716 matches
-
colectiviste consideră acțiunile sociale ca desfășurându-se În cadrul unor grupuri mari constituite (clase, straturi, profesii etc.) sau, chiar, la nivelul societal. Orice act individual este socotit a fi orientat spre direcția dată de o structură preexistentă. În acest sens, teoriile colectiviste dau o prioritate cadrelor (factorilor) economice, organizaționale (uneori, naturale, demografice) care determină sensul de acțiune a indivizilor (ca actor economic, organizațional), diminuând rolul managerilor. În cazul unor teorii care apelează la factori de natură religioasă, elementul determinant (constrângător și generator
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
care determină sensul de acțiune a indivizilor (ca actor economic, organizațional), diminuând rolul managerilor. În cazul unor teorii care apelează la factori de natură religioasă, elementul determinant (constrângător și generator al direcției de acțiune) este biserica (nu credința individului). Teoriile colectiviste consideră că ordinea socială, structura și cerințele organizațiilor există, că ele controlează individul. Intrând Într-o organizație, Într-o firmă, individul găsește o ordine bine constituită pe care trebuie să o accepte și care-i controlează, Îi apreciază comportamentul. Constrângerea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a unei negocieri Între indivizi, care au capacitatea alegerii individuale. Structurile nu mai constrâng din exterior pe oameni, ci ele sunt produse de actori În procesele concrete de interacțiune Între indivizi. Individul nu numai că posedă libertate, dar (contrar viziunii colectiviste) chiar schimbă ordinea socială sau luptă contra acesteia. Aceste teorii pun accentul pe moralitatea actorului liber, pe corectitudinea deciziilor sale raționale și fundamentate informațional. Teoriile individualiste dau individului libertatea de a negocia poziția și rolul său În organizație. Evoluția individului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
un rol deosebit de important. Colectivul unei organizații nu ne mai apare ca fiind de natură „extraindividuală”, ci, dimpotrivă, format din indivizi cu particularități diverse și comportându-se ca urmare a relațiilor dintre indivizi și a interacțiunii lor. Teoriile normative (unele colectiviste, altele individualiste) pun accentul pe elementele cultural-valorice ale normelor. Normele dau liniile de conduită ale oamenilor, impun „valori În comun Împărtășite” (Parsons). Teoriile raționaliste „prezintă actorul ca instituindu-și poziția sa ca urmare a unor forțe din afara sa, În timp ce abordările
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Teoria acordă o mare importanță cooperării dintre manager și patron pe baza urmăririi, În mod independent, a propriilor interese. Managerii, urmând un comportament de tip rațional, preferă cooperarea În locul conflictului, judecând, cu anticipare, ceea ce se așteaptă de la ei. „Ei sunt colectiviști În orientare, În loc de individualiști, și, de aceea, acționează În direcția celor mai bune interese ale grupului, În loc să caute egoist satisfacerea propriilor nevoi față de cele ale altor oameni”<footnote Ibidem, p. 137. footnote>. Față de modelul agentului, acesta acordă un rol redus
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
un nou început. Zăbovim o clipă asupra fostei Cooperative Agricole de Producție „Victoria Socialismului”. Despre această „colectivă”, precum și despre altele, au circulat următoarele versuri satirice: „Colectiva noastră-i mare/ Cine fură, acela are”. Și așa au furat și au împărțit colectiviștii averea agonisită de ei, după evenimentele din 1989, și praful și pulberea s-au ales de munca lor de patruzeci de ani. Primarii comunei Oncești Până în anul 1927, fiecare sat avea administrație proprie. Din 1927, primăria dispunea de un local
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patrimoniului de 180.000 de lei la acea dată. Era începutul primului seism al agriculturii private. Ce a urmat? O intensă muncă de lămurire silită prin diverse căi și metode și, treptat-treptat, neavând încotro, agricultorii satelor au acceptat să devină colectiviști, cu excepția a trei familii: Vasile Pintilescu și Dumitru Călin din satul Tarnița și Ion Puiu din Satu Nou, dar în final, în 1962, luna aprilie, colectivizarea era considerată 100% încheiată. Au urmat o serie de măsuri legislative, economice și financiare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și administrația la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad, iar cu numărul 2 la Tipografia „Comercială” Bârlad, până la 17 decembrie 1900. Este editat sub conducerea unui comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, iar cu numărul 2 la Tipografia „Comercială” Bârlad, până la 17 decembrie 1900. Este editat sub conducerea unui comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo, informații locale la un loc cu cele din țară și din străinătate, cronică teatrală ori vești de la teatru. Un ziar care a durat, se pare , doar 12 numere. * 97 Lumina Poporului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo, informații locale la un loc cu cele din țară și din străinătate, cronică teatrală ori vești de la teatru. Un ziar care a durat, se pare , doar 12 numere. * 97 Lumina Poporului Lumina Poporului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo, informații locale la un loc cu cele din țară și din străinătate, cronică teatrală ori vești de la teatru. Un ziar care a durat, se pare , doar 12 numere. * 97 Lumina Poporului Lumina Poporului, foaie de contribuție la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo, informații locale la un loc cu cele din țară și din străinătate, cronică teatrală ori vești de la teatru. Un ziar care a durat, se pare , doar 12 numere. * 97 Lumina Poporului Lumina Poporului, foaie de contribuție la răspândirea luminii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ceva în Basarabia în ultimii zece ani, acestea au fost programele