852 matches
-
literatură și folclor apărută la Iași, lunar, din ianuarie până în decembrie 1893, sub direcția Elenei Sevastos. Orientarea publicației, în care se disting câteva dintre ideile „Contemporanului”, o încadrează în mișcarea feministă a vremii. Ca urmare, în coloanele R., deschise numai colaboratoarelor, ocupă un loc însemnat articolele tratând problema emancipării femeii. Ponderea o au, totuși, literatura și folclorul. Alături de Matilda Cugler-Poni, Adela Xenopol, Virginia Micle-Gruber, semnau și Emilia Teodor, Stanca Fulger, Elena Dimitrovici, Ana Stănescu ș.a. În domeniul folclorului publică unele contribuții
RANDUNICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289132_a_290461]
-
literară”, unde publică Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici - răspunzând astfel campaniei denigratoare care, instrumentată de Pamfil Șeicaru, a culminat cu retragerea piesei Mioara din programul Teatrului Național din București -, ciclul de poezii Transcendentalia, precum și câteva scrisori imaginare semnate T. - colaboratoare enigmatică pentru contemporani, întâmpinată de E. Lovinescu în numărul al doilea al revistei: „salut miracolul pururi impresionant al ecloziunii talentului”; epistolele vor deveni parte integrantă a romanului Patul lui Procust (I-II, 1933). Între timp, i se regăsește semnătura în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
la „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Viața românească”. Deprinzând de timpuriu - la îndemnul și după modelul lui G. Călinescu - disciplina documentării, P. se devotează cercetării arhivistice, atât pe cont propriu, cât și în calitate de colaboratoare apropiată a magistrului, care îi consemnează de fiecare dată contribuția documentară, ca în monografiile N. Filimon și Gr. M. Alecsandrescu. Preocupată de opera lui A. I. Odobescu și pasionată a mărturiilor despre viața acestui autor, publică acte și un „testament moral
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
literatura engleză-limba hindi (1980). Profesoară de limba engleză la Ploiești (1980-1982), redactor (1983-1984) și bibliotecară (1985-1987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București, se va stabili în 1987 în Franța. La Paris lucrează la o galerie de artă, ca redactor și colaboratoare la editurile Belin, Flammarion, Larousse, Sélection du Rider’s Digest, Errance, Eclectis, ATP. La Universitatea Paris VII, la departamentul condus de Julia Kristeva, obține o diplomă de studii aprofundate în semiologia textului și a imaginii. În 1997 revine în țară
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Adevărul și Dimineața - vor relata mereu despre activitățile și inițiativele sale. Acțiunea pornită de Alexandrina Cantacuzino a fost vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe, printre care se aflau cele mai apropiate colaboratoare ale sale - Ella Negruzzi, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Calypso C. Botez, Elena Meissner, Maria Baiulescu, Ortansa Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea invitației care i-a fost făcută de a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
propaganda făcută din om în om, în ființa însăși a partidelor, prin chiar membrele femei înscrise în partid, este infinit mai intensă și mai eficace ș...ț. Politica este una și aceeași pentru ambele sexe, care nu pot fi decât colaboratoare înlăuntrul aceleiași formațiuni politice, completându-se în munca publică cu specificul reciproc, de cultură, de aptitudini, de simț politic”4. Protagonistele Uniunii Femeilor Muncitoare (U.F.M., înființată în mai 1930 prin unificarea cercurilor femeilor socialiste) au fost în opoziție cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rezultate gruparea noastră - filiala Chișinău - condusă de acest principiu. Cauza principală a insuccesului o găsesc în primul rând în faptul că femeile la noi în Basarabia, încă nu sunt bine organizate și deci organizațiile noastre nu pot fi luate ca colaboratoare de partidele mai puternice, rămânând să colaboreze cu partidele mai noi, sau chiar cu acele partide care sunt numai la începutul organizației lor. Se poate că femeile înscrise în partide politice, contrar principiului „Grupării Femeilor Române”, lucrând acolo, vor putea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos a se menține, fiind un reazem în fiece județ pentru toți cei în dureri și necazuri. În special, salut pe colaboratoarele mele de la înființarea Societății. Doamnele: Maria G-ral Gherescu, Zoe Daia, Ana Urlici, Maria Bărbulescu, Maria Sturdza, Maria Kercea, Margo Oromulo, Lucreția Dr. Gheorghiu, Elena ștefănescu, și pe cele mai noi ca Doamnele: Zina Moroianu, Sofia Meteș, Iulia Siminel, Bălășica Profiriu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
