421 matches
-
câteva fibre musculare netede. La om nu există un strat muscular veritabil. La nivelul canalului hepatic se descrie inconstant o asemenea condensare de fibre circulare ce constituie sfincterul lui Mirrizzi. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CĂILOR BILIARE VASCULARIZAȚIA ARTERIALĂ Irigația arterială a colecistului este asigurată de artera cistică, ramură din artera hepatică dreaptă. În funcție de originea arterei cistice există o multitudine de variante anatomice care trebuie cunoscute de chirurgii biliari. În circa 20% dintre cazuri, artera cistică este situată în afara triunghiului Calot, având diverse
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
pentru CBP provine din artera pancreatico-duodenală superioară, ramură din gastro-duodenală, trecând anterior de calea biliară. Ramurile de irigație se constituie într-o rețea epicoledociană. Există două rețele vasculare intramurale: unul în grosimea peretelui CBP și altul submucos. VASCULARIZAȚIA VENOASĂ Venele colecistului se grupează pe fața superioară și pe flancul vezicular, perforează placa veziculară și se varsă direct în venulele porte ale fosetei cistice. Alte vene se varsă în arcada paracoledociană și de aici în vena portă. Venele CBP se varsă în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
se varsă în vena portă, imediat deasupra hilului. Întregul sistem venos al căilor biliare se dilată în caz de hipertensiune portală, uneori plexul venos parabiliar dilatat reprezentând o parte importantă de derivație a cavernomului portal. CIRCULAȚIA LIMFATICĂ Drenajul limfatic al colecistului are două căi: una spre interiorul ficatului, prin patul vezicular și alta prin ganglionul colului vezicular (Mascagni), urmând un traiect de-a lungul arterei hepatice, posterior de capul pancreatic, spre ganglionul retroduodeno-pancreatic superior. Cele două căi limfatice explică particularitățile evolutive
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
pneumogastric și ganglionul simpatic cervical superior, ceea ce explică cefaleea (migrena biliară) și fenomenele vasomotorii de acompaniament. Iradierea durerii în stânga este explicată de unele anastomoze ale fibrelor căilor ascendente cu plexul solar. PARTICULARITĂȚI ANATOMICE ALE EXTENSIEI CANCERULUI CĂILOR BILIARE Extensia cancerului colecistului are particularități legate de raporturile sale anatomice, de limfaticele și irigația veziculei biliare. Lipsind musculara mucoasei limfaticele traversează peretele vezicular fără a forma plexuri la nivelul straturilor anatomice constitutive. Drenajul limfatic se face, fie direct în ganglionul cistic (Mascagni), fie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
avea trei căi: cea directă intrahepatică, cea superioară portocoledociană internă și calea postero-inferioară sau porto-coledociană externă (fig. 120). Extensia ganglionară este prezentă deja în 25- 75% din cazuri în momentul diagnosticului. [3,4] Extensia hepatogenă este pe cale predominent venoasă, venele colecistului drenându-se ramura dreaptă a venei porte, pediculul venos al segmentelor hepatice 5 și 8. Metastazele hepatice sunt cel mai frecvent în parenchimul hepatic adiacent și mult mai rar în plămâni deoarece drenajul venos al colecistului este predominent în vena
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
pe cale predominent venoasă, venele colecistului drenându-se ramura dreaptă a venei porte, pediculul venos al segmentelor hepatice 5 și 8. Metastazele hepatice sunt cel mai frecvent în parenchimul hepatic adiacent și mult mai rar în plămâni deoarece drenajul venos al colecistului este predominent în vena portă (fig. 121). Raporturile anatomice ale veziculei explică de ce extensia directă prin contiguitate interesează cel mai des calea biliară principală și duodenul. Calea de extensie perineurală este mai frecventă decât cea intraductală , iar cea intraperitoneală este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
Examinarea ecografica în modul B este metodă imagistică de primă intenție utilizată pentru evaluarea colecistului. Din cauza nespecificității imagistice și a paucității simptomatologiei, majoritatea carcinoamelor veziculare sunt diagnosticate tardiv, 3% dintre pacienți fiind diagnosticați accidental post-colecistectomie. Histologic 90% din carcinoamele de vezica biliară sunt adenocarcinoame, respectiv 10% fiind tumori cu celule scuamoase sau anaplazice [1]. La
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
post-colecistectomie. Histologic 90% din carcinoamele de vezica biliară sunt adenocarcinoame, respectiv 10% fiind tumori cu celule scuamoase sau anaplazice [1]. La examinarea în modul B, carcinomul de vezicula biliara se poate prezenta sub mai multe forme:formațiune tumorala în patul colecistului cu obliterarea parțială sau totală a lumenului sau invazia parenchimului hepatic adiacent (cel mai frecvent mod de prezentare) (fig. 209). Dacă aceste leziuni sunt mici, sunt dificil de pus în evidență din cauza că fac corp comun cu parenchimul hepatic. Frecvent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
