889 matches
-
ajute. Fantază cum și-ar putea trata propria cădere de sărbători cu piracetam, un medicament nootrop care, din câte se știa, nu era toxic și nici nu dădea dependență. Ani întregi citise relatări uluitoare despre capacitatea medicamentului de a îmbunătăți cogniția prin stimularea fluxului de semnale dintre emisfere. Mai mulți cercetători pe care-i știa îl luau în combinație cu o doză mică de colină, un amestec sinergic despre care se spunea că dă rezultate mai bune asupra memoriei și creativității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de itemi (secvențe) ce conțin întrebări, afirmații, soluții de ales etc. Se solicită răspunsuri. Răspunsurile ce se obțin permit să se investigheze opinii, interese, caracteristici ale judecăților etc. Folosite mult pentru sondarea opiniilor (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Cogniția este procesul de extragere și prelucrare a informației despre stările lumii externe ale propriului "EU" (M. Epuran, 1999). Comportament (lat. portare = a purta, cum = cu) ( engl. behavior, fr. comportement) se referă la totalitatea reacțiilor pe care o ființă vie le
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
comparată" în Revista Educație fizică și sport, nr.3/1971. Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia educației fizice, A.N.F.E.S., București, 1994. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., Psihologia sportului de performanță. Teorie și practică,Editura FEST, București, 2001. Famose J.P., Cogniție și performanță, INSEP Publication, Paris, 1993. Filip, C., (coordonator) Sistemul național școlar de evaluare la disciplina educație fizică și sport, Editura Școala Românească, București, 1999. Firea, E., Metodica educației fizice școlare, vol I și II, I.E.F.S., București, 1979. Firea, E.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ceea ce afirma și Bachelard: "Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică permite un anumit
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică permite un anumit grad de exprimare în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice, organizate și organizante, trăsături de bază care duc
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
determinare simbolică: scheme, modele, scenarii, aplicații etc. Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în problemele europene (schimbarea a ceea ce este cunoscut în plan european contribuie la schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
un contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe mecanisme particulare de guvernare a relațiilor concrete, și nu pe norme sau strategii practice generalizate și unanim Împărtășite. În cadrul rețelelor, rolurile nu sunt „legal” prescrise (Mihăilescu, 2004:55 ), nefiind asumate la nivel normativ și nici nu reflectă strategii practice (cogniții) preluate ca atare (instituite); rolurile sunt mai degrabă asumate prin reciprocitate, fiind În permanență reconstruite contextual, pe măsura desfășurării interacțiunilor. Rețelele nu reflectă „Încredere generalizată, difuză” (Sandu, 2003:17), ci mai degrabă se bazează pe Încredere interpersonală particulară, rezultat al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni, ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), În strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul persoanelor cu dizabilități, gândirea capătă o serie de particularități care determină scăderea eficienței intelectuale sub nivelul minim al adaptabilității la solicitările mediului. Astfel, putem vorbi de inconsecvența gândirii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
terapie și stimulare a capacităților intelectuale, procesul de gândire va urma un traseu favorabil cu rol deosebit În structurarea și echilibrarea Întregii personalități. 4.1.5. Imaginația tc " 4.1.5. Imaginația " Imaginația este considerată ca fiind un proces aparținând cogniției superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mentale, de combinare sau structurare, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află În strânsă legătură cu gândirea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
proprie cu observații ale semenilor săi, obținute prin „interviuri” și discuții informale, el generalizează, formulează ipoteze, atribuie cauze, operează cu metode statistice inferențiale destul de sofisticate, cum ar fi analiza de varianță (Kelly, 1976). Cercetări din domeniul numit mai nou al cogniției sociale au confirmat și nuanțat mai vechea idee că în activitatea de cunoaștere - precum și în alte genuri de activități, ca de exemplu cea care presupune cheltuirea unui efort fizic - majoritatea oamenilor urmează legea minimului efort. Ei utilizează diverse strategii euristice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atingerii scopului propus implică - așa cum vom arăta mai jos - și multe limite, deformări și, deci, riscuri cognitive. Dar, ca principiu, un astfel de comportament este rațional și, pentru nevoile curente ale omului obișnuit, suficient de productiv. Un exemplu, pe care cogniția socială îl plasează în cadrul euristicii reprezentativității, îl constituie următorul raționament: cu cât un individ este mai asemănător cu membrul tipic al unui grup, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să aparțină grupului respectiv. Practica de zi cu zi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
