2,007 matches
-
curtea din fața casei, construită din bucăți de olană Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
adunarea... eparhială din a.c., care apreciind, a hotărât să consimtă de a Vă considera, alături de poporul bănățean, principal ctitor al acestei sfinte catedrale”. Diplomație deasupra abisului Cu toată diplomația și iscusința sa de a convinge, n-a reușit să evite colectivizarea forțată, nici cel puțin s-o „îndulcească” întrucâtva, să-i determine pe potentații zilei să renunțe la exproprierile masive, în timp ce țările vecine, căzute și ele pradă comunismului, n-o făcuseră la aceeași dimensiune. Cu toate acestea, premierului care n-a
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
vreme „regele” hergheliei de acolo. Mai târziu a rămas nea Traian cu soția și singuri au răzbit în toți anii care au urmat... Își amintește de o iapă din rasa Nonius pe care a salvat-o în 1964 de urgia colectivizării. A încrucișat-o cu un armăsar trăpaș Orlov rusesc. I-a făcut patru mânji, ultimul la 24 de ani, o vârstă considerabilă pentru un cal. A trăit 26 de ani în gospodăria de pe strada Dragoș Vodă și a îngrijit-o
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
casei părintești, ca să-i ducă familia undeva departe... Verdictul, fără noimă și judecată, era scurt și tăios ca o lamă de cuțit: „Dușmani ai poporului, chiaburi, trădători, titoiști”. Lor le căzură victimă și Ioan Todos cu ai săi, după teroarea colectivizării și a cotelor obligatorii din recolta trudită. Bătrânul Todos își câștiga pâinea ostenind la munca câmpului de la ora 2 din noapte, până la lăsarea serii. La acea dată, el, soția, fiul de numai 17 ani și bunica urmau să ia drumul
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
care plecaseră cele două surori ale lui după ce s-au măritat. Toți patru munceau în CAP-ul din localitate. Roadele muncii lor era singura avere pe care o aveau, împreună cu grădina de aproape o jumătate de pogon. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu' Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s-o învârtă la arie
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
brigadierul, care să-ți marcheze arborii uscați din parcela delimitată din Fondul funciar, conform „Titlului de Proprietate„. ”Pățania” creșterii iezilor sălbatici este greu de ... ”digerat”..., imposibil să nu plângi. Capitolul ” Pedeapsă pentru un înecat” te duce cu gândul la perioada colectivizării când, inclusiv, elevilor de la școală, de orice nivel li se dădea de lucru: - muncă patriotică - de multe ori și în afara orelor de curs. Era acea perioadă a... „educției prin muncă”, perioadă ce nu este valabilă azi nici în pușcării, sau
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilograma, rămas la fratele mai mic, Petre Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, grădinițe, ..), Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipație. Prozatorul și publicistul Constantin Stan (1951 - 2011), membru al Uniunii Scriitorilor, în 2001, în articolul „Un caz ciudat”, vorbeste despre faptul ca „Pena, prin povestirea să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect în mediul academic autohton, cu atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
și instruit.” în timpul regimului comunist care nu i-a recunoscut gradele didactice, a fost folosit, la fel ca toți învățătorii satelor, în alfabetizare, munca de propagandă, la scrisă procesele-verbale, la ședințe de tot felul, la arie, la strânsă cotele, la colectivizarea agriculturii. Prin primii ani ai regimului, tata a fost luat la o școal de partid la Vaslui. Răspundea de o grupă de oameni de tot felul, între care era și unul Ijdenea, de undeva din Valea de sud a Prutului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dragostei, Dragobete, uitat acum și sub influențe externe. Nu știu ce a răspunsă directorul Gheorghe Postoi la Adresa Ministerului, dar, cu siguranță, atunci multe din sărbătorile înscrise se țineau, poate și altele, specifice, aduse de luncași din partea de nord-vest a Bucovinei. în anii colectivizării și cooperativizării, când oamenii au lucrat până și în sărbătorile creștine mari, nu mai vorbim de duminică, aceste sărbători s-au pierdut, nu se mai cunoscă ca nume, iar lumea modernă de astăzi, nici nu vrea să mai știe; are
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat nu se fura! În anii '50 nu exista ideea de furt - oamenii își lăsau butiile cu vin, acolo unde culegeau, grămezile cu porumb la capul locului, nu-și luau nimic unul altuia. N-avea niciun sens, aveau toți. Odată cu colectivizarea, odată cu instaurarea comunismului și cu pecinginea asta pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit boala asta. Au început să fure, au început să mintă, au început să se înșele între ei, ceea ce este un lucru extraordinar. - Toate li s-
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
