485 matches
-
în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen, Axinte Dumitru, Adam Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului, ca tâmplari, dulgheri, dogari, dar și tinighigeria. Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care de trei zile se mai potolise, reîncepu cu intensitate și ei așteptau la o răscruce de drum, cu pericolul de a fi văzuți de ochi neprieteni, care puteau să-i aducă pe jandarmi. Au constatat că omul lui Țăranu, Cojocarul nu știa unde stă Boroancă și începu să întrebe de el, din om în om ceea ce era extrem de periculos. în sfârșit ajung la casa omului, unde îi primește soția lui, invitându-i în casă. El era plecat și trebuia să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spus că acolo este Jamul Mare. Noi trebuia să mergem mai întâi în direcția acestei localități, până ce ieșim din zona primejdioasă, apoi să schimbăm drumul spre sud și să mergem paralel cu granița, pentru a ajunge la Lățunaș.... Boroancă și Cojocarul mergeau înainte, iar noi după ei imitându-i în tot ce făceau. Până la graniță, spuneau ei, nu e mai mult de un kilometru și jumătate. Însoțitorii noștri, când s-au apropiat de frontieră, se opreau din când în când, se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Forotnic, unde să rămână sâmbăta seara și Duminică toată ziua, iar luni dimineață, cu trenul care aduce muncitori la muncă, să plece spre Timișoara. Totul era foarte bine chibzuit, dar a intervenit imponderabilul negativ, de la călăuzele noastre: Boroancă și Cojocarul. Aceștia după ce au luat plata pentru ce făcuseră, în loc să se întoarcă în aceeași noapte acasă, s-au oprit la Jamul Mare într-o cârciumă. Au atras atenția, că erau murdari și s-au așezat la masă comandând mâncare și băutură
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
românce; - Au obținut învoiri prin corupție; - La rigoare, și-au făcut procese între ei, au fost citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; - Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmariă, cojocari, etc.) s’au dat drept meseriași ca să scape de lucru; - Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe care apoi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această cifră. 3. Asemenea echipe se vor forma și din meseriașii care nu sunt necesari la lucrările arătate mai sus (croitori, cizmari, cojocari, curelari, etc.). 4. Meseriașii arătați la punctele 2 și 3 de mai sus, vor fi folosiți, fie în echipe omo gene, fie în echipe mixte (în care caz se vor divide echipele omogene de câte 10 inși) în raport de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți și pe categorii: îmbrăcăminte (mantale, vestoane, etc.), mic echipament (cămăși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
simte din ce în ce mai mult lipsa mese riașilor, mai ales prin plecarea unităților pe front, acest Comandt. pe măsura cerințelor readuce meseriașii evrei trimiși în Detașamente, înlocuindu-i cu evrei salahori. În prezent se simte mult lipsa meseriașilor dogari, sobari, tinichigii, blănari, cojocari etc. ce sunt reclamați mai mult de unitățile militare și întreprinderile ce lucrează pentru armată. 3) Cazarea și hrana. Majoritatea acestor evrei locuind în chiar orașele unde sunt repartizați pentru muncă, beneficiază de avanta jul de a dormi și chiar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
DEMETRESCU, Traian (3.XI.1866, Craiova - 17.IV.1896, Craiova), poet, prozator și gazetar. Radu Rafael Traian era al doilea din cei șapte copii ai Ioanei Anica și ai lui Radu Radulian Dumitriu (care și-a schimbat numele în Dumitrescu), cojocar și negustor de băuturi în Craiova. După cursul primar, D. este dat să învețe meserie pe lângă un unchi, toptangiu de bumbac. Fuge însă și stăruie să fie trimis la școală. Urmează liceul în Craiova până la clasa a IV-a gimnazială
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
fost numit, în 1875, când Dobrogea se afla încă sub ocupație turcească, învățător în satul Cerna, unde s-a căsătorit cu una dintre elevele sale, Maria Tașcu. Rămasă văduvă înainte de nașterea copilului, mama se recăsătorește cu un macedoromân, agricultor și cojocar. C. urmează școala primară în Cerna, apoi este elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila. De pe acum traduce poezie, scrie versuri. În ianuarie 1897, îi apare în „Povestea vorbei” un Sonet, debutul său literar, urmat de o transpunere din Lenau
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
intuitiv din care renaște realitatea și se înfățișază în același timp transfigurată în imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se extaziază
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le asigura existența. Existau și pe atunci categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi, cojocari de rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi, cojocari de rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi, cojocari de rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat Calimach, domn al Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]