10,680 matches
-
lume și lumi posibile), ținând cont, în primul rând, de tot ceea ce este îndoielnic sau de-a dreptul suspect. Revenind, și sinceri cu noi, mai trebuie să spunem că, indiferent ce spații de explorare ne-ar oferi meta-știința, fără o coerentă a abordării, orice spusă, din interiorul oricărui domeniu, șchioapătă, iar la transpunerea lingvistică, patologia, prin cele enunțate, este mai mult decat evidență. Filosofia științei și analitică, în special, vine, parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
smulse din alte întreguri, ca să dea forme cu sens și semnificație, trebuie ele însele să fie purtătoare ale acestora, adică partea să dea seama despre întreg. Greu de presupus. Marian Barbu solicită poemului să MARIAN BARBU ȘI POEZIA ANALITICĂ genereze „coerentă în viziune” și să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Bach nu este Bach însuși și nu oglindește profilul real al compozitorului decât într-un mod indirect și oarecum incomplet, pe când, în cazul lui Beethoven, specificul structural și expresiv al lucrărilor lui îl conțin și îl exprimă într-un mod coerent și, am putea spune, complet în caracterele reprezentative ale personalității lui. Între aceste două posibilități de a opta - (a) posibilitatea de a îngloba toate stilurile (și în sens retoric, dar și în sens muzical) sau (b) racordarea univocă și ireversibilă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
concepția operistică sunt văzute de către el doar ca soluții parțiale (simfonismul lui Brahms sau operistica lui Verdi), drept constituente autonomizate, deci divizate, ale unei concepții mai extinse, care într-un mod organic le-ar sintetiza pe amândouă într-un întreg coerent, însă unul amplificat, idee pe care Wagner o realizează în concepția operei ideale ca fuziune totală între cele două componente - simfonia și opera. Fiind astfel formulată problema unei concepții mai ample în sens estetic, acest fapt a determinat într-un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată în jurul imaginii de ruptură de o ordine prestabilită sau tradițională, ruperea însăși devenind o stare permanentizată, substituind curgerea continuă și coerentă a existenței. Chiar mai mult, este permanentizată însăși ideea „lipsei de temeiuri”, pe care o dezvoltă filosoful rus Lev Șestov. (2) Un al doilea set de considerente se referă la tipul de funcție pe care îl realizează acești doi compozitori
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
etc. Mai puțin stratificat se prezintă cazul creației lui Igor Stravinski: (a) el este un compozitor modernist (aparținând modernismului muzical), (b) în interiorul modernismului perioadele creației lui se succed adoptând termeni eterogeni (spre deosebire de contextul creației lui Schönberg, unde lucrurile se prezintă coerent): o primă perioadă definibilă printr-un corelativ geografic - perioada rusă, a doua, printr-un corelativ estetic-stilistic - perioada neoclasică, și o a treia, printr-un corelativ pur tehnic - perioada atonală. Este evidentă și aici o focalizare tot mai mare, în „trepte
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Astfel, vectorul compresiei („săgeata temporală”) relevă apartenența alterităților stilistice la un numitor comun, însă unul transcendental fiecărui „caz” stilistic analizat într-un mod separat. Spre exemplu, ideea acestui numitor comun - care organizează realitatea diferențiată și centrifugă într-o continuitate convergentă coerentă și orientată într-un sens temporal univoc -, o putem exemplifica prin „coagularea” școlilor naționale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
romantic-muzical austro-german deja fusese definitivat cu succes, astfel încât chiar dacă romantismul austro-german se prăbușește ca stil de actualitate, semnele deloc reziduale ale acestuia, „plantate” în solul culturilor naționale în plină ascensiune și afirmare, supraviețuiesc până la mijlocul secolului XX (de exemplu: creația coerent romantică a lui Serghei Rahmaninov, care moare în 1944). Într-o asemenea optică, devine vizibil faptul că ideea abordării diferențiate și, într-o anumită măsură izolate, determină în primul rând privilegierea specificului, eliminând celelalte posibilități de abordare ca fiind compromise
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se articulează stilul „monolitic” al lui Johann Sebastian Bach, definibil ca uniform, stabil și coerent pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului; (2) un al doilea context istoric, primele trei decenii ale secolului al XIX-lea (ultimele decenii ale Clasicismului și primele decenii ale Romantismului) în care devine vizibilă „abaterea” de la modelul „monolitic” îl reprezintă creația