și cu pecinginea asta pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit boala asta. Au început să fure, au început să mintă, au început să se înșele între ei, ceea ce este un lucru extraordinar. - Toate li s-au tras de la colectivizare? - Nu numai de la colectivizare, dar și de la ea. În primul rând de la lipsa credinței, de la interzicerea religiei în școli, de la felul de a se preda în școală. Religia poate fi un reper. Ei bine, țăranii mei, care aveau un bun-simț
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit boala asta. Au început să fure, au început să mintă, au început să se înșele între ei, ceea ce este un lucru extraordinar. - Toate li s-au tras de la colectivizare? - Nu numai de la colectivizare, dar și de la ea. În primul rând de la lipsa credinței, de la interzicerea religiei în școli, de la felul de a se preda în școală. Religia poate fi un reper. Ei bine, țăranii mei, care aveau un bun-simț nativ, dacă te vedeau
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar șapte, trei fete si patru băieți. Mama era a treia ca născut, dar cea mai mare dintre fete. Părinții ei apoi a împărțit pământul copiilor la căsătorie. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, de aceea a rămas cu ea în casă. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
satul Roșcani, comuna Liteni, județul Suceava și Varvara MUNTEAN, născută în 1905 în Bilca Sucevei, care au reușit să fie cunoscute cu mult înainte. Viața Elenei ANDRIEȘ nu a fost deloc simplă, ea prășit și secerat pe ogoarele proprii până la colectivizare, dar și în tarlalele colectivizate. Prin poezie a încercat să-și adune gânduri personale care o frământau în permanență, și care trebuiau să rămână consemnate pentru ca vremurile să nu le șteargă. La o întâlnire cu Elena ANDRIEȘ din anul 1979
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști. Asta a fost până la obligarea tatei de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras multe necazuri, dar mai ales datorită faptului
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mod cert și firesc este ca toate instituțiile bisericești să fi constituit obiective de urmărire ale fostei Securității. Numeroase alte cazuri de urmărire al preoților apar în diferite dosare ce privesc diferite mișcări de rezistență armată, în dosarele referitoare la colectivizare, în cele privitoare la partidele politice. Aceste cazuri ar putea fi interpretate ca o urmărire care nu viza persoana preotului în calitatea lui de slujitor al altarului, ci de persoană publică implicat în viața socială, care nu angaja instituția bisericească
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
Si metrum non habet, non est poema” (recitați poezia în șoaptă cât de repede puteți) După război, fețe noi, de eroi, necunoscuți! Păcălici, Bolșevici, Oameni mici și incluți! Comuniști, tromboniști, activiști de partid! Crezul lor: Incolor, Inodor, Insipid! Sovietizare, pauperizare, colectivizare forțată! Tiranie, Barbarie, Mojicie, Armată! Re Pe Re, Pe Me Re, secere și ciocane! Calomnii, Colonii, Pușcării, Inumane! Comunism, despotism, nepotism, dictatură! Desființare, Dărâmare, Demolare Dură! Suferință, umilință, ședință, congres! Taclale, Banale, Urale, Reales! Nemâncat, supărat, revoltat e poporul! Criticat
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat mi-am dat seama ce comoară se afla acolo și ce eroare uriașă făcuse Marin cînd a topit strălucitoarele pagini scrise despre familia lui în niște îndoielnice proiecte romanești... Mi-am petrecut toată noaptea de revelion citind. Marin stătea
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
și-a făcut și își face meseria cu o mare pasiune și cu o dragoste pentru copii nețărmurită. Mama își petrece bătrânețea în satul nostru și în casa pe care a construit-o în tinerețe, în primii ani grei ai colectivizării. Tata, odihnească-se în pace, s-a întors acolo de unde venim toți, acum aproape 17 ani. Colectivizarea și toate evenimentele istorice, politice petrecute după al doilea război au schimbat radical viața materială a tatălui meu și mai ales viața spirituală
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
nețărmurită. Mama își petrece bătrânețea în satul nostru și în casa pe care a construit-o în tinerețe, în primii ani grei ai colectivizării. Tata, odihnească-se în pace, s-a întors acolo de unde venim toți, acum aproape 17 ani. Colectivizarea și toate evenimentele istorice, politice petrecute după al doilea război au schimbat radical viața materială a tatălui meu și mai ales viața spirituală. Dar ce poți face împotriva destinului istoric când ajungi de la cel mai bogat din sat în sapă
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
aflat sub cisma comunismului criminal. Cartea se constituie din suma realității directe și al prototipului autoarei, personaj principal, acțiunea desfășurându-se de la primii ani de școală, trecând prin trăirile dramatice ale familiei sale și a țăranului din Oltenia în perioada colectivizării, colorând acțiunea cu obiceiuri și tradiții din zona ce se află între Jiu și Olt, perioada studenției din Regie, continuând cu repartiția într-o comună din zona Sighișoarei, unde cunoaște familia jumătății mitologice,a soțului. Viața de studentă, dar și
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]