prind în interiorul lor un calcul, ce devine imobil;îngroșare asimetrica a peretelui colecistic, cu pierderea stratificației (în 20-30% din cazuri);formațiune polipoidă, imobila, de obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210) [1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a peretelui vezicular (insuficiență cardiacă congestiva, hipoalbuminemie), adenomiomatoză, polipi veziculari, sludge biliar, respectiv de alte patologii maligne (metastaze) [2]. Prezența invaziei parenchimului adiacent, a metastazelor hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
de 6-10 mm între 19-25% [3,4]. Ecografia cu substanță de contrast (CEUS) cu IM (indice mecanic) scăzut permite vizualizarea macroși micro-vascularizației fiind foarte utilă în precizarea naturii leziunilor din ficat, rinichi, pancreas și de la nivelul altor organe. În cazul colecistului aportul pe care îl are CEUS în stabilirea caracterului unei formațiuni este mai puțin dovedit. Astfel, majoritatea leziunilor sunt hipervasculare în faza arterială (84,8% din carcinoame, 92,2% din polipii de colesterol, 77,8% din adenoame), astfel încât acest criteriu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
reprezintă un alt element de malignitate, care are o sensibilitate și o specificitate diagnostica de 84,8% respectiv 100% (fig. 211) [6]. Deși fenomenul de wash-out în faza tardivă este un argument în favoarea naturii maligne a leziunilor hepatice , în cazul colecistului această afirmație nu este întotdeauna valabilă. Apariția precoce a acestui fenomen (la 35-60 secunde de la administrare) este întâlnită mai ales in tumorile maligne (fig. 212) [7]. În această fază, fenomenul de wash-out accentuează delimitarea parenchimului tumoral (cu wash-out prezent) de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
clinice posibile caracteristice pacienților cu carcinom al VB: neoplazia este suspectată preoperator, datorită simptomatologiei, cancerul este descoperit întâmplător cu ocazia unei examinări radiologice (ecografie abdominală sau examinare computer tomografică), boala este descoperită incidental în timpul colecistectomie pentru o boală benignă a colecistului sau carcinomul este descoperit la examenul morfopatologic după o colecistectomie simplă [1]. Pacienții cu cancer timpuriu sunt de cele mai multe ori asimptomatici, sau prezintă simptome nespecifice, caracteristice litiazei biliare sau colecistitei. Introducerea tehnicilor imagistice performante permite diagnosticarea preoperatorie a carcinomului de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
de sub un an [22, 35]. ISTORIA NATURALĂ A COLANGIOCARCINOMULUI EXTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Colangiocarcinomul ductal prezintă mai rar metastaze la distanță în momentul prezentării, este mai caracteristică invazia directă în organele adiacente: ficat (tumorile perihilare), calea biliară principală, colecist, duct cistic, pancreas și duoden (tumorile distale). Tumora se poate extinde la elementele vasculare din pediculul hepatic - vena portă și artera hepatică, cu apariția invaziei vasculare, a trombozei vasculare sau a infiltrației vasculare. Invazia vasculară în trunchiul comun al venei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
INTRODUCERE Ecografia abdominală și-a câștigat de mult locul de explorare de primă intenție în diagnosticul afecțiunilor căilor biliare și ale colecistului, cu sau fără obstrucție biliară. În diagnosticul pozitiv al obstrucției biliare și în precizarea sediului acesteia, performanțele ecografiei sunt foarte mari. În plus, ecografia este capabilă să precizeze cauza obstrucției în 23-88% dintre cazuri, în majoritatea studiilor valorile fiind cuprinse
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
experiența noastră, ecografia a permis și determinarea corectă a extinderii leziunilor pe CHC, CHD/CHS sau ramurile acestora, la 50% din pacienți, precum și a invaziei vasculare în vena portă. Rezultatele bune obținute de ecografie se datorează localizării lângă ficat și colecist a acestor tumori, localizare ce favorizează vizualizarea lor ecografică [1,9,15,17]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne hilare se face cu alte leziuni ce produc stenoze în hilul hepatic: colangita sclerozantă sau supurativă, stricturi benigne (idiopatice, postinflamatorii sau postoperatorii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
În general, este hipoecogen față de parenchimul din jur și omogen, tumorile mai mari putând fi neomogene cu zone transonice central. Conturul tumoral este în general neregulat, iar delimitarea adeseori imprecisă. Majoritatea cazurilor produc obstrucția CBD cu dilatarea CBP,CBIH și colecistului, sigur dacă cisticul este permeabil. În 50% din cazuri este dilatat și canalul Wirsung, ceea poate constituie un semn important de diagnostic diferențial [26,27]. Alte mase retroperitoneale. Adenopatiile și tumorile retroperitoneale pot interesa CBP în segmentul său retroduodenal. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
puțin de trei tumori, fiecare sub 4-5 cm [2]. Leziunea ideală de tratat este cea sub 3 cm, localizată în afara zonelor considerate riscante sau nepotrivite pentru ARF. Se consideră a fi riscantă tratarea unei tumori situată lângă diafragm, capsula hepatică, colecist sau hilul hepatic, din cauza posibilității lezării termice a acestor structuri. Principalul risc îl constituie lezarea colonului în cazul nodulilor situați subcapsular pe fața inferioară a ficatului și lezarea căilor biliare sau colecistului în cazul nodulilor situați în vecinătatea hilului sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
