
-
-i prezenta pe domnii și voievozii români medievali ca pe niște țărani mai răsăriți, mai înțelepți. Ștefan Vodă, surprins „tinerel”, purta cușmă neagră de miel, arc la spinare, cânta din frunză o doină legănată, apoi doinea din voce, vorbea cu codrul, cânta din fluier, copleșit de dor de casă etc., aidoma unui simplu locuitor al țării, adică țăran. Ispita aceasta au avut-o, mai ales în vremea sămănătorismului, și unii dintre istoricii cei mai mari, precum Nicolae Iorga. «Așadar, potrivit lui N.
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
portretele sale princiare această dualitate țărănească și elitar-feudală, chiar înainte ca mărturiile istorice s-o confirme pe deplin. De aceea, în „Scrisoarea a III-a”, de exemplu, fiul de domn îi scrie iubitei sale în versuri populare și îi cere „codrul cu poienele, ochii cu sprâncenele”. El este ca un țăran doinitor mai înstărit, îmbrăcat militărește pentru ocazia luptei, dar cu sufletul din popor. Natural, în chip discret se vede și rangul voievodal, fiindcă iubita nu este numită „mândră”, ci Doamnă
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Eminescu sunt maiestuoși și simpli în același timp, poartă zale și platoșe, dar cântă din frunză și scriu „cărți” (epistole) în vers popular doamnelor și domnițelor lor. Fiul lui Mircea cel Bătrân folosește pluralul maiestății, dar se simte frate cu codrul, Ștefan cel Mare, flăcăiandru fiind, cânta din frunză, din fluier și din voce, dar, la propunerea codrului, urma să fie ales împărat al naturii și al oamenilor. Nu este vorba aici de o simplă licență poetică, ci despre o realitate
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
scriu „cărți” (epistole) în vers popular doamnelor și domnițelor lor. Fiul lui Mircea cel Bătrân folosește pluralul maiestății, dar se simte frate cu codrul, Ștefan cel Mare, flăcăiandru fiind, cânta din frunză, din fluier și din voce, dar, la propunerea codrului, urma să fie ales împărat al naturii și al oamenilor. Nu este vorba aici de o simplă licență poetică, ci despre o realitate venită, probabil, tot dintr-o excepțională intuiție: istoricii au dovedit mai recent - adică abia în deceniile din
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
poezia „Lui Octavian Goga”, închinată memoriei poetului „cântării pătimirii noastre”, ducându-și somnul veșnic la Ciucea: „Vestite, cântăreț al jalei noastre, / Octavian Goga din Ardeal, / Ascultă, tu, din cerurile-albastre, / Cum plânge, iarăși, Oltul val cu val. // A-nstrăinării spornică omidă / În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de obidă, / Spălând mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar adună moții, în ciubară / Și, cu amar, se-ntoarnă iar la vatră, / Purtându-l, în desaga, de la țară. // Iar în puterea nopților pustii / Își sună Iancu fluiera nebună, / Gem codrii, zguduiți din temelii, / Și stropi de sânge picură din lună. // Coboară, și tu, iarăși printre noi, / Potop de lacrimi să vărsăm pe lume, / Să-nece viața asta de noroi, / Să nu-i mai știe nimenea de nume!”. Acesta-i, de
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
corectă a motivației mele privind adăugarea unor comentarii vis-a-vis de aspectul mistic al acestei inedite înfruntări, prin implicațiile sale. Pe departe cel mai fioros animal al pădurilor noastre, ursul a constituit întotdeauna teama de a pătrunde în ungherele tainice ale codrului, locul în care acest animal iși desfașoară, rareori tulburat, viața sa de sălbaticiune singuratică. Puternic, violent, 1imprevizibil și uneori chiar crud, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, cercetătorii confirmând existența unui cult al acestuia, încă din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
Evenimentul s-a încheiat cu un cocktail oferit de Ambasada României la Nicosia... după care cei prezenți au putut urca la etajul I al clădirii Centrului Cultural pentru a descoperi cărțile aflate pe rafturile Bibliotecii din Strovolos. Coroana verde a codrilor, doina tufelor de iasomie, sfântul izvor de Cuvânt românesc ... s-au regăsit în cuvintele poetei Georgeta Resteman, despre dragostea de țară. (Veronica Ivanov)
Colț de carte românească în bibliotecile din Cipru [Corola-blog/BlogPost/92744_a_94036]
-
