352 matches
-
durată ale sunetelor, un anumit debit și alți indici ai unor stări emoționale-. În scena uratului, mai sus citată, semnul „punct și virgulăare rolul de a sugera disponibilitatea lui Nică în postura lui de „regizor-, bucuria, graba de a începe colindatul, o stare emoțională firească. Celălalt semn grafic, punctele de suspensie, apare în finalul citatului și marchează de data aceasta o altă stare sufletească, furia ce a cuprins-o pe „hapsânace-și vedea cozonacii amenințați de lăcomia colindătorilor. Supărarea femeii e marcată
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să cetească...Ei se joacă ―ca băiețiiluându-se la hârjoneală ―până ce era nevoită biata mamă să ne deie câteva tapangele la spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare fecior demn de actul benefic al colindatului. Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu numai ce s-a întâmplat in
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ele, numai mezina poate să aducă pe lume prunci cu însemne astrale. Petru Caraman consideră cusutul drept caracteristică a fetei gospodine, „lucrul cel mai nobil. De cele mai multe ori îl aflăm ca motiv de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai isteți constituie un grup care cu sprijinul părinților sau a unor frați mai mari și-au confecționat din vreme o stea de carton pe care au împodobit-o cu imagini colorate legate de sărbătoarea Nașterii Mântuitorului și merg la colindat pe la casele tuturor oamenilor satului. Dacă nu reușesc să colinde toate casele în ajun, ei își continuă misiunea pe care și-au luat-o în prima zi de Crăciun. Gazdele la care cântă un cântec de preamărire a Stelei ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i mai plăcea ideea de a merge costumat ca un faimos jucător de baseball din cauza zvonurilor recente că acesta ar fi homosexual, iar părinții lui, Mitchell și Nadine, ni se alăturară împreună cu fiica lor mai mică, Zoe, care mergea la colindat cu Sarah și gardianul lor din seara asta, Marta. (Zoe era Hermione Granger și, da, Sarah era Posh Spice, cu un tricou pe care se putea citi Prietenul meu crede că-mi fac lecțiile.) Cei doi băieți urmau să aștepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
TV ori uitat puțin la știri, dat telefoane, vorbit cu prieteni, cu editori, când și când ieșit cu soția la restaurant. Diverse și neprevăzute: în zile ploioase inundație în beci; copac înalt amenințând să cadă deasupra casei noastre: trei zile colindat autoritățile care-și pasau responsabilitatea una alteia; drumul furnicilor reapărând de-adevăratelea în baia mea: veniseră pesemne să-mi aducă aminte că lor le aparține copyrightul volumului meu omonim... A.B.La ce lucrați în prezent? La volumul doi al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
religioasă, aceste sărbători sunt prilej de petrecere pentru tot satul; sunt puse „în lucrare”, după scenarii vechi, adăugate și îmbunătățite, piese din arsenalul spiritual, păgân și creștin, fără să fie uitate vechile practici agropastorale. Nașterea Domnului este întâmpinată de obiceiul colindatului, când grupuri de băieți și fete, tineri și tinere adresau gazdelor, cântând la geam, urări de sănătate și belșug. După ce colindele au fost „încreștinate”, textul colindului amintește de momente pline de tensiune și dramatism a nașterii Domnului. Cu același conținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cercetare monografică, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1984; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983. Repere bibliografice: Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Datcu, Dicț. etnolog. I, 174-175; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
felul în care se constituie în seturi de sisteme (L’Incantation-narration, mythe, rite, Mitul marii treceri). Interesul pentru descifrarea acestor sisteme se concretizează în volumul Obiceiuri tradiționale românești, publicat în 1976. Autorul acordă mai multă atenție tradițiilor din ciclul calendaristic: colindatul, călușul, Anul Nou, privit ca un „discurs ceremonial”, iar din ciclul celor de familie se oprește la „mitul marii treceri”. Pentru cercetarea obiceiurilor a folosit și pelicula cinematografică, filmul despre călușul din Bârca fiind unul dintre cele mai complete. Abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