didactic au ajuns la marele renume ce l-au căpătat. Țin să omagiez pe toate președintele noastre de filiale și parohii căci ele ne-au fost sprijin puternic, muncind toate cu o dragoste deosebită, 25 de ani mi-au fost colaboratoare prețioase. Situațiunea financiară cum vă spuneam la început, este înfloritoare; pe când alte societăți nu se pot susține, noi ne-am consolidat datoriile eșalonate pe 25 de ani; avem bani lichizi în momentul de față: Deci, Doamnelor și Domnilor, cum vedeți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
meu pe care l-am iubit cu pasiune și l-am slujit cu credință. Sentința dată de Trib. Ilfov, din ziua de 22 mai 1935 a adeverit dreptatea cauzei noastre. Încheind această dare de seamă, doresc să aduc încă o dată colaboratoarei mele de la înființare, Doamnei Elena M. șeulescu recunoștința noastră pentru devotamentul ce l-a arătat Societății Ortodoxe; de asemenea, Prea Sfințitului Arhimandrid Scriban, Sfinției Sale Pr. Georgescu, Domnilor Profesori: Tașcă, Oteteleșanu, Caracostea, Ispir, Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai târziu. Până atunci cu conștiința împăcată că îndeplinim o sfântă datorie față de generațiile viitoare de femei și un act de pietate față de generațiile trecute care au luptat la rând pentru noi, cele de azi, aduc sincere și calde mulțumiri colaboratoarelor mele devotate care mi-au dat concursul lor nelimitat. Elena C. Meissner 27 aprilie 1936 Ziarul nostru, anul X, nr. 4-5, aprilie-mai 1936. 43 TC "43 " După primul deceniu al Ziarului Nostrutc "După primul deceniu al Ziarului Nostru" Iași, 10
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nu țintească asasinarea oamenilor de frunte ai țării, ci să se ducă la sate, unde să asasineze ignoranța care asasinează satele. D-l Dr. Lupu încheie dezbaterile spunând că în statul țărănesc, femeile vor trebui să fie adevărate tovarășe și colaboratoare ale soților lor. Dimineața, anul 32, nr. 10545, din 4 mai 1936. 47TC "47" Apel pentru pacetc "Apel pentru pace" Femei, Pacea, bunul suprem, plătit prea de curând cu sângele părinților, soților, fraților și fiilor noștri și cu prețul suferințelor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului. În viitor, țara noastră nu are decât de câștigat din colaborarea celor două sexe pentru binele obștesc. D-na Ella Negruzzi, președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au contribuit la succesul cauzei noastre de azi. Mulțumește și în numele societății ce o prezidează „Gospodăriile rurale”. Maica Smara, decana luptătoarelor pentru cauza feministă, se bucură de izbândă datorită bunului nostru Rege și luptei aprige
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de Gospodine, era necesară. Este și un omagiu postum pe care-l aducem fostei noastre președinte Simona Lahovary pentru credința, osteneala și devotamentul ce a pus la baza realizărilor noastre. Destinul a făcut ca și Clotilda Mareșal Averescu, prietena și colaboratoarea ei, tot așa de scumpă nouă, să ne fi părăsit cam în același timp. și de viața ei este legată această perioadă de timp. Aducem cu această ocazie un omagiu tuturor - morți sau vii - care ne-au dat concursul lor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
N. Batzaria, Izabela Sadoveanu, iar începând din 1928, de E. Lovinescu, Șerban Cioculescu, F. Aderca. Până la plecarea lui în Franța, B. Fundoianu face și o „cronică a ideilor”; în același domeniu se situează articolele lui Petre Pandrea sau Eugen Filotti. Colaboratoare consecvente, la „Pagina femeii”, dar și cu alte preocupări, sunt Sofia Nădejde, Claudia Millian, Alice Voinescu, Sanda Filotti. O vreme, Bogdan Varvara va îngriji „Pagina culturală”; viața teatrală e comentată de Emil D. Fagure (1920-1921), Iosif Nădejde, Scarlat Froda, A
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
de apă minerală pentru slăbit. Într-o zi, când mi-a sărit și mie muștarul, i-am spus: „Nu sunt angajată aici să vă servesc!“ după care mi-am dat demisia. Pe urmă am lucrat un an și ceva în calitate de colaboratoare la Omnia Press de la Milano. Cum vorbeam și scriam fluent, ca o italiancă, trimiteam ziarului articole despre evenimentele din Paris, despre expoziții, făceam și cronici teatrale, uneori aveam comentarii poli tice etc. Ca jurnalistă nu cred că am schimbat lumea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de apă minerală pentru slăbit. Într-o zi, când mi-a sărit și mie muștarul, i-am spus: „Nu sunt angajată aici să vă servesc!“ după care mi-am dat demisia. Pe urmă am lucrat un an și ceva în calitate de colaboratoare la Omnia Press de la Milano. Cum vorbeam și scriam fluent, ca o italiancă, trimiteam ziarului articole despre evenimentele din Paris, despre expoziții, făceam și cronici teatrale, uneori aveam comentarii poli tice etc. Ca jurnalistă nu cred că am schimbat lumea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