27 ianuarie 2013 începând cu orele 19:00 în Sala Mare a Teatrului Regina Maria. Spectacolul exprimă bucuria și exuberanța de a trăi, cântecul și jocul popular. Soliștii ansamblului vor prezenta repertorii înnoite; noi dansuri din Oaș, Oltenia și Zona Codru vor fi puse în scenă de către dansatori, alături de noi suite orchestrale în interpretarea orchestrei sub bagheta dirijorului Eduard Albina, prim dirijor al Ansamblului de Stat de cântece și dansuri populare Fluieraș din Chișinau, Republica Moldova. Invitat special: Nicu Novac, interpret de
Drag mi-i cântecul şi jocul [Corola-blog/BlogPost/98359_a_99651]
-
mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă nesistematizată, mai greu accesibilă cititorului de rând. Dedicată fiului său Codru și publicată la un sfert de secol de la Revoluție, În loc de argument (p.7-17) la Epigoni ai marelui Hidalgo, e o sinteză originală a istoriei moderne. Din 1774, de la Pacea de la Kuciuk-Kainargi, moldo-valahii, obedienți Sultanului turc, patriarhului sau grec și Țarului
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
A stelei ce cade din galaxii În care nu mor acei oameni vii, Caut și caut și cern ca-n infern Păcatele lumii, tânjirea-n etern, Discern în putința-mi diseminată, Puterea de-a căuta înca o dată, În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți, Puterile lumii cu ambii părinți, În care orfană de vis și pădure, E doar suferința ce știe să-ndure, Lasați- mă-n pace, în pacea luminii Îngropată în florile din matca grădinii, Acolo măcar, în revolta
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
din mare,A stelei ce cade din galaxiiîn care nu mor acei oameni vii,Caut și caut și cern ca-n infernPăcatele lumii, tânjirea-n etern,Discern în putința-mi diseminată,Puterea de-a căuta înca o dată,În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți,Puterile lumii cu ambii părinți,În care orfană de vis și pădure,E doar suferința ce știe să-ndure,Lasați- mă-n pace, în pacea luminii îngropată în florile din matca grădinii,Acolo măcar, în revolta
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
de legi.Astăzi cuvintele ne plâng și râdcând totul se arată...în uitare iubirea adunată!... XXXIII. ORICÂT, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. Lumina se arată iară peste o zi ea dă să-apară, vuiește codru chiar a vânt peste luciri de negru din pământ. Departe parcă, mai departe, se strâng dorințele prin șoapte, apar hrănite de-amintiri cu trecătoarele iubiri, ca un ocean îndepărtat doar prin iluzie răsfățat tărâmuri albe mișcătoare în pacea lor liniștitoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
unu se împarte azi cu doi și îndoit de vremurile noi, se rupe patru, cinci, din cât... vai ce cuvânt, vai ce cuvânt? Tot repetând pierdut; oricât! Citește mai mult Lumina se arată iarăpeste o zi ea dă să-apară,vuiește codru chiar a vântpeste luciri de negru din pământ.Departe parcă, mai departe,se strâng dorințele prin șoapte,apar hrănite de-amintiricu trecătoarele iubiri,ca un ocean îndepărtatdoar prin iluzie răsfățat tărâmuri albe mișcătoareîn pacea lor liniștitoare.Un unu se împarte azi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
precum și bătrânilor. Unele din colinde sunt de inspirație religioasă, creștină, altele aduc în prezent rituri dispărute în negura vremurilor, dar care au rămas prin mesajul profund uman. Un exemplu în acest sens este colinda „Mândru-și cântă-un cerb în codru”, care se poate auzi în timpul acestor sărbători la Vadu Izei. Tot în seara de Crăciun debutează și Viflaimulteatru folcloric religios jucat de cete de feciori, în care se prezintă momentul apariției magilor și al păstorilor, cei care vestesc nașterea lui
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
drum, traversând orașe, țări, cu alte cuvinte Gypsy Life, ca într-una din piesele noastre”, a explicat Român Iagupov, solistul trupei. “Bașta Mafia”, lansat în România împreună cu MediaPro Music, conține 13 piese, printre care Moldovenii s-au născut, Dunărea, Lângă Codrii de Arama, Om cu Inima de Lemn, Șo Lucky și două bonus tracks. “Albumul are piese ce pot fi cu ușurință interpretate doar cu o chitară acustică, un lucru absolut nou pentru noi, având în vedere că înainte muzica noastră
Zdob şi Zdub cinta de Ziua Unirii la Hard Rock Cafe [Corola-blog/BlogPost/97892_a_99184]
-
o măsuță, sunt înghesuiți copiii. Unul mic și urecheat e tare pe conversație. - Oamenii ăștia nu mănâncă?, o întreabă pe mamă. - Am mâncat acasă, răspundem noi. - Bine, atunci mănânc eu. Bagă cu poftă fasole la ghiozdan și mai cere un codru de mămăligă. Puțin mai târziu, îl atacă prin surprindere pe fotograf, cu un pumn în burtă. Ne scufundăm în noapte către Bacău, mirosind a fasole. Lăsăm în urmă o casă în care e cald și 7 copii ciripesc obraznic, bombardându
