236 matches
-
se pune un pic să se odihnească. Iată însă că, pe când sta el acolo și se odihnea, vede că vine un om tot într-o fugă asupra lui, și, cum ajunge, îi zice: Fiule! Lasă-mă să mă ascund în cofa ta, ca să scap de prigonirea jidovilor! Pentru că m-ai scăpat de astă dată de la moarte, mare dar vei căpăta de la mine. Drept aceea, când te vei afla în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu obraz curat dintr-însul, sau când vei avea vreo dorință oareșicare și vei voi să ți se împlinească, să te rogi numai așa:"Doamne! Omul cel din cofă!" și atunci orice dorință vei avea ți se va împlini!"378 În Bucovina (Capu Codrului), în ziua de Paști, dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, este obiceiul ca fiecare om să se scalde într-un râu sau într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a treia zi, adică până după Sân-Giorgiu, și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în ziua de Sfântul Gheorghe, fetele din Bucovina se uită în cofa cu apă pentru a-și vedea ursita, iar de li se arată vreun chip de fecior, acela le va fi ursitul.382 În unele părți din Bucovina este tradiția ca fetele "să se roureze", în dimineața de Sfântul Gheorghe, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă cu apă care, după aceea, se dau de pomană.428 În schimb, focurile din Joia Mare sunt făcute "pentru morți", "ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină", deoarece, se spune că morții vin și se așază împrejurul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a lui taică-său, acum însă trebuia să fugă." (Spiridon Vangheli, Cum a scăpat Ștefan de urmăritori) (c) "... leneș fără pereche mă făcusem, căci mama, după câtă minte avea, nu se îndura să mă mai trimită acum nici la o cofă de apă, numai să învăț carte și să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Ș-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nebunie! ,, Droaia de geți în frunte cu conducătorul lor au ieșit din ascunzătorile cîmpiei și pădurii și s-au întors ca viespile asupra lui Lisi- maxo să-l taie în bucăți și să-l măcelărească. Bre! Hai să dansăm cu cofele în mînă că noi vrem să facem legămînt trainic(ca osul) și să dai în unire(căsătorie) pe flă- căul tău cu neastîmpărata mea copilă. După slujba religioasă, a doua zi a urmat sărbătoarea(petrecerea) ce a durat jumătate de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
conving de finețea produsului obținut. Tocmai când ne pregăteam de plecare, cerul a Început să se Înnoureze, umbrind lumina soarelui, câteva fulgere au săgetat orizontul posomorât, și În scurt timp o ploaie deasă a Început În cascade să-și răstoarne cofele cu stropi mari și reci. Ne-am adăpostit sub un șopron deschis al oilor, dar nu ne-am putut feri decât capul și spatele, În rest șiroaiele de apă ne-au udat 225 Încălțările și pantalonii până la genunchi. Dacă până
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
hotel În noaptea caldă și parfumată de mirosurile Îmbietoare ale zecilor de flori, spuzuită de micile făclii, steluțe cu luciri diamantine, unde probabil sălășluiesc sufletele străbunilor. Serafica lună, cu veșmântu-i argintat, și priviri luciferice, Împlinită În rotunjimea ei, ca o cofă plină cu apă rece din izvorul plaiurilor carpatine, ne bate cu pletele-i palide, dezlânate, În geam, creând o lume a fantasmelor... Frunzele unui bambus foșnesc tânguitor la boarea șăgalnică. Privesc lumina selenară În pomul Înflorit, mănunchiul de ramuri proiectat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
celei de-a noua terase, nu În jos, ci spre transcendent, mulțumind Forței Absolute pentru marea Îngăduință arătată În acea zi. Și când nimeni nu se aștepta, Cerul, parcă scârbit de hainele-i Întinate de zgura nesăbuitei deșertăciuni, Își deșărtă cofele dolofane ale abiselor fântâni. Am ieșit din reveria provocată de măreția clipei și am grăbit, cât am putut de mult coborârea, dar treptele Înalte devenise lunecoase și ne temeam de ce este mai rău - o fractură sau o entorsă. Șiroaiele de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și ocazional, dar, mai ales, prin cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]