352 matches
-
trei ani, la Ocupație - și Încă mai aud: «Las’, că ’ncetul cu-ncetul...» Moș Iacob a rămas acasă, În Mana, el e premare, mereu la datorie, să păzească satul de tal’ari. A doua zi mă Întreabă cum a fost colindatul pe la mănăstiri. Îi spun ce-am auzit: - Ce sărace, mănăstirile noastre, săracele, Moș Iacob! Și ce sărace săracele maici și săracii călugări - că Tătarii de ruși știi mătale ce le-au făcut? ... Moș Iacob dă repede din mână, că știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu - așa că trec mai departe: - Dar las’, că, ’ncetul cu-ncetul... - Așă-i, băi’țălu moș’lui!, zice Moș Iacob. ’Ncetu cu-ncetu s’-a face oțătu! - și mai zice: Acuma parcă-mi pare rău că n-am mărs cu voi, la colindat, pe la mănăstiri. S-o fi luat și pe baba mè, să fi mărs cu voi, cu toată lumea - la colindat, de rămas-bun. - Cum așa, de rămas-bun, Moș Iacob? Aveți de gând să plecați din Mana? Unde vă duceți? - Noi n-avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ncetu cu-ncetu s’-a face oțătu! - și mai zice: Acuma parcă-mi pare rău că n-am mărs cu voi, la colindat, pe la mănăstiri. S-o fi luat și pe baba mè, să fi mărs cu voi, cu toată lumea - la colindat, de rămas-bun. - Cum așa, de rămas-bun, Moș Iacob? Aveți de gând să plecați din Mana? Unde vă duceți? - Noi n-avem de gând să ne ducem În altă-parte, dar au de gând vremile să deie peste noi; că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spuseseră părinții: Mănenii aveau colindele lor, „păgâne” și amestecate, doar câte un vers, cel mult o strofă se vâra, să amintească despre Isus, că s-a născut, numaidecât se Întorceau la cerbi și brazi, la nunți cu stelele, iar de colindat, colindau cum se colindă: În cete, umblând din gospodărie În gospodărie după prietenie și neprietenie - și chiar dușmănie (de Crăciun, oamenii de Împăcau, se „iertau” unii pe alții, unii ziceau: «Iartă» și se Închinau până la pământ, ceilalți ziceau: «Fie iertat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei Munteni de Sus este
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
parohiei, merg la biserică pentru a participa la Sfântă slujba. În săptămâna premergătoare Crăciunului, preotul satului Ciobotaru Dumitru, merge la fiecare enoriaș cu Ajunul Crăciunului. În primă și a2 a zi de Crăciun, copiii merg din casă în casă cu colindatul și cu steaua, primind în dar conform obiceiului colăci, nuci, mere, dulciuri și bani. În a-3a zi de Crăciun fiind și sărbătoarea Sfanțul Ștefan tinerii merg cu colinda la cei care poartă numele de Ștefan, după care se organizează diferite
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
să-mi degust în deplină siguranță sarmaua mea privată mă cuprinde o sarmaăanxiety iremediabilă ! Body orthodoxing Țara zace răpusă sub sarmale, ca de obicei. Nu mai e nimeni pe stradă. Și tot ca de obicei, colindătorii își beau banii din colindatul de peste noapte în cîrciuma satului, pe ritm de muzică neo-populară cu iz de manele. Și, tot conform obiceiului, ne digerăm porcăriile de peste noapte la un pahar de vorbă domoală, cu prietenii. E ziua de Crăciun. Mă uit la D. Ne
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
șiret legat cu nod dublu, iar în rest nu mai descifră decât patru cuvinte și-o cifră: „verde cu roșu“, „ora 5“. Nu era nimic de făcut, așa că aruncă plicul în foc. Se gândi să treacă diseară cu băieții, la colindat, pe la Livezeni și să vadă ce-o mai fi, poate mai repară ceva. Livezenii făceau cadouri multe și frumoase. Ce ar fi să-i mărturisească domnului Alexandru? Îl admira pentru că era bogat și frumos și sigur pe el. Și parcă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
NUNTĂ - Bună ziua, socri mari. - Mulțămim, băieți plugari. Ce îmblați, ce căutați, Samă cerem să ne dați. - Ce îmblăm, ce căutăm, Samă n-avem să ne dăm. Multe mări am trecut, Multe țări am pe Multe sate Depărtate, Și orașe Drăgălașe, Colindat-am, colindat, Nimeni samă ne-a luat - Cine sunteți Dumneavoastră Să ne luați sama noastră? Parc-ați fi cu vămile De ne luați sămile, Luați-o cu-ncetișorul Și-ntrebați cu binișorul, Că atunci vă vom răspunde De unde și până unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
socri mari. - Mulțămim, băieți plugari. Ce îmblați, ce căutați, Samă cerem să ne dați. - Ce îmblăm, ce căutăm, Samă n-avem să ne dăm. Multe mări am trecut, Multe țări am pe Multe sate Depărtate, Și orașe Drăgălașe, Colindat-am, colindat, Nimeni samă ne-a luat - Cine sunteți Dumneavoastră Să ne luați sama noastră? Parc-ați fi cu vămile De ne luați sămile, Luați-o cu-ncetișorul Și-ntrebați cu binișorul, Că atunci vă vom răspunde De unde și până unde Ne-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se culcă ușor pe pământul înghețat formând o plapumă groasă și fină. Atunci când în casă este cald, îmi place să ascult poveștile mamei despre nașterea minunată a pruncului Iisus și despre pățaniile ei de când era mică, ca mine. Mergea la colindat împreună cu străbunicul meu. Era o casă unde locuia o bătrânică ce nu le deschidea niciodată ușa... Era de fapt o femeie singură care nu avea ce să împartă cu ceilalți, probabil că doar se bucura de cân tecele colindătorilor... Iubesc
Noaptea de Crăciun. In: ANTOLOGIE:poezie by Maria-Teodora Savu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_687]
