1,893 matches
-
de Terra Nova, E ziua amețită de-un miraj, Noi ne salvăm iubindu-ne în prova. Dar marea nu știa că mai plouă, Simțea doar valul puțin mai dulce Iar lumea apei ne-mpărțea în două Și n-au un colac de care să se-apuce... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Plouă pe mare / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 563, Anul II, 16 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PLOUĂ PE MARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ploua_pe_mare_al_florin_tene_1342443180.html [Corola-blog/BlogPost/366761_a_368090]
-
toți îmbrăcați în frumoase costume populare tradiționale. Domnul Ioan Grămadă purta de brațe un platou acoperit de ștergar țărănesc țesut în minunate modele și culori, pe care se afla pâinea și sarea pentru întâmpinarea oaspeților. Pâinea era, în fapt, un colac împletit frumos, rumenit și bine crescut, care-ți făcea poftă numai privindu-l. Doamna Didina Grămadă purta, pe un alt platou acoperit cu ștergar în alte culori și parcă având mai multe modele în țesătură, păhărele pline cu o băutură
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
cu zamă de clopot. De aici înainte lopatinul și gropatinul ți-s doctoriile. Nu mai vezi tu iarba verde la primăvară. Acuși ieși cu tălpile înainte și o să faci larg în casă. Popa o să-ți cînte aleluia, neamurile o să dea colac și lumînare și...gata. Firul rupt nu se mai toarce cîtu-i lumea! C-așa-i făcută lumea asta. Astăzi mîncăm și bem, și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Niste_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
uscat, În negrul doliului din vis, În piatra de izvor secat, În clopotul a foc bătând, În frunza codrilor de jar, În fumul satelor arzând, În flacăra din felinar, În amăgirea fără leac, În sacrificiul fără sorți, În lumânări fără colac, În cimitire fără morți... În cer, în apă și-n pământ, În Prut, în Tisa și în Jiu, În câte-au fost și-n câte sânt Am fost și sânt și am să fiu! Referință Bibliografică: În tot ce faci
ÎN TOT CE FACI ŞI EŞTI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_tot_ce_faci_si_esti_romeo_tarhon_1372861694.html [Corola-blog/BlogPost/363895_a_365224]
-
a spus: - vino în cerdac să mai stăm de vorbă. și pentru că m-am trezit imediat și am văzut o lumină pâlpâind, am ieșit afară. bunicul mă aștepta în cerdac avea în față o lumânare aprinsă și mânca dintr-un colac - mamă, tată, veniti să-l vedeți pe bunicul am deschis ușa și le-am arătat picăturile calde de ceară și fărâmăturile rămase - e bolnav ăsta micu' ziceau ei noi nu vedem nimic și se duceau din nou la culcare Referință
BUNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunicul.html [Corola-blog/BlogPost/356152_a_357481]
-
la oamenii cu care intri azi în contact, pentru că unul din ei are un rol sau poartă un mesaj cu totul special pentru tine și pe care merită să-l asculți și să-l pui în practică urgent, pentru că e colacul tău de salvare. Gemeni Dacă ți-ai luat cândva angajamentul față de cineva că vei interveni în ajutorul lui la un moment dat, adu-ti aminte de promisiune și tine-te de cuvânt. Tu oricum ești un om foarte corect care
HOROSCOP, miercuri, 7 decembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104738_a_106030]
-
Berbec Nu ești în toane prea bune iar cei care îți țin companie toarnă și ei gaz pe foc, cu riscul de a avea o zi ratată. Totul pornește de la atitudinea negativista și pesimista cu care îți începi ziua și, colac peste pupăza, apar tot felul de alte motive de supărare pe parcurs. Dai mereu de oameni triști, împovărați de tot felul de probleme, si, adunandu-le cu ale tale, transformați orice discuție într-un cor al plângerii la care fiecare
HOROSCOP, vineri, 11 noiembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104787_a_106079]
-
și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mâna laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteaul, scrie click.ro. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
sau leușteaul, scrie click.ro. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
click.ro. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorala. De asemenea, în unele zone, în ajunul
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorala. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfanțul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorala. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfanțul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. SFANȚUL GHEORGHE. În ajunul sărbătorii, oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
mai duc în cimitire și în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii. Femeile nu au voie să toarcă În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, și „se întorc" în casa celor care i-au dăruit, spune tradiția. În ziua Moșilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea și să nu se ocupe de treburile casnice. În
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
al nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
R), Jos, măi jos că să lăsară Peste case boierești, (R): Cu apșoarara că-m’ stropiară, Pietricele-ngrindinară, (R), Atunci boieri să deșteptară, Lor mai bin’ că le păreară, (R), Mese mari că întindeară. Peste masă grâu revarsă, (R), Peste grâu - colac de grâu Șî o mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a fost singura concesie făcută noilor autorități care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
copiii sunt principalii clienți, iar apa era mai rece decât în alte zone (max 30 grade). Cozile interminabile la tobogane erau generate de numărul scăzut de jucării, iar oamenii pur si simplu nu ratau ocazia să își ia unul altuia colacul din mână dacă era nevoie. Personalul de pe margine, numeros, dar ineficient, părea depășit de situație. Toboganele nu aveau în anumite zone bariere de protecție și există posibilitatea rănirii celor ce nu sunt atenți. Ceea ce m-a înfuriat cel mai tare
Cum e la Therme, dincolo de advertoriale. Cronica unui client (ne)mulțumit by https://republica.ro/cum-e-la-therme-dincolo-de-advertoriale-cronica-unui-client-ne-mulc-umit [Corola-blog/BlogPost/338144_a_339473]
-
care să alunge spiritele malefice și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteaul. Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteaul. Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
pelinul, rostopasca sau leușteaul. Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
spăla și călca rufe iar la țară mai sunt permise muncile în camp. Dupa această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]