în fine în capitolul despre anii în care Petru Caraman a trăit sub teroarea Securității, monografistul vine cu o informație am spune exhaustivă. Dense capitole prezintă apoi opera, soarta postumelor, activitatea de recenzent, studiile care l-au consacrat pe savant: Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei la români, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani, Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani, Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa admirație pentru opera lui Caraman monografistul nu se raportează și la unele rezerve care au fost formulate de cei care au scris, de pildă, despre Colindatul... Nu aflăm care a fost opinia recenzenților P. P. Panaitescu, Valentin Gr. Chelaru, Hr. Vakarelski, Ovid Densusianu. Acesta din urmă a remarcat că "bibliografia, foarte bogată, mai ales pentru slavi, putea fi totuși dusă mai departe", că trebuia să se
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
ctitorite, dărâmate, reconstruite, și câteva spitale. Aveau, Bucureștii de altădată, și un meniu al lor, din care nu lipseau specialitățile turcești, baclavaua și sarailia (cinstite chiar și pe masa de Crăciun), braga, salepul. Aveau petreceri. De Crăciun se mergea cu colindatul la rege, apoi la mitropolit. Abia pe urmă, ulițele Bucureștiului se umpleau de colinde. La praznice era, spune Costescu, o adevărată știință a asortării vinurilor cu mâncărurile, demnă de cele mai sclifosite saloane. Se mânca, chiar și în post, pilaf
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
ceată de colindători (toți cu gândul la însurătoare, fiecare cu aleasa inimii lui) și se deghizează fie în moșnegi, fie în babe, în urși, mirese etc., folosindu-se de tot felul de trucuri vestimentare și de tradiționalele măști. Pornesc la colindat pe la iubitele lor și în fiecare ogradă ei o roagă pe fata casei să ghicească sub care mască se ascunde drăguțul ei. Cea care ghicește din prima încercare, are noroc de nuntă mare, la brațul alesului ei... V. R. Obiceiuri
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
și roadele bogate; dacă se aud vitele din grajd mugind până la răsăritul primei stele din seara de Ajun, va fi liniște și pace tot anul în gospodăria respectivă, iar vitele vor avea iarbă și fân destul și bun; dacă la colindat vine mai întâi parte femeiască, anul următor va fi mai puțin roditor, iar dacă primul colindător este băiat, anul va fi bun. Tot în Ajun, la mare cinste sunt puse icoanele care înfățișează scene din Nașterea lui Iisus (ieslea, boii
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
și căsuțe de hîrtie pe care le-am primit pe la 4 sau 5 ani, fiindcă altele nu se mai fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din zona de intersecție a satului cu orașul. Lumpenii erau o raritate, ca și țiganii, mult mai bine adaptați condițiilor urbane
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
credincioșii ortodocși sârbi se adună în curtea Catedralei, pentru a participa la ritualul aprinderii focului. În jurul buștenilor în flăcări, copiii recită poezii, colinde și se servește ceai cald. Apoi sosește Moș Crăciun, care împarte darurile, după care se pleacă la colindat. În ziua de Crăciun programul liturgic începe cu Utrenia (ora 7), apoi Sf. Liturghie (ora 10), cu Pastorala Prea Fericitului Pavel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar în final slujba Vecerniei (ora 16). În a doua zi de Crăciun programul liturgic
Agenda2004-1-04-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281901_a_283230]
-
an, de Ajun, pornea împreună cu prietenii de la școală, și își colindau profesorii. „Mereu mergeam să ne colindăm profesorii. Erau ca un fel de părinți pentru noi. Într-un an ne-a prins ora 1.30 în noaptea de Ajun la colindat. Am făcut o escală să ne odihnim pe statuia regelui Carol I din Piața Palatului. Tocmai am revăzut zilele acestea noua statuie care a fost așezată în acel loc și mi-am adus aminte de acea noapte“, poveștește Ion Lucian
Ion Lucian: Mereu mergeam să ne colindăm profesorii. Erau ca un fel de părinţi pentru noi () [Corola-journal/Journalistic/70892_a_72217]
-
care eu unul m-am atașat profund. Din loc în loc, atunci când ne simțeam prea rebegiți, intram în prima ,cavarna" (cârciumioară, în traducere liberă) întâlnită în cale și ne administram doza terapeutică de Beherovka. Remontați fizic și sufletește ne puteam continua colindatul prin Praga.
