494 matches
-
atotcuprinzătoare, și planul central, care are un caracter imperativ. Cea mai mare parte a resurselor economice sînt alocate centralizat, agenții economici neavînd libertatea necesară folosirii lor. Totuși, se impune să prezentăm critica lui Murray Rothbard împotriva legitimității statului omniscient și colectivismului, precum și față de așa-numitul concept de proprietate de stat. Potrivit acestuia, "statul este o instituție inerent ilegitimă, consacrată agresiunii organizate, crimei organizate și sistematizate împotriva persoanelor și a proprietăților supușilor săi... Astfel, din perspectiva dreptății și a moralității, statul nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
organizările sociale, după 1917 extremismul bolșevic a fost contracarat de mișcări extremiste de dreapta. De la fascismul italian la nazismul german, urmate de legionarismul românesc, franchismul spaniol prelungit până în 1975 și de alte regimuri asemănătoare. Organizările socialiste africane ori islamiste susțin colectivismul, solidaritatea și altruismul cu exagerări de tip fundamentalist, neorasist, depășind astfel opoziția față de capitalism. Mișcările de idei și atitudini precum anarhismul, conservatorismul și tradiționalismul, eco-feminismul, mișcări organizate de papalitate, islamism, mișcări antiglobalizare nu sunt numai anticapitaliste, dar adesea și antidemocratice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a vremurilor postdecembriste este generalizarea gândirii negative, extinderea indiferenței și apatiei oamenilor, deveniți tot mai imuni la violuri, crime, atrocități. Ei își mărturisesc doar teama, nu se organizează și nu-i îndepărtează pe răufăcători, ci îi așteaptă resemnați. De la respingerea colectivismului se trece și la contestarea individualismului, pentru a face loc cui? Unor tribalisme și barbarisme specifice unui trecut neguros. Dezideratele echilibrelor dintre sat și oraș, dintre agricultură și "servicii", dintre societate și natură, dintre guvernanți și guvernați sunt ocolite ori
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
convingeri social-culturale ale tineretului american din a doua jumătate a secolului trecut. Totodată, a propus măsuri potrivite odată cu trecerea de la conformismul postbelic, impus de "societatea de consum", la părăsirea lui, urmată de căutările altor moduri de viață, diferite și de colectivismul estic. Ca și mai tânărul conațional P. Kenney, a surprins în acest proces intervențiile "contraculturii", născută mai întâi în mințile și sufletele unor scriitori sinceri și hotărâți (poeți, prozatori, dramaturgi, creatori ai "literaturii negre americane", pictori, sculptori etc.), ale unor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
perspectivele micro- stabilite prin biofizică, bichimie și genetică s-au extins împreună cu riscurile mutațiilor de coduri și apariția unor maladii precum HIV, copiii cu malformații. Psihologia și sociologia au revenit pentru o vreme în câmpul științelor umane, restricționate de barierele colectivismului și de dogme partinice destul de rigide. Succesele interbelice ale acestor științe slujite de intelectuali români cu vocații profetice și terapeutice au incitat intransigența comisarilor Moscovei, care au ordonat sistarea activității școlii monografice interbelice creată de D. Gusti și colaboratorii la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la mișcare. Nu numai Estul nu a asimilat și nu a susținut condiții de viață potrivite femeilor din această lume, dar și unii autori occidentali. (37b) După 15 ani de reforme liberale, uneori exagerat de individualiste în țări marcate de colectivisme exagerate, s-a produs "primul val de acceptare" europeană a țărilor ex-socialiste din Centrul Europei. A urmat al doilea val, la începutul anului 2007, când România cuplată cu Bulgaria într-un alt fel de "Vișegrad" a început acest proces cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
asediul capitalist și legat de persoana lui Stalin, ci ca esența însăși a sistemului, desemnat și în același timp stigmatizat de cuvîntul cu rezonanță barbară ciudată "Gulag", exportat de Soljenițîn. Partidul comunist încetează a fi considerat ca fiind fundamentul unui colectivism egalitar; el se înfățișează ca fiind casta omnipotentă ce monopolizează puterea, care a fost acum reperată în spatele denumii codificate de Nomenklatura. Din acest moment, ideea identificării socialismului din URSS cu puterea clasei muncitorești, idee-sperietoare pentru burghezii anticomuniști și idee-torță pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este o convenție, o schematizare din rațiuni demonstrative, degeaba se supără autorii că sunt discutați la grămadă, vânduți la pachet etc. Sigur că o reală valoare individuală se va impune mai devreme sau mai târziu în ciuda oricărui și dincolo de orice colectivism genera-ționistic, numai că istoricul literar are irepresibila, legitima nevoie de-a opera cu tendințe, stiluri, școli, promoții, curente... inclusiv topuri. Să știți că eu apreciez exercițiile de sinceritate reducționistă de genul "numiți trei mari scriitori", sau cinci mari romane. Ești