-
nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele amintite, colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rodit nu rodea / Și s-a hotărât s-o ia, / S-o ducă, cum va putea / Peste văi și peste munți / Pân-la ale sale curți; 94 Casa, ca meta-imagine, pune în relație imaginea primară (curtea, poarta, hotar) cu imaginea mitică (colindatul, vânătoarea ), re-definindu-se ca antroponim (" boierul de casă"): " Că noi am venit / Floarea s-o luăm / La curți s-o ducem / La curți mari, domnești, / Curți împărătești, / Că acolo este / Loc de înflorit / Loc de odrăslit! / Sara a-nflori, / Dimineaț-a odrăsli
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mii și mii de stele / Între rămurele!"131 Soarele cu trei raze exprimă desăvârșirea teluricului, din perspectivă cosmică, numărul trei simbolizând împreunarea dintre Cer și Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că-i vremea de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și rază? / Rază-n vârșii munților, / Pe poalele brazilor; / Și a doua rază d-unde rază? / Rază-n șes / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
simbolisticii eminesciene, ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976. BERNEA, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Op. cit., vol. I, pp. 239-240. 39 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, I, Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, București, Editura Etnologică, 2008, pp. 70-71. 40 Ibidem, pp. 126-128. 41 Ibidem, pp. 132-136. 42 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, p. 338. 43 Nicolae Cojocaru, Op. cit., pp. 140-145. 44 Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Editura Meridiane, București, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă a județului Suceava, 1975, v. cap. X, Arta populară în contemporaneitate limbaj și simbolică, pp. 389-411. 85 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. Cit., pp. 40-42. 86 v. Romuls Vulcănescu, Mitologie română, Ed. cit., pp. 329-332. 87 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, Prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, pp. 344-345. 88 Ion Ghinoiu, Dicționar..., Ed. cit., p. 54. 89 v. Vasile V. Filip, Universul colindei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. cit., p. 145. 117 Ibidem, p. 196. 118 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 333. 119 Ibidem, p. 302. 120 Ibidem, p. 331. 121 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 107. 122 Petru Carman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Ed. cit., p. 441. 123 Ibidem, p. 442. 124 Ibidem, p. 443. 125 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., pp. 299-300. 126 Vasile V. Filp, Op. cit., p. 120. 127 Tudor Pamfile, Sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 319. 145 Ibidem, p. 309. 146 v. Jean Chevalier, Alain Geerbrant, Dicționar de simboluri, I, Ed. cit., pp. 290-292. 147 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 309. 148 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ed. cit., p. 60. 149 Vasile V. Filip, Op. cit., p. 196. 150 Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, vol. I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
v. Petru Caraman, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997, pp. 278-279. 323 Ibidem, v. Nota 107, p. 365. 324 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Ed. cit., p. 37. 325 Ibidem, pp. 37-38. 326 Ibidem, p. 182. 327 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 126. 328 Tancred Bănățeanu, Op. cit., p. 378. 329 Ibidem, p. 380. 330 Ilie E. Torouțiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 212. 371 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 44. 372 Ibidem, p. 47. 373 Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, Ed. cit. p. 205. 374 Ibidem, p. 208. 375 Ibidem, p. 215. 376 Ibidem, p. 275. 377 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Ed. cit., p. 580. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
durată ale sunetelor, un anumit debit și alți indici ai unor stări emoționale-. În scena uratului, mai sus citată, semnul „punct și virgulăare rolul de a sugera disponibilitatea lui Nică în postura lui de „regizor-, bucuria, graba de a începe colindatul, o stare emoțională firească. Celălalt semn grafic, punctele de suspensie, apare în finalul citatului și marchează de data aceasta o altă stare sufletească, furia ce a cuprins-o pe „hapsânace-și vedea cozonacii amenințați de lăcomia colindătorilor. Supărarea femeii e marcată
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să cetească...Ei se joacă ―ca băiețiiluându-se la hârjoneală ―până ce era nevoită biata mamă să ne deie câteva tapangele la spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
progresul medicinii în tratamentul unei boli ereditare. Ce se poate spune despre privire? Că este periferică, aproape omniscientă. Televiziunea ne transportă într-un colț de lume oarecare și adună în doar câteva secunde informații pe care, într-o viață de colindat Pământul, nu le-am putea aduna singuri. Și asta de întâmplă 24 de ore din 24. În același timp, însă, această privire nu este una deliberată, selectivă sau controlată. Nu o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]