Oare s-a supăra mama voastră dacă-i zic “mamă”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20293_a_21618]
-
o lună plină și tremură când îl atingi, ca o felină, te uită în ochii mei, nu-ți fie teamă și vino de mă mușcă, să-mi lași rană, fi derbedeu, golan, fi haimana vino de mă pătrunde,că în codrii luna-i stea, de vrei mă ai, sunt doar un vânt sunt adierea ta de neînfrânt, te culcă în pat, e așternutul nou și vino sunt a ta, sunt fata din tablou, stinge lumina, ca să putem dormi și când vor
FATA DIN TABLOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384245_a_385574]
-
Nici către noi nu mai găsim vreo cale, Când plânsul se aude trist în vale, De lângă zidul care ne ascunde. Vreun vârf de stâncă, dacă se prăvale, Izvorul nu mai susură în unde, Argintul lunii nici că mai pătrunde Prin codrii cei săraci, cu ramuri goale. Și viscolul vreo vrajă învârtește, Când zorii se feresc să mai apară Și nici în miezul zilei nu-ndrăznește Chiar soarele, din neguri, să răsară. Și tot așa, tristețea toamnei crește, Dar bine-ar fi
NEGURĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384269_a_385598]
-
nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sfârșit de toamnă Iar plouă cu lacrimi în sufletul meu Și toamna m-acoperă cu frunzele-i uscate, Când vechile-amintiri, revin mereu, Printre îngălbenitele scrisori, nicicând uitate. Mi-i dor de codrul verde de stejar Și-mi amintesc bătutele-i poteci, Când căutam răcoarea desului umbrar Și ne culcam pe frunze verzi și reci. Colind din nou prin codrul de stejar Și-ncerc să regăsesc știutele poteci, Dar vântul toamnei, a umblat
SFÂRȘIT DE TOAMNĂ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384268_a_385597]
-
Când vechile-amintiri, revin mereu, Printre îngălbenitele scrisori, nicicând uitate. Mi-i dor de codrul verde de stejar Și-mi amintesc bătutele-i poteci, Când căutam răcoarea desului umbrar Și ne culcam pe frunze verzi și reci. Colind din nou prin codrul de stejar Și-ncerc să regăsesc știutele poteci, Dar vântul toamnei, a umblat hoinar Și mii de frunze-a răvășit cu degetele-i reci. Zadarnic caut vechile cărări, Acoperite-acum, de frunze ruginii, Salcâmul, sub care ne regăseam de sărbători, Poienile
SFÂRȘIT DE TOAMNĂ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384268_a_385597]
-
Dacă dăruiești clipe duioase. Lui Divinitatea, harul i l-a dat Să scrie-n versuri tot ce e frumos. El vede culoare-n ceru-norat Și adoră un cântec melodios. Natura a descris-o-n poezie, Dar n-a uitat nici codrii seculari, Nici blânda lună și-a nopții feerie, Nici pe eroii noștri legendari. Mai cântă și dorul de frați, de părinți... Și-l așterne pe hârtia albă. În versuri iubește copiii cuminți Și țara cu râurile-n salbă. El a
SUFLET DE POET de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383671_a_385000]
-
unde-ai rădăcini ... Degeaba ai mașini și vile, Dacă în suflet ai doar spini! De-aceea vreau să vin acasă, La blocurile dărâmate Și la șoselele ce-așteaptă Zadarnic să fie pavate, La câinii noștri de pe stradă Tânjind după-un codru de pâine... Mi-e dor de tine, Românie, Și-am să mă-ntorc poate chiar mâine!... (din volumul “Lacrimi de suflet”, Editura Emma, Orăștie, 2014) Referință Bibliografică: DOR DE ȚARĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1382, Anul
DOR DE ŢARĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383708_a_385037]
-
fără hotar. Și-aștepta-voi în tristețe Fericiri duse de valuri, Înecate-n ape negre Și izbite printre maluri. Și sperând prin așteptare Alerga-voi de nebună, Pe sub mari și zări de ceață Și prin nopți fără de lună. Și căta-voi doru-n codru Și în taina-i fără freamăt, Stârnind lacrime de frunze Și suspine cu-al meu geamăt. Când mă voi sfârși-n cătare Pe sub codrul desfrunzit, Anotimpuri s-or așterne Peste sufletu-mi ranit. , Referință Bibliografică: DE-AI FI FOST / Angela
DE-AI FI FOST de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380140_a_381469]
-
nebună, Pe sub mari și zări de ceață Și prin nopți fără de lună. Și căta-voi doru-n codru Și în taina-i fără freamăt, Stârnind lacrime de frunze Și suspine cu-al meu geamăt. Când mă voi sfârși-n cătare Pe sub codrul desfrunzit, Anotimpuri s-or așterne Peste sufletu-mi ranit. , Referință Bibliografică: DE-AI FI FOST / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DE-AI FI FOST de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380140_a_381469]