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
hipercelebrat. în paginile Podului de gheață întîlnim un alt soi de mistificare. Reputat pentru apetitul său față de marile mituri ale omenirii pe care le îngurgitează la repezeală și pe care nu se arată capabil a le asimila într-o manieră coerentă, D. R. Popescu propune o ,cursă". îl pune pe ciobanul mioritic să se ia la întrecere cu Oedip și Hamlet. Cum era și ,normal", în perspectivă protocronistă, păstorul băștinaș e cîștigătorul. Splendida baladă Miorița nu e oare înjosită prin angajarea
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
culturale, au dispărut amîndoi), ci s-au redistribuit, ca într-o adevărată procreație, într-o a treia existență, de bună seamă și ea simbolică. Lucrările realizate împreună sînt, în forma și în esența lor, opera unui alt autor, solidă și coerentă în construcție și în limbaj care, prin transmisie genetică directă, a moștenit atît exploziile și cruzimile cromatice ale lui }uculescu, dar ale unui Țuculescu încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
afirmă puternic interesul pentru diversitate, dovedește, prin chiar construcția finală, care este expoziția însăși, că ideea fundamentală este mai curînd una din domeniul cosmogoniei decît al artei; anume afirmația că orice structură, unitară ca mecanism văzut din afară și perfect coerentă ca metabolism intern, este armonizarea înaltă, după modelul cosmic, a unui număr infinit de entități particulare. Astfel, arhitectura de forme și de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
24). La C. Diaconovici-Loga, în Gramatica românească, 1822, virgula e "opritórea sau comma", folosită, printre altele, "înnainte și după fieștecare închietură vîrîtă" (adică în intercalare, ed. 1973, p. 54). La Heliade Rădulescu, Gramatica rumânească (1828), capitolul final - Puntuația - e perfect coerent cu regulile actuale (de exemplu: "propoziția încedentă ș= incidentăț explicativă se-pune între doă virgule", ediția V. Guțu Romalo, p. 393), dar explicațiile privesc doar cîteva situații clare, multe cazuri litigioase rămînînd nediscutate. În schimb, în Gramatica limbei române, partea
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
roșcata aceea de la pian? E fata mea..." M-am emoționat. Și pentru că simțeam că vrea să împartă cu mine succesul, apariția în sine. în fine, momentul. în condițiile acestea de înghionteală aproape permanentă, muzica fiind un protagonist, nu am văzut coerent mare lucru. Orice încercare îmi era întreruptă de atenționarea doamnei de lîngă mine. M-am lăsat păgubașă și nu mi-am luat ochii de la femeia cu părul roșu ca focul, frumoasă, care transmitea prin muzica ei, prin interpretarea la pian
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
titirez. Nu e zi lăsată de Dumnezeu să nu convoace o conferință de presă, să nu apară la vreun post de televiziune, să nu comenteze la radio, în Parlament - oriunde se află vreun gură-cască dispus să-l asculte. Deși vorbește coerent, deși pare sigur de sine, deși te asigură, din două în două cuvinte, că are dreptate, Crin Antonescu îți trezește maximum un zâmbet condescendent. Veșnic încruntat, vehement ca un copil căruia Gigel i-a luat mingea, vindicativ și cu o
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
nivel și într-un anume fel, ironică; (3) nu respectă delimitările între sonoritățile și procedurile trecutului și prezentului; (4) caută să eludeze barierele între "cultură înaltă" și "cultură de masă"; (5) prezintă dispreț față de valoarea (supremă) și indiscutabila a unității (coerentei sau integrității) structurale; (6) refuză să accepte distincția între valorile elitiste și populiste; (7) evita formele totalizatoare (spre exemplu, nu admite că o lucrare muzicală să fie în întregime tonala sau seriala sau să fie plasată într-un "mulaj"/tipar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nu drept confuzie, eroare și sfârșit al artei. Este vorba aici despre algoritmul sau, eventual, despre un ansamblu de principii intrinseci postmodernismului muzical care l-ar putea, spre exemplu, explică și legitimă deopotrivă în calitatea lui de consecință logică și coerentă atât ca succesor, cât și ca moștenitor al modernismului<footnote Optam aici pentru ideea conform căreia postmodernismul muzical reprezintă mai întâi de toate consecință logică a evoluției interne a modernismului muzical (pe durata desfășurării celor trei avangarde), dar și, implicit
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