aur într-o gurăinvizibilă sau o cicatrice însângerată, la tâmpla fantomei. Se făcuse liniște, după avalanșa de vorbe nerostite. Ferestrele se diluau, treptat, în vinețiul zorilor. — Chiar nu-l cunoașteți pe Ianuli? Deloc, deloc? Nici pe doamna? Nici pe doamna, colaboratoarea noastră atât de... și cineva făcu un gest cavaleresc, o reverență în fața prețioasei amintiri. — Pe Ianuli, pe Ianuli... l-am văzut uneori. L-am privit, adică. Pe stradă, la teatru, mai știu eu unde.Nu-l cunosc, de fapt. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
soneria sau ceasul deșteptător. Vecinii, poștașul, administratorul. Reîncepea, așadar, începutul, vocea altei zile. Doar un pas îi despărțea, dar pierduse Giganta. Nu se mai poate face nimic, ziua îl trăgea spre țărmul ei colțuros. Se dezmeticea, nu mai era scăpare. „Colaboratoarea noastră“ așa o prezentase slujbașul Toma. O va regăsi, așadar. Îi va regăsi pe toți, pe toți, doar să fie atent, să-i recunoască la timp cicatricea masluirilor. A zâmbit, gata pentru reîntâlnire. Oho, bieții ucenici ai realului... Gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
admiratori. „Și totuși, iubite prieten, nici unul dintre aceștia nu s-ar putea lăuda că i-ar fi șifonat vreodată așternuturile.” Cunoscându-i prea bine înclinațiile și misoginismul, marele lui prieten insista, în încheiere, să facă abstracție de sexul viitoarei sale colaboratoare, „îndură, prea iubite prieten”, și îl informa că însuși Napoleon îi încredința misiuni secrete, cu caracter special, pentru reușita cărora împăratul o răsplătea cu o neobișnuită generozitate „Deși, dacă e să dau crezare trezorierului, pe văduvă nu o interesează atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aptitudinile și motivația clientei 5. Stabilirea unui plan de acțiune în vederea angajării pe postul adecvat aptitudinilor clientei Umane : clienta, consilier Materiale : oferta de cursuri de calificare/ recalificare, baza de date cu locuri de muncă vacante, ofertele de servicii ale organizațiilor colaboratoare Planul de intervenție concret pentru fiecare clienta Clienta împreună cu consilierul stabilesc pașii ce trebuie urmați pentru atingerea scopului final ANEXĂ 37 Universitatea "Petre Andrei" din Iași Facultatea de Asistență Socială și Sociologie Student: Anul: RAPORT DE ACTIVITATE Instituția: DIRECȚIA DE
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
generator de sensuri, construit pe interrelația dintre obiectul-document pe de o parte și cunoștințele personale și experiența vizitatorului pe de altă parte"23. Proiectul și-a propus să contribuie la definirea unei relații permanente muzeu-școală, percepînd ambele instituții ca agenții colaboratoare care, fără a renunța la vreun aspect al caracterului lor distinctiv, sînt capabile să creeze o bază comună atît pentru dezvoltarea profesională a profesorilor, cît și pentru perfecționarea predării și învățării în școala generală. Benefică este și atitudinea factorilor de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sfârșit? Poate de la întâlnirea unei părți din familie prin '52 în jurul mesei din salonul retezat de glasvand, hotar de sticlă pentru două chirii. Noi de-o parte, dincolo domnișoara Maria Vartic, cum aveam să aflu târziu, o eminentă profesoară și colaboratoare pe vremuri la reviste literare de prestigiu. Întingeam pâinea de tichet prin sosul repetabil al sărăciei anilor '60 și, nedeslușit la început apoi din ce în ce mai pregnant, un scârțâit de mandibulă spartă, a tatei, grăbea celor doi băieți ridicarea. Mama, privire de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
o bună bucată de drum, așteptând ca acesta să termine convorbirea. Apoi Îl abordă, de parcă ar fi fost cel mai firesc lucru din lume: — Bună, Îi spuse, te-am auzit Întâmplător pomenind ceva de un documentar despre John Kerry. Sunt colaboratoare la revista Perfect Murder și la emisiunile TV Murder at 5 o’clock și Crime and Charisma. Facem uneori recenzii ale documentarelor mai interesante, minți ea. Mi-ar plăcea să văd ecranizarea, eventual să scriu ceva despre film. Mogulul, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fi semnalată placheta Aeroplani, canti alti a lui Paolo Buzzi. Fără a mai vorbi despre publicitatea făcută „evenimentelor aeronautice”, foarte pe gustul lui Marinetti... Cu o remarcabilă consecvență sînt publicate manifestele futuriste în revista-magazin Biblioteca modernă (1908-1911), probabil prin intermediul influentei colaboratoare Smara: „Manifestul pictorilor futuriști“ (25 martie 1910), „Manifestul autorilor dramatici“ (15 martie 1911), „Manifestul tehnic“ și „Manifestul muzicienilor“ (august 1912), inclusiv violent misoginul „Manifest al femeii“ (mai-iunie 1912); este, apoi, prezentat faimosul discurs antiromantic al lui Marinetti de la Veneția („Uccidiamo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]