425 matches
-
Boltisem vremea'n jurul molaticei copile.../ Mi-au luat-o 'n afunzișuri când au trecut în drum/ Pe sub arcada celei mai joase dintre zile/ Corăbiile toamnei cu punțile de fum." (IV, în Cupa). O suferință ascunsă, delicată, într-o viață colțuroasă, care te forțează, aspru, să urci, păstrînd, dureros, asupra căderilor, tăcerea: "Cântecul ce'n sârg/ Zămisliși aseară/ Nu-l mai da la târg/ Nu-l trimete'n țară.// Vor pentru norod/ Chiote de piatră./ Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
devenit acum, printr-un îndelung și complicat proces de conștientizare, o voluptate ușor perversă a înscenării, a recuperării, a reanimării într-o codificare ambiguă, pe jumătate pietistă, pe jumătate ireverențioasă. Dacă ar fi să invocăm iarăși imginea alfabetului în care colțuroasa literă slavonă coabitează frust cu atît de calina grafie latină, am putea spune că el arată și acum la fel, cu enorma diferență, însă, că între timp a fost scos din uz și a devenit un obiect de joacă predilect
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
cramă, plecăm zilnic). Mitul zeiesc decade într-unul tavernal, prozaic, de cotidiană folosință, de natură epocală, egalizatoare: Nu alcoolul ci frontiera ultimului pahar/ prevestește Nordul. Ești între ceilalți, la/ mesele lunge ale veacului" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Un mit colțuros, agresiv, hrănit de mentalitatea omului primar, subcivilizat, care iese la suprafață cu sumbra voluptate a trivialității, în condițiile unei anomalii obștești. Însă nu mai puțin un mit luciferic, precum o vînzare-cumpărare de suflet: " Țin paharele în mîini ca niște șișuri
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
un cub, ba nu, că universul este un cub și că universul infinit este finit și se află în organul tău sexual. Acum, ce ar precumpăni mai mult: faptul că în interiorul fizicului tău s-ar afla o celulă diformă, deranjantă, colțuroasă sau faptul că în interiorul interiorului acestei celule ar exista, pur și simplu, iadul?" (Florin }upu); "Doi crescători de cuvinte într-o fermă a memoriei. El, Valeriu Corocea, îndeamnă femeia să-l tragă deoparte, altfel se duce dracului după o iluzie
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se trag Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu sau Dan Lungu are puternice legături cu spiritul optezecismului ieșean târziu"2. Între maturitatea scrisului rotund și căutările colțuroase și incomode ale începuturilor, între nevoia de epatare și certitudinea așezată a valorii, prozatorii sinelui se deplasează dezinvolt, independent, nu fără a face însă impresia că aparțin cu toții unui design la scară mare, menit să se clarifice în timp, asemenea
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
doar în turul doi, ci chiar să-l învingă pe eternul Ion Iliescu în marea finală. O bună parte dintre alegătorii venetici ai candidatului PDSR, care se îndreptau către acesta doar din lipsa alternativei, își vor regăsi opțiunile în figura colțuroasă a fostului premier de criză." În editorialul d-lui Ursu se strecoară totuși o inexactitate. Aceea că Mugur Isărescu ar fi refuzat să se alăture țărăniștilor în cursa electorală. La ora la care dl Ursu își scria editorialul, Mugur Isărescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
ghiauri îndărătnici cu învățătura cea sfântă, striga un predicator cu voce de tunet. Pe pământul lor vălurit precum spinarea diavolului vom ridica minarete întru slava lui Allah. Din vârful lor, în amurg, glasul muezinului se va prăvăli peste capetele lor colțuroase și le va îmblânzi sângele precum hașișul ce potolește sufletul. Îi vom deprinde pe acești necredincioși să cadă de cinci ori pe zi la pământ cu fața către Mecca. Scăfârliile lor bolnave și nesupuse le vom acoperi cu turbanul Islamului
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
poveștii, pentru a arăta, parcă, felul cum fericirea poate să fie departe sau aproape în funcție de poziția privitorului. Mircea e acum printre cei puternici, e însurat, are o aventură extraconjugală, reface experiența fericită a părinților. Romanul e o colecție de imagini (colțuroase, pregnante, nicidecum în roz), dintre care una e cu adevărat remarcabilă: cea în care, asemenea unui condamnat la moarte, o casă făcută să reziste veacurilor e jefuită, abandonată și dărâmată. La un moment dat apare un artificiu neașteptat: când să
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
mai ales, cu o mișcare de cap de șoim sau de vultur, lăsând puțin corpul în jos, între umeri... Octavia, după ce alergă cu ghiozdanul ei de școală săltându-i în spate, se oprește, se așează pe ulița pavată cu pietroaie colțuroase de râu și se apucă să bocească, un bocet nemaiauzit, inventat de ea... Pe veterinar îl va chema Coriolan Idrea. Și chiar așa îl va recomanda bătrânul B., primarul satului: ,,Domnul Idrea Coriolan, veterinar și zoolog de valoare..." ...Căpitanul R.