tratarea unei tumori situată lângă diafragm, capsula hepatică, colecist sau hilul hepatic, din cauza posibilității lezării termice a acestor structuri. Principalul risc îl constituie lezarea colonului în cazul nodulilor situați subcapsular pe fața inferioară a ficatului și lezarea căilor biliare sau colecistului în cazul nodulilor situați în vecinătatea hilului sau a colecistului. Alte localizări subcapsulare pot fi tratate prin ARF de operatori experimentați cu riscul însă a însămânțării tumorale [2,13,14]. În cazul ARF a unei tumori situată lângă un vas
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
hilul hepatic, din cauza posibilității lezării termice a acestor structuri. Principalul risc îl constituie lezarea colonului în cazul nodulilor situați subcapsular pe fața inferioară a ficatului și lezarea căilor biliare sau colecistului în cazul nodulilor situați în vecinătatea hilului sau a colecistului. Alte localizări subcapsulare pot fi tratate prin ARF de operatori experimentați cu riscul însă a însămânțării tumorale [2,13,14]. În cazul ARF a unei tumori situată lângă un vas hepatic mai mare (ramură portală sau venă suprahepatică) se pierde
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.) 42. Patologie tumorală intestin subțire și colon. 43. Hepatite acute și cronice 44. Ciroze hepatice 45. Patologie tumorală hepatică. 46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice. 47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne. 48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar 49. Nefropatii glomerulare 50. Nefropatii tubulo-interstițiale 51. Patologia tumorală renală. 52. Patologia vezicii urinare și a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
săptămâni: 1.3.2.2.1. Medicina Internă: 5 luni Tematica lecțiilor conferință (90 ore) 1. Gastrite. 2. Ulcerul gastric și duodenal. 3. Stomac operat. 4. Patologia esofagului. 5. Constipația. 6. Diareea. 7. Hepatita cronică. 8. Pancreatita cronică. 9. Patologia colecistului. 10. Ciroza hepatică. 11. Tulburări funcționale digestive. 12. Neoplazii ale tubului digestiv. 13. Glomerulonefrite. 14. Nefropatii interstițiale. 15. Infecții de tract urinar. 16. Litiaza reno-urinară. 17. Insuficiența renală acută și cronică. 18. Sindromul nefrotic. Proteinuria. 19. Hematuria, leucocituria și bacteriuria
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
venos, lobii și segmentele). - precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate. Sistemul venos port - evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică). Căile biliare - evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice. Colecistul - evidențierea colecistului. - identificarea componentelor anatomice. - măsurarea lumenului și a pereților. - identificarea raporturilor anatomice principale. Pancreasul - evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante). - identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic. - identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și segmentele). - precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate. Sistemul venos port - evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică). Căile biliare - evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice. Colecistul - evidențierea colecistului. - identificarea componentelor anatomice. - măsurarea lumenului și a pereților. - identificarea raporturilor anatomice principale. Pancreasul - evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante). - identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic. - identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct. Spațiul retroperitoneal
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
18. Insuficiența cardiacă 19. Arteriopatii acute și cronice 20. Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi 21. Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul 22. Cefaleea și migrena 23. Gastritele 24. Ulcerul gastro-duodenal 25. Cancerul gastric 26. Hepatitele acute și cronice 27. Ciroza hepatică 28. Bolile colecistului 29. Afecțiuni pancreatice 30. Icterul 31. Hemoragiile digestive 32. Constipația 33. Colonul iritabil și colita ulcerativă 34. Cancerul colo-rectal 35. Infecții urinare și ale tractului urinar 36. Glomerulonefritele 37. Insuficiența renală 38. Sindromul nefrotic 39. Lupusul eritematos sistemic 40. Poliartrita
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
venos, lobii și segmentele) - precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate Sistemul venos port - evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică) Căile biliare - evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice Colecistul - evidențierea colecistului - identificarea componentelor anatomice - măsurarea lumenului și pereților - identificarea raporturilor anatomice principale Pancreasul - evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante) - identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic - identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct Spațiul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]