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente pentru tiparele strimte între care au fost strivite existențele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pot diferi și în ceea ce privește modul în care își gestionează și își reglează expresiile faciale de emoție, mai ales în prezența altora 72. Deși studiile lui Ekman demonstrează că expresiile faciale ale emoțiilor primare sunt universale, alte informații precum individualismul și colectivismul joacă un rol esențial în exprimarea emoțiilor. Reglatorii Reglatorii nonverbali sunt acele comportamente și acțiuni care guverneaza, direcționează și/sau conduc conversația. Pe durata conversației, contactul direct prin intermediul privirii și răspunsul afirmativ prin mișcarea specifică a capului, comunica, în mod
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
frământările interioare și manifestările violenței fizice. Avură loc în total trei războaie atomice mari. În cele din urmă, resturile unei umanități decimate ieșiră din adâncurile buncărelor. Majoritatea supraviețuitorilor, extenuați, nu opuseră nici o rezistență noului conducător care le spunea: \ Vom uni colectivismul și libera inițiativă. Amândouă sunt aspirații care pornesc direct din inimă. Primul principiu stabilește un ansamblu de relații armonioase între persoane, iar cel de-al doilea eliberează spiritul. Primul dă viață individului prin intermediul comunității, iar celălalt recunoaște dreptul creativității personale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ucide fără îndoială. Dar, crezând că pentru motive personale un om ca el ar aplica aceleași metode folosite în serviciul guvernului, Trask se înspăimânta singur. Uite, spuse savantul disperat, dacă aș avea timp, te-aș putea convinge că asocierea dintre colectivism și libera inițiativă are tot atâtea neajunsuri ca fiecare sistem luat în parte. BĂNUIND PROBABIL CĂ MARIN ERA GATA SĂ ÎL ÎNTRERUPĂ, CONTINUĂ PE NERĂSUFLATE: \ David, care este prima virtute a unui supraom? Acceptarea de a înfrunta moartea în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
res, adică lucruri, concepte colective ca „stat”, „societate”, „umanitate”, „partide”, „clase”, „sindicat”, etc. - sunt mitologie din punct de vedere teoretic și, din acest motiv, deseori, se transformă în instrumente ale opresiunii politice. „Individualismul” nu se opune „altruismului”, ci se opune „colectivismului”. „Egoismul” este acela care se opune „altruismului”. Filosofia individualistă este o tradiție de gândire care merge - așa ca să dăm un exemplu -, de la Școala moraliștilor scoțieni la Școala austriacă de economie, sau la gânditori precum Georg Simmel, Max Weber, dar și
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
numea Kollektiv-begriffe, cum ar fi: „Statul”, „clasa”, „partidul”, și așa mai departe. Adevărul e că individualismul (să ne gândim la școala moraliștilor scoțieni, la școala austriacă de economie, la Max Weber, Karl Popper, Raymond Boudon) nu se opune altruismului ci colectivismului. Și cum a subliniat Josè Ortega y Gasset, «individualismul a îmbogățit lumea și, tocmai această bogăție, a multiplicat fundamental omenirea». Un învățat părinte franciscan, Orlando Todisco, într-un volum publicat în anul 1989, cu titlul Duns Scotus și William Ockham
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
tocmai această bogăție, a multiplicat fundamental omenirea». Un învățat părinte franciscan, Orlando Todisco, într-un volum publicat în anul 1989, cu titlul Duns Scotus și William Ockham. De la ontologie la filosofia limbajului, scotea în evidență cum lupta lui Ockham împotriva colectivismului și în favoarea individualismului a fost o luptă «pentru recuperarea libertății oamenilor, apărarea spiritului de inițiativă și susținerea autonomiei lor». Individualismul, ca formă de apărare a persoanei umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cum lupta lui Ockham împotriva colectivismului și în favoarea individualismului a fost o luptă «pentru recuperarea libertății oamenilor, apărarea spiritului de inițiativă și susținerea autonomiei lor». Individualismul, ca formă de apărare a persoanei umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate, constituie un punct de forță al tradiției de gândire franciscană care s-a înțeles cu rațiunile voluntarismului. Este vorba de poziții filosofice care fac din învățații franciscani adevărați clasici ai gândirii filosofice. Apărarea pe care
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
