586 matches
-
boabele din spice, oricât de mult le-am fi mestecat, nu mai erau bune pe post de ciungă, erau uscate ca rumegușul, Puiu mi-a și spus că în curând o să-nceapă secerișul, el știa, pentru că taică-su, tractorist la colectivă, i-a spus că s-a cerut deja motorină pentru seceriș, s-a și primit, așa că secerișul putea să înceapă oricând. Ajunseserăm aproape de postul de observație din care frații Frunză își făcuseră cartier general, eram destul de obosiți de târâșul prelungit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mie mi se-ntâmpla asta, și Puiu mi-a spus că poate, totuși, n-o să vină la bătălie, că taică-su nu vrea să-l lase, iar când l-am întrebat de ce i-a povestit de bătălie, dacă cei de la colectivă or să afle că le călcăm grâul în picioare, n-or să ne lase și-or să ne tragă și o mamă de bătaie, atunci Puiu, foarte furios, mi-a spus că el nu i-a povestit nimic și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
interzis să te urci pe postul de observație, pentru că el se află în proprietatea Asociației Vânătorilor și numai cine are permis de vânătoare poate să urce acolo, și că lui îi spusese taică-su că se mai uită cei de la colectivă cu binoclul la postul de observație, să prindă braconieri, în timp ce vorbea, am văzut că e palid de frică, soarele ardea așa de puternic, că mi se uscase gâtlejul, abia mai puteam să zic ceva, și atunci am scuipat pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
funie în urma lor, m-am întors pe-o parte, încercând să mă eliberez din laț sau măcar să mă ridic, dar mă durea mâna și, cum mă târau în urma lor, picioarele nu mă mai țineau, flăcările pârâiau cu zgomot, din direcția colectivei se auzea un bubuit ca de tunet, auzindu-l mi-a venit în minte ce-mi spusese Puiu despre seceriș și despre motorină, probabil că luase foc și motorina, iarăși am văzut mișcare printre flăcări și am vrut să strig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
trebuie s-o cunoști bine de tot. Sora mai mare a lu’ Soporan, ăl de era să te bage la închisoare, atunci când cu colectivizarea. ’Ceau p-atunci, nu-i așa, că matale părinte l-ai sfătuit să nu intre în colectivă, că venea acușilea americanii și rezolva situația. Mai e și chestia aia cu stejarul de la răscrucea dinspre Obancea, cu băiatu’ ăla, Sifon, Sirop, cum i-o fi spus, băiatu’ bulibașei. Că s-ar fi spovedit Rela la matale și... P-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să-ți spun părinte și altele pă care le știm de la istorie? Toate cum s-au adunat? - Cum se poate, dom’Goncea, se trase părintele speriat. Doar a fost anchetă, s-a stabilit că nu am participat la lămurirea pentru colectivă, nici cu vorba, nici cu fapta. Tovarășa Rela știe cum a fost situația. Doar dumneaei m-a scăpat. Ce americani! Și ce s-a inundat atunci s-a evacuat. Ce să rămână? Și ce să combat... Da’ dacă ziceți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
căruță, un plug cu trei brăzdare, rusesc, îl făcuse din tablă de-aia, dacă știi, cum era la cutiile de bombe. Da i-a dat? Și ce-au mai bătut la săracu tata până l-a lămurit să se-nscrie la colectivă! L-a ținut și-n ladă, nu știu dacă ați auzit cum era metoda cu lămurirea poporului să intre la colectivă... Bătrânul sălta absent de pe un picior pe altul. Tânărul oftă: - Ne-a inundat veceul. De-un an s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Da i-a dat? Și ce-au mai bătut la săracu tata până l-a lămurit să se-nscrie la colectivă! L-a ținut și-n ladă, nu știu dacă ați auzit cum era metoda cu lămurirea poporului să intre la colectivă... Bătrânul sălta absent de pe un picior pe altul. Tânărul oftă: - Ne-a inundat veceul. De-un an s-a blocat și șefii nu mai vrea să-l repare. Zice că vine privatizarea și la noi. Și dacă e să cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
