3,836 matches
-
vară. Iulie. Sîntem cam în anii �50 ai secolului trecut. Cîțiva copii în costume de baie repetă cu tatăl maniac colinde pentru Crăciun. "Cristos se naște..." În plină vară! Cutuma noastră nu vede cu ochi buni acestă abatere de la normă. Colindele se cîntă numai în- tr-un anumit interval. Cine nu-l respectă, poate păți ceva rău, se spune. Apare Charlotte. Un fel de Marilyn Monroe. Ludică, frivolă, într-un fel, îl provoacă, îl seduce pe Werther. O vede el chiar pe
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
Publicat în: Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vine Crăciunul! Vine grăbit, Să umple cu daruri și vis împlinit Suflete triste, suflete bune Sătule de lacrimi și pline de-arvune. Vine Crăciunul! Vine subit, S-audă colindul la bradul gătit, Cântec ce-nalță spre ceruri iubirea, Alăturând într-un gând omenirea. Vine Crăciunul! De-abia îl aștept! Să vină cu darul de gând înțelept, S-aducă în case iar bucuria Și să suprime ipocrizia! Vine Crăciunul! Inocente
VINE CRĂCIUNUL! de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382766_a_384095]
-
la fel de darnic și primitor, după ce i-a întâmpinat pe cei mai mici cititori în Palatul de Gheață cu povești, le-a dăruit din partea lui Moș Crăciun peste o sută de cărți cu sugestivul titlu „ La poarta raiului”, o culegere de colinde românești în alcătuirea sa și a preotului protoiereu Bogdan Ionuț Stancu, apărută, recent, cu binecuvântarea PS Vicențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. Scriitori la Târgul de Carte pentru Copii și Tineret: Vasile Groza, Ioan Barbu, George Călin, Puiu Răducan și Victor
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
numit Spiritus mundi care, în viziunea poetului e Mîntuitorul: „Tu cea mai tristă singură și bună/ tu candelă de jertfă visătoare/ tu răsărit apus și înstelare/ tu mugur în explozii de furtună/ tu strană și potir cuminecare/ tu leagăn și colind și nor și lună/ tu țipăt ce pustia încunună/ tu rugăciune la iluminare/ tu harul și prescura din petale/ tu smirnă și ofir din patrafire/ tu roza orchestrîndu-mi cimitire/ tu Ghetsimani și Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
de locuri bucureștene), prin construcția ritmului și a rimelor. Pentru cine mai are îndoieli, pentru cine crede că e o coincidență, că ni se pare, iată, să vedem mai departe, alte poeme din același volum: „era o noapte ca de colind./ cîte-un tataie/ dădea un leu țigănușilor întîrziați prin tramvaie/ cu tamburină și trening și muci./ ei coborau din mers printre mașini și zloată, năluci./ era frig./ îmi închipuiam satele mirosind a covrig,/ orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
victoria propriuzisă (Das serbo-kroatische Heldenlied. Göttingen 1961, p. 150-156, 172). Să amintim în treacăt decapitarea fiilor lui Constantin Brâncoveanu sau a celor șapte infanți de Lara, din romanța spaniolă. Miorița și Colinda Junelui bun se numără printre cele mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
disciplinele de bază - limba română, matematică, cunoașterea mediului sau muzică și mișcare, copiii vor studia religie și jocul cu calculatorul. La ora de religie săptămânală, copiii vor învăța rugăciuni precum „Toți, cu inima curată”; „Doamne, Doamne, ceresc Tată”, texte biblice, colinde, precum „Astăzi S-a născut Hristos”, „Steaua sus răsare”, „Trei păstori”, „Am plecat să colindăm”, "Viflaime, Viflaime", sau cântari religioase, cum ar fi „Ție, Doamne” sau Troparul Învierii Domnului. Profesorul poate organiza vizite la biserică cu elevii cu diferite ocazii
Află ce vor studia elevii din clasa zero () [Corola-journal/Journalistic/23456_a_24781]
-
Promovări de tipul oița Pufulica și recompense în Brazilia. Sunt doar două aspecte din TVR, dezvăluite de membrul CNA, Narcisa Iorga. "Șeful TVR 3, Răzvan Bucuroiu, remarcat prin relansarea postului cu oița Pufulica și mai apoi prin imensul scandal al colindului antisemit, a fost promovat director la un canal mai important al televiziunii publice: TVR 2. Redactorul șef al TVR Timișoara, Florin Mihoc, a fost recompensat cu includerea în echipa TVR la Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia. Amândoi au scos
Haos la TVR. Narcisa Iorga, dezvăluiri și acuzații by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/23574_a_24899]
-
Într-unul din articolele cu caracter critic a profesorului și dirijorului; etnomuzicologului și compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susținea că Maramureșul a fost „Țara colindelor“ românești 1, maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu știam că Țara Colindelor este întreaga țară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
articolele cu caracter critic a profesorului și dirijorului; etnomuzicologului și compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susținea că Maramureșul a fost „Țara colindelor“ românești 1, maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu știam că Țara Colindelor este întreaga țară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
