607 matches
-
se diminuează conflictul dintre interesul colectiv și politicile urmărite în realitate - și invers. în cel mai bun caz, sistemul autoritar poate face mari progrese spre restabilirea armoniei pașnice a societății organice. Mai adesea, trebuie însă impus un anumit grad de coerciție și acest fapt necesită explicații prin intermediul unor argumente complicate care fac ideologia mai puțin convingătoare, solicitând folosirea forței până când, în cel mai rău caz, sistemul se va baza pe constrângere și ideologia va fi complet ruptă de realitate. Index Adams
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tranzacția nu este una a armoniei intereselor (așa cum se presupune În echilibrul mecanic al clasicilor), ci este o ordine instituțională ce creează „așteptări de proprietate și libertate”. „O instituție este definită ca fiind acțiunea colectivă ce controlează, eliberează (eliberare de coerciția, discriminarea și injustiția altor indivizi) și extinde acțiunea individuală”. Formele acesteia sunt tradițiile și obiceiurile neorganizate și regulile formale. Acțiunea individuală constă În participarea În tranzacții, dar acestea sunt posibile numai În condițiile de control și eliberare ale instituțiilor. Astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
multe modalități de influențare a comportamentului celorlalți. Îi poți constrânge cu amenințări; îi poți stimula oferindu-le o răsplată; sau îi poți atrage și coopta să-ți împărtășească dorințele. Unii gândesc puterea în chip limitat, în termeni de comandă și coerciție. Experimentezi acest fenomen atunci când îi determini pe alții să facă ceea ce ei altfel nu ar face.7 Tu spui "Săriți!" și ei sar. Acesta pare un simplu test de exercitare a puterii, dar lucrurile nu sunt atât de simple precum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
articulărilor lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
beneficiile rare sau abundente se împart la nivelul celor care dețin puterea microsocială, imagine fidelă a structurii afișate de statul-partid. Dacă mondializarea economică este punctul de plecare al acestei mutații prin care societatea trece de la o ordine ierarhică axată pe coerciția politică la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă nu ar fasona acumularea economică pornind de la concentrarea politică monopolistă -, ea are însă și alte efecte tot atât de covârșitoare în retorica legitimității și, prin urmare, în derularea legitimării diferitelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei superiorități hrănind disprețul față de țările vecine, guvernele care se succedă din 1993, proclamând valoarea intrinsecă a identității naționale, încearcă să opereze o disjuncție între aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor țări arată scenariile diferite ale regimurilor de coerciție neocolonial, respectiv comunist, care, pentru a supraviețui într-o conjunctură globală de injoncțiune a democrației de piață sub efectul liberalismului economic, se inspiră din legitimările de etnicizare pozitivă și negativă interiorizată și exteriorizată. Aceste scenarii invită la o reflecție comparativă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le permite actorilor să creadă că o stăpânesc și că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și raporturile comerciale ocupă un loc central, în măsura în care sunt menținute în sfera semnificației originare ca instrumente principale ale coerciției coloniale. Vom evoca aici numai satele antemoro de pe coasta de sud-est a Madagascarului. O instituție regală a fost introdusă în perioada celei mai mari constrângeri impuse de administrația străină, în cursul anilor treizeci. Funcția ei principală era de a prezenta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările tabloului global în care acestea din urmă capătă sens. Ștergerea diferențierii ierarhice interne a întreprinderii se prezintă ca o constantă importantă a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar în favoarea tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu mai este astăzi exclusiv
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