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
a întors spre mine asudat, cu ochii injectați, negru. Atât de furios încât mi-am zis că așa trebuie să arate un mistreț rănit. Se petrecuse ceva grav, un mare scandal, o dramă. Cu vorbe repezite, poticnite, în acea limbă colțuroasă a sudului, mi-a relatat o istorie pe care n-o pot înțelege nici până azi. Ce se întâmplase? În urmă cu un an și mai bine, Mr. Pierre primise un avans pentru un petec de vie, urmând ca noul
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
sine, gura, felul gurii, nașul, cum ți-e nasul, bărbia și restul, ascunse din cine știe ce pricini. Curios, mania lui de psiholog întrecea însuși interesul său legat de o posibilă condamnare. * Felul cum stingea anchetatorul tigarea, turtind-o în scrumiera largă, colțuroasa, pește mormanul mucurilor strivite mai de mult, nu se potrivea cu ruperea scobitorilor folosite, iar cel interogat intui că, mai mult decît în brutalitatea primitivă a stingerii țigării anchetatorul, caracterul lui, era mai bine definit de cea de a doua
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
mai vin doar atât? mă vei întreba dar n-am putut descifra cuvintele formate din pietrecele albe și negre din pietricele-inimă și pietricele -păsări de pe asfaltul umed de pe inima scrijelată în joacă cu un briceag și le-am stricat forma colțuroasă și încruntată și le-am luat sânge și le-am stors de lumină și de poveste și ele tot nu se vindecă de prea multă liniște de prea multă moarte dar eu frământ pietricele în palme în zilele fără tine
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
de trăznet în viețile anterioare sucul de sfeclă îmi ținea loc de sânge erau îmbrățișări grăbite pe la colțuri de stradă un exod pe la mesele de ruletă îngropate în adâncul mâlos al lacului Bled ce vreți de la mine duhuri ale nimicului colțuroase priveliști ca niște dinți cariați doi cocoșați mă urmăresc : unul o poartă pe stânga altul pe dreapta și-s mereu împreună ca acele ceasului acum s-ar putea să mor într-o tutungerie în miros de țigări de foi și
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
Siliștea-Gumești, arând și semănând cele paisprezece pogoane de pământ pe care se străduise din greu, luptându-se cu impozitele, să le păstreze intacte. Cu toate dificultățile prin care trecuse pentru a urma școala, în interiorul său copilul Marin Preda rămăsese neclintit, colțuros și încăpățânat căci înțelesese, poate, că numai așa poate obține ceva în favoarea sa de la cei din jur și, în primul rând, chiar de la familia sa, părinți și frați. Tatăl său strângea cu greu bani pentru școală, dar elevul Marin Preda
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
firav, de statură mijlocie, mai degrabă mărunt, purta un fel de palton ponosit, cu stofa roasă și țesătura rărită, iar în picioare niște pantofi scâlciaț, gata să se desfacă din cusături. Un cap emaciat, cioplit parcă din bardă, cu tăieturi colțuroase, negeluite. Sub lentilele ochelarilor ieftini, o privire rătăcită și buimacă de miop îi dădea aerul absent al unuia care nu vede pe unde calcă și trece pe lângă întâmplări și evenimente, fără să le ia în seamă și neatins de ele
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
coperți. Câțiva comentatori au folosit, aici, termenul postmodernism ca o explicație convingătoare și suficientă; dar mărturisesc că ea mă satisface prea puțin. Fiindcă, departe de a fi slabe, "moi", valorile cu care operează prozatorul, prin intermediul eroilor săi, au o duritate colțuroasă. Nu descoperim în cazul de față niște personaje de hârtie, conștiente eventual de statutul lor ontologic precar, atribuit de Autor, ci niște voci care, treptat, se umplu de substanță umană, căutând cu disperare, în jurul lor, sensuri de care să se
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
ăsta de zig-zagare, torsionînd o ancoră subțire suspendată între paragrafe, e, în Cruciada copiilor, procedeu de construcție. Firește că-ți dai seama, citind, că e o cusătură la vedere, o bridă prin care faci să alunece suplu o poveste altminteri colțuroasă, adunată din multe părți, dar n-ai decît, uimit, măgulit chiar de-atîta risipă de ,calcul" narativ, să-i admiri frumusețea modelului. Cum te bucuri, călător fiind, de-o rută cu legături bune. Înțelegeți, de aici, că textul, așa cum e abătut