meseriașul. Și cum vă ziceam, când atunci cu colectivizarea. Era un lent major, unu Goncea, povestea tata. Goncea ăsta, care e generalul de-acuma. Venise cu echipa, cu plotoanele de milițieni, să-i lămurească să se-nscrie de bună voie la colectivă. Băteau majurii cu săculeți, să nu rămână urme. Nu bătea ăla. Goncea stătea pă scaun, citea ziarul Scânteia sau bea un pahar de șpriț, ciugulea semințe de bostan. De bătut bătea alți malaci, da’ Goncea stătea și cică lămurea omu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bătut de la râșnița aia de cafea turceaască. S-a bătut și vecinii, de a sărit toți, care cum și cu ce a apucat, alerga oameni la bătaie ca la pojar, că avea mulți oameni dușmănie p-alde Soporani, chestia cu colectiva, că zicea că bătrânul de l-ați îngropat azi era omul căpitanului Goncea de la raion. Ce mai, a fost o bătaie de a venit miliția și i-a despărțit că a tras cu revolvelu. A fost... Chicoti amuzată, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vorbă de spuneam cui trebuia... Da mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tactu’, Sorine, de l-am dus acu la groapă. Ce dacă a făcut pușcărie?! L-a înjurat pă Dej, atunci cu colectiva și a plătit. Da tușă-ta Rela știi cu ce se ținea? Ai întrebat la Prefectură, așa de-o curiozitate? Sau mai sus, la ai voștri, la partid, ai întrebat? - Emilian, zău, încerca nevastă-sa să-l liniștească. Nu facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
parcă a fost cu armele. Când a dat Dej decretul ăla cu internarea în colonii la muncă forțată. A fost și ruperea cereilor. Cred că povestea cu activistul a fost chiar atunci când s-a cerut ruperea cererilor de intrare în colectivă. Se răsculase lumea, care mai de care că fuseseră siliți să se înscrie, i-a amețit cu ruperea cererilor și p-ormă au luat-o de la cap. Și mai tare. A venit și armata mai apoi. Au înconjurat toată pădurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în doi este astfel multiplicată prin sosirea unor noi recruți în masă. Figura centrală rămîne aceeași, în schimb relațiile dintre figurile periferice, între punctele la care ajung spițele roții sociale se schimbă. Dacă trecem astfel de la hipnoza individuală la cea colectivă, vom obține reprezentarea unei mulțimi al cărei centru este conducătorul ocupînd o poziție identică celei a hipnotizatorului față de pacienți. "Acest plural, spunea pe bună dreptate Tarde, este în fond doar un mare duel și, oricît ar fi de numeroasă o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
renașterea prin discurs securitar începută din anii 1970-1980 (încheierea războiului din Vietnam și paritatea strategică dintre S.U.A. și ex-U.R.S.S.); încheierea Războiului rece; războaiele din Golf, Iugoslavia, Irak, Afghanistan etc. Printre altele, existența abordărilor strategice se raportează la tipologia securității: colectivă, societală, umană etc. În aceeași ordine de idei, definițiile securității variază în funcție de adeziunea la una sau alta din tradițiile de interpretare sau de școlile de gândire, dar și de efectele implicațiilor politice ale momentului. Deci, se poate considera că punctul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Coreea de Nord. Deși nu putem vorbi despre o poziție feministăxe "„feministă" unitară, putem spune că feminismul are câteva puncte comune cu orientările mai sus-pomenite: consideră, alături de liberali, că libertatea trebuie extinsă în sfera privatăxe "„sferaprivată", dar ca libertate personală, individuală, nu colectivă (a familiei), consideră, alături de conservatori, că participarea publică este fundamentală pentru libertate, dar nu și că problemele intime trebuie să fie tabu în discursul publicxe "„public", dimpotrivă, că aceste probleme au adesea aspectul conflictelor de interese, devin „politice” și sunt
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
persoanei nu este detașată de scopurile ei, ci e constituită de acestea 30. Sinele există într-o anumită comunitate și tradiție (locală, etnică, tribală, religioasă), se naște într-o „poveste colectivă”, iar povestea fiecăruia, ca persoană, este legată de cea colectivă și greu de conceput în afara acesteia 31. Comunitarienii cred că nevoile indivizilor sunt mai bine înțelese și respectate în comunitatea locală decât la nivelul statului și consideră că centrul de greutate al asistenței pentru dezvoltare trebuie să fie această comunitate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sunt bazate pe ierarhii și individualizare. S-a constatat însă în organizațiile conduse de femei că acestea au un mod diferit de a conduce, ...mai participativ, relațional și interpersonal. Femeile aflate în poziții de conducere tind să conceptualizeze conducerea drept colectivă, mai degrabă decât individuală, pun accent pe responsabilitatea față de ceilalți, îi împuternicesc să acționeze în cadrul organizațiilor și scad importanța relațiilor ierarhice (Kezar, 2000, p. 724-725). Dincolo însă de dezbaterile privind modalitatea de conducere, îmbunătățesc femeile din Parlament condiția femeilor care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bine