externe eșalonate. Islamul, noile moduri de islamizare (în periferiile franceze ca și în rândul populațiilor rurale din fostele republici ale Asiei sovietice) și fluctuațiile islamismului politic 82 se numără printre cazurile de școală bine reperate. Asia "socialismului de piață", asociind coerciția comunistă și capitalismul, exacerbează trama acestor încastrări. Așadar, în Vietnam, tentativa de integrare economică în schimburile mondiale și privatizarea intereselor sunt însoțite de o etatizare și de o comercializare a "superstițiilor" altădată proscrise. Într-adevăr, statul-partid încurajează cu atât mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din punct de vedere structural de administrația colonială, această șefie este susceptibilă a se prăbuși odată cu administrația respectivă, cu atât mai mult cu cât ea era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare), șefia intra în declin. Șeful nu mai era decât un suveran dintr-un trecut dificil de suportat. Șefia a fost într-un anumit fel salvată de politică: în nordul statului Congo, nu exista
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tot anul. Satul are de plătit impozit tot timpul, fiind deci obligat să muncească tot timpul. De fapt, săteanul produce aproape exclusiv pentru a-și plăti impozitul și iată o chestiune care nu poate fi ocolită (este un mod de coerciție foarte rafinat și într-un fel absurd): ce înseamnă acest circuit al numerarului care trece de la tezaurul companiei la cel al administrației prin intermediul săteanului, care primește de la unul pentru a da înapoi celuilalt? De ce nu a fost organizată o producție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
veneau să tulbure uneori funcționarea mașinii exploatatoare. Ce este deci acest sat? Orice aspect al realității lui este determinat de sistemul de exploatare în care se află integrat. El apare mai întâi ca reflectarea acestui univers al forței și al coerciției pe care tocmai l-am descris. Două elemente fac parte integrantă din structura acestui sat: șeful administrativ și colectivismul servil. La nivelul satului, șeful este reprezentantul administratorului; el posedă o fărâmă din puterea acestuia; el va organiza producția și prestațiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
șefului nu va fi niciodată depășită (eșec al reformei Eboue în partea de nord a statului Congo). Este imposibil a interioriza acest șef, a-l legitima în vreun fel. El este un element străin care va rămâne prins în dialectica coerciției, iar când puterea exterioară nu îl va mai sprijini, acesta se va prăbuși. La fel se întâmplă și cu colectivismul servil: acesta nu se va putea elibera în niciun fel de determinarea coercitivă din exterior. El nu se va integra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în sine, iar când sistemul de forță va dispărea, se va risipi odată cu el. Acest lucru s-a întâmplat în mod spectaculos în 1954: serviciile de agricultură, urmând tradiția administrativă, au vrut să organizeze plantații comunale de arbori de cafea; coerciția fiind practic desființată la acea dată, când au fost în sfârșit deschise, aceste plantații colective nu au putut supraviețui mai mult de un an. Această determinare exterioară nu epuizează în niciun fel realitatea satului. Simplă celulă a sistemului de exploatare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
indirect, al sistemului colonial. În perioada de care ne ocupăm, administratorul va căuta să comprime satul în el însuși într-o economie autarhică; obligația de a se ocupa de plantațiile de culturi alimentare este unul din elementele (cel mai pozitiv) coerciției administrative. Se va urmări limitarea la maximum a oricărui comerț intern, adică a oricărui circuit monetar necontrolat, altul decât cel care merge de la companie la sat și de la sat la impozit sau, în cazurile favorabile, la buticul aceleiași companii (cf.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producție industrială, prin însăși forma pe care o ia, este în acord cu realitatea satului; ea se integrează acesteia. Este vorba de un acord care poate clarifica reacțiile stranii ale oamenilor care, în prezent, afirmă că regretă acea epocă de coerciție, manifestând o adevărată nostalgie a sclaviei lor. Ne aflăm în prezența unei realități cu două fețe, dihotomice. Ce raport există între aceste două elemente? Este vorba de o contradicție, în sensul dialectic al termenului? Există vreun conflict intern între impactul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi, deși identică în fond: de ce nu a supraviețuit această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