precum și studiile experimentale arată cât de des putem greși aplicând mecanic această regulă. În general, ea funcționează însă, iar omul o utilizează frecvent, mai ales când e vorba de inițierea contactelor cu persoane până atunci necunoscute. Față de cele științifice, strategiile cogniției sociale (cotidiene) sunt spontane, neelaborate, incomplete, dar ele au multe puncte comune cu primele. În câmpul lor de competență psihosocială, în nișele lor din vastul sistem ecologic social, indivizii obișnuiți se comportă- conform unei expresii deja consacrate în psihologia socială
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din scopurile nobile urmărite cu toată responsabilitatea de reprezentanții autentici ai științelor socioumane. 2.3. Mecanisme și erori specificetc "2.3. Mecanisme și erori specifice" În afara limitelor și erorilor expuse mai sus, care au un caracter oarecum general, studiile de cogniție socială au evidențiat și sistematizat și unele mecanisme și erori cognitive specifice prezente la nivelul conștiinței comune. Iată (după Baron și Byrne, 1991) câteva dintre ele, mai semnificative și care au relevanță și ca posibile surse de distorsiune în răspunsurile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îi este mai la îndemână în minte, va ocupa o pondere mult mai mare în imaginea oferită despre o asemenea zi decât a fost ea în realitate. d. Materialul informațional din memorie este configurat și „rechemat” prin ceea ce în teoria cogniției sociale se numesc scheme mentale (mental schemas). Ele înseamnă sistemul de reprezentări (cunoștințe, crezuri, simțăminte) despre obiecte sau aspecte ale lumii exterioare și ale propriei persoane. Schemele mentale operează ca niște structuri scheletice, tipare mentale prin care se interpretează, organizează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un referențial ontic identic. Polisemia interindividuală e cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt e mai complexă și abstractă. Cuvinte ca „tradiție”, „progres”, „valori” sunt în mai mare măsură interpretabile decât cele de „mâncare”, „plimbare” etc. Teoria cogniției sociale accentuează însă că în joc nu e doar aspectul semantic, ci că, prin schemele mentale și cadrul de referință, întrebări și propoziții întregi capătă alte înțelesuri. Însă diferențele interindividuale sau intergrupale de acest gen nu trebuie exagerate, doar că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nivel general, abordarea psihologiei evoluționiste. Modelul ABC cognitiv are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care poate fi conceptualizată abordarea psihologiei evoluționiste. Acesta are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Eveniment activator
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în consecință, pot fi conștientizate, în timp ce altele nu au un dublaj lingvistic, neputând fi conștientizate (David, 2000). Prelucrările informaționale care au un dublaj lingvistic pot funcționa conștient (de exemplu, raționament deductiv) sau inconștient (de exemplu, automatizarea unor deprinderi învățate conștient). Cognițiile sunt structuri informaționale (prelucrări informaționale) care presupun conținuturi informaționale și procesele informaționale care generează aceste conținuturi. Conținuturile informaționale se referă la motivații (de exemplu, scopuri/dorințe), percepții, imagini, gânduri (de exemplu, reprezentări, evaluări) etc. și au caracter specific (se referă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este posibilă. Altfel spus, structurile cognitive asociate cu deprimarea sunt un mecanism adaptativ pentru acceptarea subordonării sociale fără a amenința indivizii cu rang social ridicat și fără a cheltui energie în competiții pe care nu le putem câștiga. 3.3. Cognițiile raționale și iraționale 3.3.1. Aspecte generale Cognițiile evaluative sunt structuri cognitive relaționate cu descrierile și inferențele, ele putând fi raționale sau iraționale; în literatura de specialitate se mai numesc și „cogniții calde” (hot cognitions), condiționând apariția reacțiilor afective
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt un mecanism adaptativ pentru acceptarea subordonării sociale fără a amenința indivizii cu rang social ridicat și fără a cheltui energie în competiții pe care nu le putem câștiga. 3.3. Cognițiile raționale și iraționale 3.3.1. Aspecte generale Cognițiile evaluative sunt structuri cognitive relaționate cu descrierile și inferențele, ele putând fi raționale sau iraționale; în literatura de specialitate se mai numesc și „cogniții calde” (hot cognitions), condiționând apariția reacțiilor afective. În acest context, termenul „rațional” se referă la suportul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]