pus la punct. N-a fost să fie așa și a fost nevoie de un nou început. Zăbovim o clipă asupra fostei Cooperative Agricole de Producție „Victoria Socialismului”. Despre această „colectivă”, precum și despre altele, au circulat următoarele versuri satirice: „Colectiva noastră-i mare/ Cine fură, acela are”. Și așa au furat și au împărțit colectiviștii averea agonisită de ei, după evenimentele din 1989, și praful și pulberea s-au ales de munca lor de patruzeci de ani. Primarii comunei Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tragere la sorți. Calitatea uneltelor s-a îmbunătățit și, în consecință, s-au extins stăpânirile individuale a unor porțiuni de pădure, de pășuni, de ape etc. Pe măsură ce înaintăm spre sec. al XVII-lea, stăpânirea individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este mai gravă. Trebuie incluși aici nu numai cei care Își aduc lor Înșiși prejudicii, ci, așa cum sper să demonstrez, și cei care Îi prejudiciază pe alții, chiar dacă trag foloase din asta. Nu doar inteligența individuală eșuează, ci și cea colectivă. În aceste cazuri, simpla interacțiune provoacă un abaissement du niveau mental, o restrângere a posibilităților. Fiecare membru al cuplului, familiei, firmei, partidului sau națiunii poate să fie sclipitor, entuziast, perspicace atunci când este singur și totuși să se Împotmolească În compania
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
coordonez scopurile cu cele impuse de societate, ținând cont de morală și de drepturi (individualismul nesolidar). Mă interesează acest ultim caz, așa Încât Îl voi analiza cu atenție. Individualismul poate fi un succes al inteligenței personale și un eșec al celei colective. Realizez că mă bag Într-un bucluc, dar e inevitabil. 3 Voi analiza o situație de acest tip dintr-o perspectivă șocantă. Cred că răutatea reprezintă cel mai mare eșec al inteligenței. Mă voi folosi de o definiție elementară și
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cum a mai trecut timpul! Acum 34 de ani aveam tot atâta...!” - îmi scrie din Deva, locul de domiciliu, I. Codreanu la 26 februarie 2000. În continuare, autorul reportajelor „Boabe albe” despre cultiv area orezului la Gologani - Focșani și „Ciobanul colectivei” de la Paltin - Vrancea, din Steagul roșu din 22 octombrie 1955 notează nostalgic și acuzator parcă: ...” Câte s‐au mai întâmplat de atunci! În primul rând că am mai îmbătrânit. Din 1990 sunt pensionar. O primă constatare: discutăm deseori cu Angelica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perioade mari de timp, În care modificările sunt extrem de mici, Însă se fac În timp. Aceste tehnici utilizează Învățăturile psihologului rus Pavlov, Învățături devenite celebre legate de metodele de condiționare ale minții umane. Utilizarea miturilor mitizarea o metoda de manipulare colectiva, utilizând mai degrabă metode de dezinformare, intoxicare și propagandă. Este o formă „curată” de manipulare. Un exemplu: mitul „Mesia”. Este un mit cu tentă religioasă. Controlul mental utilizând un mit se bazează pe profunditatea cu care acest mit este Înrădăcinat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să privim lumea cu o anumită detașare, ca fiind pătrunsă de răutate, în timp ce Imperiul roman este văzut și descris ca alunecând spre o dezagregare majoră. În continuare, concepția războiului este prezentată ca o crimă legalizată: uciderea individuală este echivalată celei colective; serviciul militar este caracterizat negativ, deoarece taberele militare sunt dominate de o mentalitate specifică unei violențe sângeroase; neînțelegând ideea fraternității specifice creștinilor, lumea transpiră mutuo sanguine. Pentru episcopul cartaginez, contradicția eticii păgâne se manifestă prin absurditatea de a voi să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se regăsește în sintonie cu Creatorul său și din reflex își urăște fratele, imaginea Domnului, răstoarnă semnificația lucrurilor create; fierul ce trebuia folosit pentru cultivarea pământului contribuie acum la săvârșirea crimelor. Așadar, sentimentul de ură provoacă omuciderea individuală și cea colectivă, iar episcopul, pentru a evidenția și mai mult negativitatea acestui lucru, spune că aceasta nu poate fi spălată nici prin botezul sângelui. Problema războiului și a violenței în gândirea episcopului din Cartagina trece de la aspectul particular vizibil în care războiul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]