palmieri naturali nu poate depăși raportul de forță? Două elemente complementare, greu de izolat de altfel, ne vor permite să răspundem pe scurt: insuficiența venitului monetar și natura însăși a exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție și lipsa de venit monetar: raportul de forță va fi depășit dacă venitul susceptibil a fi obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși, dacă consumul monetar ia amploare, raportul de forță va fi înlocuit de o activitate producătoare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
franci Săpun 4 franci 1 kg de sare 1, 75 franci 1 cutie de chibrituri 2,50 franci 1 oală 20 franci 1 seceră 3 franci Este dificil, totuși, să căutăm în acest consum monetar restrâns cauza unică a perenității coerciției și a imposibilității de a o înlocui printr-o activitate voluntară. Ce înseamnă acest raport de forță? El servește înainte de toate la gestionarea imposibilității de a integra această activitate în structura satelor. Ea rămâne ceva impus din exterior, artificial, determinat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibilității de a o înlocui printr-o activitate voluntară. Ce înseamnă acest raport de forță? El servește înainte de toate la gestionarea imposibilității de a integra această activitate în structura satelor. Ea rămâne ceva impus din exterior, artificial, determinat de această coerciție și neputând decât să dispară odată cu ea. Integrarea acestei activități productive înseamnă a modela ansamblul peisajului uman din jurul ei; este vorba de o revoluție internă totală, care pune în cauză toate manifestările vieții satului. Numai în acest cadru de revoluție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
principiu de obiectivare a unui univers material umanizat exclude toate manifestările concrete ale economiei monetare: consumul și producția însăși, care nu poate decât să rămână în impasul raportului de forță. Exploatarea culturii de palmieri sălbatici nu a putut depăși suprimarea coerciției în virtutea naturii înseși a acestui mod de activitate. Este absolut inutilă încercarea, prin măsuri de creștere a prețurilor sau prin ameliorări tehnice, de a salva această producție aparținând unui trecut care, să sperăm, este definitiv încheiat. Okelataka Vom abandona perspectiva
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
e trimis în ținutul Mbeti; el trebuie să organizeze în fiecare sat o plantație colectivă. Contradicția, anacronismul însuși al acestei acțiuni sunt evidente: în 1954, procesul de decolonizare este în plină desfășurare; îndeosebi, producția se eliberează puțin câte puțin de coerciție, și arborele de cafea, care trebuie să înlocuiască palmierul natural, nu poate reuși decât integrându-se pe de-a-ntregul în contextul nou al producției voluntare. Totuși, structura de bază pentru noua cultură devine acest colectivism servil în totalitate determinat de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și arborele de cafea, care trebuie să înlocuiască palmierul natural, nu poate reuși decât integrându-se pe de-a-ntregul în contextul nou al producției voluntare. Totuși, structura de bază pentru noua cultură devine acest colectivism servil în totalitate determinat de coerciție și de șeful despotic. Eșecul era sigur: în majoritatea satelor, defrișarea nici nu a putut avea loc; în cazurile cele mai favorabile, plantația nu avea să supraviețuiască mai mult de un an. Peste tot același scenariu: supraveghetorul și șeful, din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P. Koropkin a susținut că și noi, oamenii, suntem dispuși să ne ajutăm unii pe alții în lipsa oricărei coerciții autoritare. Mai mult, el afirma faptul potrivit căruia guvernul reprimă tendința noastră naturală de cooperare. Cum se vede, cooperarea nu poate fi trecută cu vederea; după cum ar fi interesant să vedem care este valoarea și contribuția ei la dezvoltarea unui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o înlocuiește”<footnote Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 39-40. Și Oscar Cullmann vorbește despre înțelegerea Botezului creștin ca o împlinire - și astfel o abrogare - a circumciziei iudaice (op. cit., p. 58). În Noul Testament nu mai întâlnim coerciția și limita de a administra Botezul numai în a opta zi de la naștere și doar pruncilor de parte bărbătească, ca în cazul circumciziunii, ci aceste constrângeri sunt depășite, căci acum „nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]