preot care susținea că Maramureșul a fost „Țara colindelor“ românești 1, maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu știam că Țara Colindelor este întreaga țară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „șartrocari“4 nu ne putem
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „șartrocari“4 nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
și mai presus de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băița, cinci dintre acestea: „Colacu, - a doua zîce - / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereți-mi vin aminte ... / Și-acum și-o litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
-ar fi!“.5 Cu mulți ani în urmă, împreună cu folcloristul clujean Virgil Medan am descins in localitatea Păucinești, din bazinul Țarii Hațegului, mergând pe urmele etnomuzicologului de renume mondial, Béla Bartók, care în anul 1912 a cules, un mănunchi de colinde de la țăranii de aici. Spre marea noastră uimire, prin comparație, producțiile muzicale de acest fel înregistrate cu mai bine de un secol în urmă și cele depistate atunci, doar un singur vers a suferit o neînsemnată modificare, celelalte, câteva sute
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
în urmă și cele depistate atunci, doar un singur vers a suferit o neînsemnată modificare, celelalte, câteva sute, au fost transmise de ceata de colindători, de la o generație la alta, neschimbate. Tocmai de aceea informațiile care se află în versurile colindelor regretatului folclorist C. Bogariu trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de pildă, sunt cântecele de Crăciun. Ținând scama de toate acestea, colindul care urmează trebuie plasat pe axa timpului în care cetățile dacilor din Munții Orăștiei erau spații puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide / Poarta prin cetate / Până tu-i ’șî-i
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Vârfu muntelui (...) până n-o să duci: „peana“ de păun ori de cocoș de munte; „colț“ de mistreț și un „corn“ de bour.6 O variantă la fel de interesantă am descoperit în comuna Marga din jud. Caraș-Severin. Dar, aceasta nu este un colind ci, un joc de copii: „- Bună dzâua p(r)i(n) cetate! / - Pă gelături frace! / - Fi-o voaie să trec piși? / - Fi-e dacă dai: / Un cuptori gie pită / Ș’-o vacă belită / Șî slujnica ginăpoi“.7 Așadar, în vechile cetăți
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
element de cultură sacră: Troița. Ce le-a fost dat să vadă vânătorilor coborâți din munți „jos la țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
pe oameni să practice vânătoarea ca ocupație auxiliară. Vânătorii orăștieni trăiau într-o lume fantastică. De ce fantastică? Fiindcă ei nu se luptau cu lupii și urșii, nici cu zimbrii ci, cu leii. Motivul vânătorii leului este un leitmotiv al nenumăratelor colinde profane culese de C. Bogariu. Ei coborau din munte, în sat un: „Leu legat, nevătămat / Nici în pușcă nu-i pușcat / Nici în sabie nu-i tăiat / Numa-n lupte ce-i luptat“.17 Părăsim acum acest tip de literatură
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
tăiat / Numa-n lupte ce-i luptat“.17 Părăsim acum acest tip de literatură populară în versuri de tipul S.F. și ne îndreptăm atenția asupra altor ocupații anexe, de astă dată a lelițelor de la Orăștie. Iată ce spun versurile unui colind cules din Balșa despre preocupările privitoare la industria casnică: „Nu te d’a-ntrista / Dalbă fecioriță! / Că noi ți-am venit / La curțile tale / Și noi ți-am adus / Și noi nu ți-am spus: Furcă văruită / Fus mândru-npistrit / Și-
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
18 de-argint“.19 Agricultura, ocupația de bază a locuitorilor apare reprezentată o singură dată în următoarele versuri satirice: „Ce te ți mândro fudulă / Că, eu știu ce ai la sură / Ai o sapă și-o lopată / Sărăcie spânzurată“.20 Colindele adunate de prof. Bogariu sunt bântuite de „stave mari“ (herghelii de cai). Murgul îi este voinicului tovarăș și mai ales prieten la bine și la rău. Caii orăștienilor erau nărăvași greu de îmblânzit. Și, totuși în colindul „Strigă Leana din
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Sărăcie spânzurată“.20 Colindele adunate de prof. Bogariu sunt bântuite de „stave mari“ (herghelii de cai). Murgul îi este voinicului tovarăș și mai ales prieten la bine și la rău. Caii orăștienilor erau nărăvași greu de îmblânzit. Și, totuși în colindul „Strigă Leana din cetate“: „ - Cine-n lume s-o dafla / Pe murguțu’ să-l învețe / Fără frâu, fără căpăstru ...?“21 Abia după a treia strigare un „tânăr voinicel“ a reușit să-i câștige simpatia calului prin curajul său, evident și
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Cine-n lume s-o dafla / Pe murguțu’ să-l învețe / Fără frâu, fără căpăstru ...?“21 Abia după a treia strigare un „tânăr voinicel“ a reușit să-i câștige simpatia calului prin curajul său, evident și mâna Ilenei. În alt colind, junele a scos din grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie“ cu care să meargă să răpună Leul, întruchiparea răului.22 Animalul a fost pus pe șeaua calului și adus „Jos la țară-n târgul mare / Pe
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]