americane implementate aici, care au început să dezvolte și la noi deprinderile societății civile, spiritul de inițiativă, capacitatea de a gândi liber, șansa de a ieși din prizonieratul mentalităților colectiviste. De ce uităm aceste lucruri? Ceea ce se întâmplă astăzi la scară largă în Basarabia este tocmai suprimarea libertății, zăvorârea ei. Dacă imediat după victoria comuniștilor am vorbit despre fenomenul transnistrizării Basarabiei, după atacul terorist din 11 septembrie regresul pe toate planurile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de tip marxist). Astfel de conotații sunt valabile în special în "mediile" premoderne ale societăților complexe, prin urmare în fractura nord sud a planetei (dar și în interiorul diferitelor țări) ca limită a unor sisteme mult prea capitaliste sau mult prea colectiviste, dacă nu sunt valabile pentru toate popoarele în curs de dezvoltare sau pentru anumite minorități din interiorul societăților mai avansate (de exemplu: bolnavi, handicapați, marginalizați etc.). 3. O evaluare particulară a gândirii sociale creștine e făcută acolo unde, discutându-se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
educației religioase inclusiv la liceu și pentru păstrarea în școli a icoanelor, demonstrează că religia ocupă un loc important în viața românilor, iar atenția acordată religiosului a sporit pe parcursul tranziției." (Voicu, 2007, p. 149). (I2). Plasați într-o cultură puternic colectivistă (Hofstede; Hofstede, Minkov, 2010) subiecții analizați investesc simbolic semnificativ în capitalul relațional, cel mai consistent reprezentat fiind suportul social perceput la nivelul "persoanelor importante" (m=6.08, SD=0.84), precum și la nivelul familiei (m=6.07, SD=0.87
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
făcut comunismul și tâmpiții mioritici s-au pus pe distrus, sedii, magazii, grajduri, au împărțit animalele, ferme de creștere a animalelor și în general tot ce se vedea cu ochii ca fiind făcut în acea epocă ceaușistă. Au luat ciolovecii colectiviști câte un toc de geam, câte o ușă sau câteva cărămizi fiindcă așa-i îndemnaseră copoșii. Dar partea cea mai criminală de abia de aici urma: au distrus digurile, au luat dalele beton de pe diguri și au pavat curțile lor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
clarificare încă un factor. La urma urmei, tot proiectul început de la 1917 cu revoluția bolșevică avea drept ultim scop sau spunea: "Uite, domnule, noi vom crea modernizarea, dar nu sub forma dură a capitalismului occidental, ci cu o anumită blândețe colectivistă. Știm foarte bine că realitatea istorică a dus exact la contrariu. Ceaușescu, în mod caricatural, el și toată echipa lui, toată pătura pe care o reprezenta, au repetat acest lucru la un moment în care deja eșecul acestui program era
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
trece dintr-o odaie în alta. Dacă intri în prima odaie, nu poți ieși din căsoaie decât hăt la capătul celălalt. Acolo s-a făcut colectivizarea, în căsoaia aceea. Oamenii intrau pe prima ușă proprietari și ieșeau pe ultima ușă colectiviști; adică intrau bogați și ieșeau săraci. Așa a făcut și Matei al meu. A intrat pe prima ușă cu jurământ că nu va da pământul, că nu se va înscrie la colectiv, dar până la urmă a făcut ca și ceilalți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Moscovei, Lujkov. Conduce Moscova cu o mînă de fier și cu metode nu tocmai ortodoxe. Lui îi este atribuită paternitatea unui foarte ciudat concept, acela de "federalism corporativ" sau, într-o altă formulare, de "federalism bugetar corporatist". Trecînd peste remanențele colectiviste conținute, peste anumite ca-dre mentale ce nu pot fi încă depășite, ce vrea totuși sa spună acest incitant concept politico-economic așezat la baza unui nou federalism rus? Se știe că nu poate exista un succes al democrației fără o reușită
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tehnicieni pe care trebuie să-i consulte, iar nicidecum preotul să se facă complice ignoranței lor. Protopopul M., după ce a ascultat toate părerile și argumentele aduse, a tras concluzia că preotul trebuie să se ducă numai la serviciile pe care colectiviștii le cer numai pentru ei personal individual și trebuie să refuze serviciile care li s-ar cere cum a fost cazul preotului Z.” „Notă informativă, sursa «Dragoș Dan», 22.04.1961: În ziua de 12.04.1961, s-a ținut
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
decizie, asumarea răspunderii individuale, exprimarea punctului de vedere, detașarea individului de grup prin unicitate și originalitate. Individul este interesat de satisfacerea nevoilor personale, de autorealizare; primează scopurile personale în fața scopurilor de grup. Inegalitatea dintre membrii grupului este acceptată. În culturile colectiviste accentul cade asupra grupului, asupra colectivului noi. Sistemul relațiilor sociale este relativ rigid: are o organizare internă clară, bine precizată, relațiile dintre membrii societății sunt profunde, de durată, bazate pe loialitate și moralitate, sunt promovate viața în cadrul comunității și conceptul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Hofstede în 1984, incluzând 40 de țări care au fost evaluate în funcție de locul pe care îl ocupă pe axa individualism-colectivism, arată că cele mai individualiste culturi din lume erau, la acea dată, Statele Unite, Australia, Marea Britanie, Canada, Olanda, iar cele mai colectiviste erau Venezuela, Columbia, Pakistan, Perú, Taiwan. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Pakistan, Perú, Taiwan. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia, țările arabe, Mexic, Venezuela, China, Japonia; Sunt culturi colectiviste feminine Portugalia, Spania, Rusia, Bulgaria, Costa Rica, Chile, Thailanda, Coreea. Din cea de a doua corelație au rezultat următoarele date: țările nordice, țările anglo-saxone, Statele Unite, Olanda se caracterizează prin distanță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]