comandat de ziarul "Neue Ziircher Zeitung", apărut în 2003 și preluat ulterior de ziarul "Courier internaționale". 247 nouăsprezecelea suferise o puternică influență civilizatoare franceză, apoi, o dată cu venirea dinastiei Hohenzollern, o influență germană. Toate acestea au fost retezate cu brutalitate de colectivismul sovietic. Pe ruinele speranțelor europene pierdute a apărut și-a crescut în România anilor '50 (anii în care teroarea stalinistă a atins apogeul) marele mit al venirii americanilor. Bunicul meu îmi povestea cum în acea perioadă atroce, în care s-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fost criteriul care a distins de-a lungul secolelor susțin anumiți autori -, între organicismul specific perspectivelor sociale și politice ale lui Platon și Aristotel și individualismul stoicilor, între realismul Sfântului Thoma și individualismul lui Occam, între holismul lui Hegel sau colectivismul lui Marx și ideile individualismului ideologiei liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lui Hegel sau colectivismul lui Marx și ideile individualismului ideologiei liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul metodologic, dacă ne referim la principiile epistemologice aplicate în sfera științelor sociale 308. Desigur, avatarurile individualismului au continuat până în contemporaneitate, acesta fiind nevoit să treacă, mai întâi, de obstacole impuse de filosofii precum cea hegeliană, care chema
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei în legătură cu diverse tipuri de dileme sociale, în cadrul analizelor specifice teoriei jocurilor, așa cum rezultă din tabelul următor: Tabelul nr. 4. Tipologia ideologiilor în relație cu tipurile de dileme sociale Tipuri de ideologie Tipuri de dileme sociale Consecințe legate de interese Colectivism Dilema prizonierului Consecința optimă: Individul nu își urmărește propriul interes, ci interesul grupului (altruism). Consecința negativă: Individul își urmărește propriul interes, și nu pe cel al grupului (egoism). Pluralism Jocul fricosului (al negocierii) Consecința optimă: Sunt solicitate concesii din partea grupului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
optime din punctul de vedere al atingerii intereselor urmărite. În mod evident, pentru fiecare caz în parte pot exista și consecințe negative, care ne indică faptul că interesul scontat nu a fost atins. Pusă în relație cu dilema prizonierului, ideologia "colectivismului" se bazează pe ideea că preferințele individuale trebuie subordonate intrereselor colective, întrucât avantajele personale pot rezulta din atingerea acestora. Într-o astfel de situație, chiar și cei care "dezertează" de la împlinirea intereselor colective pot beneficia de pe urma atingerii lor419. Relația dintre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Louis, 107, 128, 133 Z ŽIŽEK, Slavoj, 208, 255, 256, 270, 272 Index de termeni A abstractizare, 35 alienare, 51 C capitalism, 55, 146, 180, 182, 242, 265, 269, 270, 282, 303 caracterul ideologiei, 30 cetățenie, 159, 233, 236, 299 colectivism, 164, 165, 227, 230 comunism, 17, 214, 257, 258 comunitate, 12, 68, 71, 74, 79, 84, 90, 94, 95, 96, 99, 101, 103-105, 141, 151, 161, 164, 166, 213, 227, 259, 278, 281, 291, 293, 295, 299, 301, 305, 308
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
-ideologiile semnificative ale secolului XIX au fost : o liberalismul; o conservatorismul; o socialismul. -ideologiile semnificative ale secolului XX: o fascismul; o comunismul. a) Liberalismul -doctrină politică și economică ce proclama principiul libertății politice și economice a indivizilor și se opunea colectivismului, socialismului și ideilor politice care puneau interesele societății sau națiunii înaintea celor individuale; din punct de vedere politic propunea participarea cetățenilor la conducerea statului prin reprezentanții lor aleși în parlament; -propunea votul cenzitar, deoarece liberalii se arătau reticenți față de votul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
progresul. XXVII. Deosebirea dintre legea evoluțieĭ și aceea a progresului. XXVIII. Legea finalitățiĭ morale XXIX. Caracterul precis al legiĭ finalitățeĭ morale și probele existențeĭ sale. XXX. Scopul suprem al purtăriĭ omenescĭ XXXI. Individualismul și egoismul. XXXII. Egoismul și altruismul XXXIII. Colectivismul și altruismul XXXIV. Adevàratul sistem de morală. XXXV. Principiele morale XXXVI. Statul și morala XXXVII. Consșciința morală individuală și conșciița socială XXXVIII. Despre justiție XXXIX. Despre dreptul positiv și morală XL. Despre libertate.-Justiția contractuală. XLI. Despre egalitate.-Justiția distributivă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Românie și minunata Italie mussoliniană. În această notiță, raționamentele sale colectiviste și apelul la "resursele vitale ale unui popor" seamănă grozav de bine cu raționamentele pe care le vor face, în anii treizeci, tot pentru elogierea extremei drepte și a colectivismului, Cioran și Noica; autorul, care are numai 22 de ani, mai adaugă și cîteva vagi considerații despre carte, afirmînd că a găsit-o "agreabilă" ca lectură, dar "detestabilă" ca "reflexie politică". Mussolini însă îi place și mai tîrziu, dintr-un
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]