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
să doarmă în gârliciul bisericii, învelit în cojoc și cu bâta sub cap, ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții chirilice, cam șterse, în capătul cimitirului cel nou, de la marginea satului. După tradiție, bărbații aveau pietre funerare colțuroase, iar femeile - rotunjite. Legea din 1864 interzicând înmormântarea pe teritoriul localităților, cimitirele din jurul bisericilor au fost părăsite.Prea puțini
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții chirilice, cam șterse, în capătul cimitirului cel nou, de la marginea satului. După tradiție, bărbații aveau pietre funerare colțuroase, iar femeile - rotunjite. Legea din 1864 interzicând înmormântarea pe teritoriul localităților, cimitirele din jurul bisericilor au fost părăsite.Prea puțini locuitori mai știu unde a fost cimitirul vechi. Pentru că satul Covei a fost la începuturi un sat de bordeie, merită să
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
exhibă acele sensibilități micronice dintre sunete și foneme, dar și subtilitățile formale, macrocosmice de la nivelul profilului unui text poetic și arhitecturii sonore aferentă; Vasile Spătărelu (La mort de Guillaume Apollinaire pentru bariton și pian) fructifică în special conotațiile metaforei abrupte, colțuroase, mai puțin eufonice ale inspiratului poem omonim tristantzaresc; Cristian Misievici (Chanson retardataire pentru cor mixt și percuție) adoptă o alcătuire binară în care cele două paradigme sintactice sunt prezentate în relație de consecuție, pentru ca în final să se suprapună, din
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
de partid. Ediția din 1972 își permite chiar să lovească în gigantul de la Est: "Omul primitiv, ajuns la putere, îl admiră pe Stalin și nu principiile care ne-au fascinat pe noi doi când ne-am înscris în partid". Părțile colțuroase, care ar putea zgâria delicatele degete ale măririlor PCR, sunt șlefuite sau retezate, orice critică e, prudent, relativizată (despre un personaj care afirmă că fiii celor care nu sunt proletari n-au dreptul la studii superioare: "Parcă el știe ce
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
și două costume vechi ale lui R., în întuneric toate aveau aceeași culoare. În interiorul Dulapului feminitatea mea nu se deosebea prin nimic de caracterul masculin al lui R. N-avea importanță nici dacă era ceva aspru sau neted, oval sau colțuros, îndepărtat sau apropiat, străin sau familiar. Venea de acolo un iz al altor locuri și vremuri care mi-erau străine. Doamne, și totuși îmi amintea de ceva atât de cunoscut, atât de apropiat, încât nu mi-ar fi ajuns cuvintele
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
și Ada din Coștilă). Lucia Toader Gruzsniczki dă o listă de reviste - destul de mare - la care a colaborat; mai apare, în plus, și prin Cosînzeana din 1914. Din fotografia pe care i-am văzut-o pare destul de urîțică și cam colțuroasă, așa că o premisă necesară (dar nu și suficientă, firește) pentru drama de amor putea exista. Cu sau fără ea, Ada le suferă dramatic eminent. Practic, ea începe chiar cu de jale și de doliu amoros. E deja părăsită în primele
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
și Romeo... NEAMURI DE PIETRE Țărmul mării are două neamuri de pietricele primul din ele gândindu-se la Socrate cel de-al doilea la Demostene respectiv primul regretând că și-a pierdut colțurile al doilea - foarte necăjit că mai e colțuros. SEARĂ ...în fapt de seară întinzi mâinile cu degetele răsfirate printre care curge nisipul negru al propriei umbre odată cu prezicerile bizare ale ghicitoarelor care demult în tinerețile tale obișnuiau să stea cu ghiocul pe la porți de bazare... (în fond toate
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
dragă, zoom, și te mai uiți acasă...) e, într-un oraș modern, un colț de țară veche, pe-ale cărui policioare răsar bucăți de strălucitoare actualitate. Unelte purtate ordonat, și-o chitară boemă, studii în piatră, bronz și lemn, ancadramente colțuroase și ovaluri șlefuite, asprimi și dulceți, hotărîri, duioșii. Dar... arta n-ar fi nimic fără publicul ei, chemat să-și lase impresiile pe un caiet velin, botezat carte de oaspeți. O dulce ispită, a ironiei indiscrete - pentru care-i mulțumesc
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]