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
apare în ochii minții imaginea bradului: „După ce pleca Moș Crăciun, eu cu părinții trebuia să aprindem lumânările din brad. Acest obicei era legătura noastră directă cu Moș Crăciun“. Un alt obicei al maestrului Albulescu, în perioada copilăriei, era ieșitul la colindat. „În fiecare an mergeam cu colindul, pe o rază de câteva străzi. Știam deja unde să mergem, cine ne primește, cine are cozonac mai bun“. Și tot din acea perioadă, familia Albulescu a căpătat un nou membru: „Într-un an
Mircea Albulescu: Într-un an, l-am primit pe Niculae, un ursuleţ de pluş mic de-l poţi tine în palmă. Îl mai am şi acum () [Corola-journal/Journalistic/70893_a_72218]
-
de uz au provocat și destule reacții de enervare, vizibile în textele ironice și parodice din presă și din internet: „Știri - Spiritul Crăciunului a luat-o razna!” (Libertatea , 13.12.2011); „În spiritul Crăciunului. S-au călcat în picioare la colindat la poarta lui Gigi Becali” (rtv.net); „Pierdut spiritul Crăciunului...” (Dilemă veche, nr. 411, 29.12. 2011); „Carmen Harra a invocat spiritul Crăciunului ca să afle ce cadouri va primi” (timesnewroman.ro) etc. Evident, e vorba de o formulă internațională care
Spiritul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5003_a_6328]
-
deschid porțile pentru colindători, iar feciorii nu vor avea parte de neveste bune și frumoase dacă nu vor pune la geamurile fetelor crenguțe de brad (obicei din Bucovina). În Maramureș există obiceiul ca feciorii să se mascheze când umblă cu colindatul. Ei își aleg câte-o fată din sat și o pun să ghicească cine se ascunde sub mască. Dacă fata ghicește, primește un dar (un șirag de mărgele, o basma sau un inel), iar dacă nu ghicește, ea este cea
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
la colț de cei mai în vârstă și pentru că nu țin Postul Crăciunului. Pregătirea sufletească înainte de marele praznic al Nașterii Mântuitorului a rămas doar în obiceiul celor care nu așteptau pe vremea lor doar cadouri cât mai scumpe. Iar de colindat, în mare parte a cazurilor, o fac nu pentru a respecta o tradiție, ci pentru bani. V. R. Tradiții și credințe în satele românești Este decembrie, luna focului trosnind în sobă, a aromelor de mere coapte, nuci și vin fiert
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Crăciunul victorian se baza pe nostalgia sărbătorilor din vremuri de mult apuse, la care au fost adăugate obiceiuri, cum ar fi trimiterea felicitărilor. C. C. Previziuni pentru anul care vine În Banat, după ce vin copiii sau alți membri ai familiei de la colindat, se respectă un frumos ritual: gospodina casei pune pe masă o pâine mare și albă, împodobită cu tot felul de modele din același aluat: frunze, inimioare, brăduți etc. Gospodarul toarnă vin roșu în pahare (câte un strop pentru cei mici
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
că în seara de Ajun se leagă ursitele. În anumite zone ale țării (în special în Bucovina, Maramureș, parte din Banat etc.), s-a păstrat obiceiul ca feciorii de însurat să se adune în cete pentru a porni apoi la colindat. Se dă cu banul pentru a se decide care este primul fecior din ceată care va fi condus de ortacii lui la casa iubitei. După ce a fost ales „căpitanul”, toți se îndreaptă spre casa respectivă. Aici, după colindat, „căpitanul” rămâne
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]