durata, intensitate și timbru) conviețuiește cu zgomotul (natural, convențional și artificial), sistemele de organizare sonoră (organizare tonala și, respectiv, organizare sintactica), formele și genurile muzicale tradiționale sunt supuse unor procese de hibridizare, definiția stilului muzical nu mai reflectă la modul coerent natură și extremă diversitate a concepțiilor componistice postmoderne, iar canonul însuși este „împrăștiat” într-o multitudine incalculabila de structuri micro-canonice<footnote Jean-François Lyotard nominalizează aceste metanarațiuni musicale în textul lui intitulat “Musique et postmodernité” (în: Revista Surfaces, vol. VI. 203
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
sau, în orice caz, "clarificări" a stării de fapt. Ineditul situației pune în imposibilitate funcționarea binomului clasicism-romantism, de aici decurgând o gamă largă de interpretări alternative care nu întârzie să apară. Ideea acestei succesiuni stilistice, mai mult sau mai putin coerentă, văzută prin "vitraliul" binomului dialectic clasic-romantic, este completată, daca nu și contracarata, de un titlu (deja citat mai sus) formulat sub forma unei interogații precum Le postmodernisme en musique: aventure néo-baroque ou Nouvelle aventure de la modernité? (s.n. - O.G.) de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vizând, retroversiv, deceniile anterioare ale postmodernismului muzical. Ideea lui Klaus-Steffen Mahnkopf, deja citat în text cu cele două liste ale principiilor și tipologiilor muzicale postmoderne, despre modernitatea secundă vine să completeze, să salveze sensurile tipologice, încadrabile într-o succesiune temporală coerentă, si sa confere o identitate legitimă stărilor de lucruri moștenite din consistentă câmpului "fragmentat" și "împrăștiat" al postmodernității "cleptomane" și "obosite"<footnote Amândouă expresiile apațin muzicoloagei franceze Brigitte François-Sappey și se prezintă într-o formă mai lungă: 1. prima expresie
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mai recentă muzicologii (de exemplu, Reese, Bukofzer, Blume) au divizat muzică începând de la anul 1000 și (astfel - n.n.) stiluri de epocă precum Ars Antiqua, Ars Nova, Renașterea, Barocul, Clasicismul și Romantismul au devenit concepte familiare. Blume a argumentat convingător în ceea ce privește coerentă interioară a Clasicismului și Romantismului drept o singură perioadă stilistica, iar aceste epoci ajung să depindă, deci, de schimbări stilistice semnificative sau radicale (care au loc - O.G.) la intervale de aproximativ 150 de ani [...]”, (în: New Grove Dictionary of
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
cu fală, amintirea Banatului istoric și promisiunea unui viitor pe măsură, grație nu atât poziționării sale geografice, cât hărniciei oamenilor care și-au făcut rostul aici. Iubitorii de antichități țin la mare cinste harta Banatului istoric. Regiune aproape rotundă, mândră, coerentă și bine dezvoltată, cu circuite economice și infrastructură complexe, cu un grad înalt de coeziune internă. După primul război mondial, Banatul s-a unit cu România, lăsând, însă, în schimbul unității cu Țara, părți de teritoriu dincolo de frontiere. La 1925, când
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
doi ani la redactarea documentului. Într-o conferință de presă, organizată cu participarea celor implicați în realizarea acestei premiere în domeniu, s-a precizat că intrarea în vigoare a regulamentului are efecte benefice asupra activității economice prin crearea unui cadru coerent pentru toate tipurile de publicitate stradală, duce la eliminarea publicității frauduloase, reduce birocrația, facilitând un răspuns rapid la nevoile de promovare a agenților economici. Regulamentul prevede clar clasificarea sistemelor publicitare și procedurile de autorizare, taxele aferente, contravenții și sancțiuni. După
Agenda2004-7-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282066_a_283395]
-
În sprijinul cercetării științifice Recent a avut loc lansarea oficială în România a proiectului ROINTERA, parte componentă a Programului Cadru 6 al C.E. pentru acțiuni de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații, scopurile sale fiind următoarele: crearea unui sistem unitar și coerent de corelare a acțiunilor pentru participarea la P.C. 6 și ERA; îmbunătățirea participării României la P.C. 6, sprijinirea și accelerarea integrării comunității românești de cercetare în cadrul Spațiului European al Cercetării; dinamizarea cooperării dintre organizațiile românești de cercetare și organizații similare
Agenda2004-8-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282103_a_283432]